Tribuna Sibiului, septembrie 1969 (Anul 2, nr. 479-503)

1969-09-02 / nr. 479

Ample colocvii asupra producţiei anului viitor Evenimentele de o importanţă istorică ce au avut loc în acest an au însufleţit fiecare colectiv de muncă, au mobilizat toate energiile în îndeplinirea şi depăşirea sarci­nilor de plan. Faptul că întreprin­derile judeţului nostru au întîmpi­­nat Congresul al X-lea al partidu­lui şi cea de-a 25-a aniversare a eliberării patriei cu toate angaja­mentele depăşite demostrează ca­pacitatea oamenilor muncii de a se mobiliza, de a descoperi noi re­zerve pentru a se încadra în avîn­­tul economic pe care îl cunoaşte ţara noastră. Mobilizaţi de sarcinile de o deo­sebită importanţă ce au rezultat din documentele­ Congresului al X-lea, oamenii muncii au pornit neîntîrziat la îndeplinirea lor, încă din acest an al actualului cincinal. Dezbaterile ce încep zilele acestea în secţiile productive ale unităţi­lor economice şi apoi în adunările generale ale salariaţilor se înscriu pe linia măsurilor luate de parti­dul nostru pentru perfecţionarea conducerii şi planificării economiei naţionale, lărgirea democratismu­lui socialist. Acestea, constituind adevărate colocvii ale tuturor sala­riaților, au menirea de a găsi cele mai adecvate măsuri privind con­tinuarea neabătută a îndeplinirii sarcinilor de plan din acest an, de a face o apreciere reală a posibili­tăţilor fiecărei întreprinderi pri­vind stabilirea indicatorilor de plan pentru anul următor. Responsabili­tatea cu care vor fi abordate ci­frele de plan pe anul viitor, fun­damentarea ştiinţifică a acestora vor demonstra hotărîrea fermă a fiecărui colectiv de a porni la rea­lizarea lor cu o pregătire cores­punzătoare încă de pe acum. în acest sens fiecare om al muncii este chemat să analizeze cu tot simţul de răspundere sarcinile anu­lui viitor, să facă propuneri pen­tru stabilirea celor mai corespun­zătoare măsuri privind creşterea prductivităţii muncii, utilizarea judicioasă a capacităţilor de pro­ducţie, atingerea parametrilor pla­nificaţi pentru obiectivele noi in­trate în funcţiune, îmbunătăţirea condiţiilor de muncă etc. Anul acesta, sarcinile de plan pentru 1970 au fost cunoscute de unităţile economice cu aproape 6 luni mai devreme, încă din dez­baterile acestora în comitetele de rgiuwwwuwwwwwwww direcţie au rezultat o serie de re­zerve ce pot fi mobilizate în sen­sul majorării indicatorilor iniţiali, s-au făcut totodată propuneri teh­­nico-organizatorice care să asigure realizarea sporurilor de producţie ale anului viitor. Dezbaterile din adunările gene­rale ale salariaţilor, ridicînd prin­cipiul muncii colective la noi cote, vor trebui să se axeze pe desco­perirea de rezerve, în primul rînd privind creşterea productivităţii muncii. Aceasta, mai ales că anul 1970 va constitui punctul de ple­care pentru cincinalul viitor, cinci­nal al cărui program elaborat de Congresul al X-lea al partidului (Continuare în pag. a III-a) Unul din strungurile semiauto­mate pentru prelucrarea piese­lor de mare serie de la Uzina de piese auto Sibiu, deservit de tî­­nărul Ion Bărbat, utilaj nou ce execută 8 operaţii de prelucrări diferite la tijele pentru amorti­­zoare. Soarta recoltei viitoare se hotărăşte încâ de pe acum Terminînd campania de treieriş, oamenii muncii de pe ogoare îşi concentrează toate forţele în di­recţia executării altor lucrări agri­cole, de care depinde soarta pro­ducţiei agricole a acestui an şi care pune bazele producţiei anului viitor. Prin complexitatea activită­ţilor şi prin perioada optimă foarte scurtă pentru efectuarea unor lu­crări, campania de toamnă consti­tuie un examen serios pentru me­canizatori, cooperatori, specialişti şi ceilalţi lucrători din agricultură. Executarea la timp şi în bune con­­diţiuni a lucrărilor agricole de se­zon solicită o mobilizare totală a tuturor capacităţilor productive ale unităţilor, folosirea cu randa­ment maxim a utilajelor, maşinilor şi a forţei de muncă existente în unităţi, organizarea exemplară a tuturor acţiunilor întreprinse. Pre­cizarea principalelor obiective ale activităţii de toamnă din unităţile agricole socialiste va permite o­­rientarea realistă a concepţiei spe­cialiştilor şi conducerilor adminis­trative ale unităţilor pentru organi­zarea muncii în această perioadă. Recoltarea călturilor de toamnă Printre primele puncte ale agen­dei de lucru în cooperativele agri­cole şi I.A.S.-uri trebuie să fie înscrisă recoltarea culturilor de toamnă. Avînd în vedere că mari suprafeţe de grîu, secară sau orz de toamnă trebuie însămînţate du­pă sfeclă, cartofi şi alte prăşitoare, este necesar ca pe aceste tarlale să se înceapă întîi recoltarea. Con­ducerile unităţilor producătoare vor întocmi grafice săptămînale de recoltare a cartofilor, a sfeclei de zahăr, iar Fabrica de zahăr Bod şi I.L.F. vor lua toate măsurile pentru preluarea operativă a­ pro­ducţiei realizate, în vederea elibe­rării terenului şi a evitării pierde­rilor prin perisare sau uscare. Toate mijloacele de transport, atît ale unităţilor producătoare cit şi ale I.M.A. vor fi folosite pentru evacuarea producţiei principale şi secundare din teren. Avînd în vedere că gradul de îmburuienare a culturilor este ri­dicat, este recomandat ca, înainte de începerea recoltării cartofilor, să se introducă în lanuri combi­nele pentru recoltarea plantelor însilozabile. Depozitarea şi păstrarea peste iarnă a tuberculilor pentru sămîn­­ţă şi a celorlalte fonduri de car­tofi se va face sub directa supra­veghere a specialiştilor, urmărin­­du-se asigurarea condiţiilor optime pentru păstrarea acestui material. Mecanizatorii trebuie să pună în funcţie toate combinele de recol­tat sfeclă, iar aceste utilaje să fie folosite din plin acolo unde este posibil. Atenţie deosebită trebuie acor­dată recoltării şi depozitării fura­jelor. Toate combinele de recoltare a plantelor însilozabile vor fi in­troduse în lucru pentru a­ se asi- GH. GRADINARU (Continuare în pag. a IlI-a) informaţii Concurs pentru „Steaua fără nume“ Radio-televiziunea Română organizea­ză la Sibiu, mîine, 3 septembrie a.c., începînd de la ora 16:00, un concurs de preselecţie pentru cei care vor să par­ticipe la cunoscuta emisiune „Steaua fără nume“. înscrie­rile se fac la sediul Comitetului munici­pal de cultură şi ar­tă din strada Al. Odobescu nr. 2, un­de se va desfăşura şi concursul. Asfaltări pe drumurile judeţene Astăzi, pe drumul judeţean nr. 9, Tălmaciu — Gara Sebeş Olt, s-au întins primii metri din covorul de asfalt care va aco­peri această distanţă de 4 km. Paralel sunt continuate lucrările de asfaltare pe drumul judeţean nr. 106 Sibiu — Agnita din ca­re se vor turna în acest an 6 km şi se vor mai pregăti 2 km. Lucrări similare, pe acelaşi drum, se execută între comune­le Netuş şi Brădeni, unde s-a turnat pînă în prezent asfalt pe 2 km din cei 5 planificaţi pînă la sfîrşitul anului. Suprafaţa totală a drumurilor judeţene acoperite în acest an cu covor de asfalt însumează peste 15 km. Contractări suplimentare la export Unităţile de producţie ale industriei locale din judeţul Sibiu au livrat la export, în primele 8 luni ale anului, mărfuri peste preve­derile contractuale în valoare de 1 174 000 lei. Indeplinindu-şi in­tegral obligaţiile, unitatea AMET Sibiu a mai contractat 40 000 minere cu şiloiuri, 1 500 polizoare, 3 000 ghilotine manuale, 40 000 lopeţi rabatabile, 14 000 cuţite pentru trestie. MACO Sibiu a con­tractat suplimentar 300 m­p covoare româneşti, 40 tone săpun de rufe, 5 000 perechi mănuşi protecţie, 10 000 genţi motociclete, 50 000 spalieri pentru viţă de vie, iar ELCA Mediaş, aparataj elec­tric în valoare de 1 510 000 lei. PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ! : ORGAN AU COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU KG P.C.R. $I DE­­CONSILIUIUI POPULAR JUDEŢEAN Aanul II, nr. 479 Marţi, 2 septembrie 1969 4 pagini 30 bani • Secvenţă din cel mai tînăr cartier de locuinţe al Sibiului: Hipodrom Vizita tovarăşului Nicolae Ceauşescu în Iran Plecarea din Capitală Luni dimineaţa a părăsit Capi­tala, plecînd spre Teheran, pre­şedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, împreună cu soţia, Elena Ceauşescu, care, la in­vitaţia Maiestăţii Sale Imperiale Şahinşahul Mohammad Reza Pah­­lavi Aryamehr şi a Maiestăţii Sale împărăteasa Iranului, va face o vi­zită oficială în Iran. Preşedintele Consiliului de Stat este însoţit de Lie Verdeţ, prim­­vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Corneliu Mănescu, minis­trul afacerilor externe, Ioan A­­vram, ministrul industriei con­strucţiilor de maşini, şi Alexandru Albescu, adjunct al ministrului comerţului exterior. La plecare, pe aeroportul Bă­­neasa, erau prezenţi tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, Paul Niculescu- Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Constantin Drăgan, Emil Drăgă­­nescu, Petre Lupu, Manea Măne­scu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoi­ca, Vasile Vîlcu, Ştefan Voitec, Iosif Banc, Petre Blaj­ovici, Mihai Gere, Ion Iliescu, general-colonel Ion Ioniţă, Vasile Patilineţ, Dumi­tru Popa, vicepreşedinţi ai Consi­liului de Miniştri, membri ai Con­siliului de Stat, miniştri, conducă­tori de instituţii centrale şi organi­zaţii obşteşti, generali, ziarişti ro­mâni şi corespondenţi ai presei străine. Erau de faţă Yahya Motamed- Vaziri, însărcinat cu afaceri ad-in­­terim al Iranului la Bucureşti, şi membri ai Ambasadei Iranului, şefi ai misiunilor diplomatice acre­ditaţi în ţara noastră. Pe aeroportul Băneasa era arbo­rat drapelul de stat al Republicii Socialiste România. Un mare număr de cetăţeni ai Capitalei aflați pe aeroport au sa­lutat cu deosebită căldură pe pre­ședintele Consiliului de Stat. Sosirea la Teheran I.­­ Trimişii speciali Agerpres, Nicolae Ionescu şi Paul Finanţu, transmit: Preşedintele Consiliului de Stat al României, Nicolae Ceauşescu, a fost primit în capitala Iranului cu entuziasm, cu sentimente de prietenie şi stimă. Flori şi ovaţii, urări de bun so­sit şi ceremonii au constituit o manifestare a unor sentimente iz­­vorîte din ascendenţa constantă a raporturilor prieteneşti dintre cele două ţări şi popoare, din dorinţa lor­ comună de a conlucra mai strîns şi de a se cunoaşte mai bine, de a contribui la înfăptuirea as­piraţiilor lumii contemporane de pace şi cooperare. Ora 15. Avionul prezidenţial,­­es­cortat din momentul intrării în spaţiul aerian al Iranului de avioa­ne cu reacţie ale forţelor armate iraniene, coboară lin pe pista aero­portului Mehrabad. Drapelele de­ stat ale României şi Iranului se profilează pe cerul al­bastru. Steguleţe tricolore flutură în mîinile numeroşilor locuitori ai Teheranului veniţi în întîmpinarea înaltului oaspete român. In sunetele fanfarei militare îşi fac apariţia pe treptele avionului preşedintele Consiliului de Stat al României, Nicolae Ceauşescu, şi soţia sa, Elena Ceauşescu. Acest moment este marcat prin ovaţii şi aplauze puternice, prelungite. La coborîrea din avion, preşe­dintele Consiliului de Stat şi so­ţia sa sînt întîmpinaţi cu cordia­litate de Maiestatea Sa Imperială, Şahinşahul Iranului. Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr, și de împărăteasa Farah. Cei doi șefi­­de state își string călduros mâinile.* Șahinșahul urea­ (Continuare în pag a IV-a) Luni seara, Şahinşahul Moham­mad Reza Pahlavi Aryamehr, îm­preună cu împărăteasa Farah, au oferit, la Palatul Nyaravan, un dineu oficial în onoarea preşedin­telui Nicolae Ceauşescu şi a so­ţiei sale. La dineu au luat parte Ilie Verdeţ, prim-vicepre­şedinte al Consiliului de Miniştri, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor ex­terne, Ion Avram, ministrul indus­triei construcţiilor de maşini, Alexandru Albescu, adjunct al mi­nistrului comerţului exterior, Pavel Silard, ambasadorul Republicii Socialiste România la Teheran, şi alte persoane oficiale române. Toastul Şahinşahului * * Iranului, Mohammad Raza Pahlavi Aryamehr Domnule Preşedinte al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Este o deosebită plăcere pentru împărăteasă şi pentru mine însumi de a vă ura dumneavoastră şi doamnei Ceauşescu bun venit în ţara noastră. Păstrez o excelentă amintire despre vizita făcută de mine în România şi nădăjduiesc că veţi păs­tra, la rîndul dumneavoastră, o amintire plăcută despre actuala vizită. Noi avem astăzi onoarea de a vă primi în calita­tea dumneavoastră de preşedinte al unei ţări ti­nere, dinamice şi prospere, însă dumneavoastră ne aduceţi, totodată, mărturia continuităţii unei prietenii istorice, de mai multe ori seculară. Noi ştim, într-adevăr că relaţiile diplomatice dintre ţările noastre au început cu cinci secole în urmă, prin schimbul de scrisori şi ambasadori între regele Persiei, Uzun Hassan, şi domnul Moldovei, Ştefan cel Mare. Dar popoarele noastre se cu­noşteau din timpuri şi mai îndepărtate. Sînt aproape o mie de ani de cînd vestitul istoric şi geograf persan Gardizi consacra un întreg capitol din binecunoscuta sa carte „Zeind­- Akhbar“ — document istoriografie de primă în­semnătate — descrierii geografice şi istorice a Valahiei, importantă regiune a actualei Românii. Acest capitol a fost tradus în limba română şi publicat la Bucureşti în anul 1936. încă de la mijlocul secolului trecut au început în România studii sistematice de ironologie, prin lucrările renumitului orientalist român Constan­tin Şăineanu. De atunci, numeroase opere ale li­teraturii persane au fost traduse în româneşte, cea mai recentă fiind o tălmăcire a Cărţii Regi­lor (Shahnameh) de Firdousi, din care eu am pri­mit un frumos exemplar. Această traducere apar­ţine unuia din oamenii dv. de litere, pe care am avut plăcerea să-l primim, cu cîţiva ani în urmă la Teheran, cu prilejul reuniunii Congresului in­ternaţional al iranologilor. Aceste afinităţi culturale au contribuit chiar la influenţarea limbilor şi artelor noastre, după cum s-a arătat într-un studiu apărut la finele D­INEU Din partea iraniană au fost pre­zenţi alteţele lor imperiale, prinţii Gholm Reza Pahlavi, Abdol Reza Pahlavi şi Mahmmoud Reza Pah­lavi, fraţii Şahinşahului, şi alţi membri ai familiei imperiale, pri­mul ministru, Amir Abbas Hovei­­da, cu soţia, preşedintele Senatu­lui, Sarif Emami, cu soţia, preşe­dintele Camerei Deputaţilor (Med­­jilisul), Abdulah Riazi, cu soţia, Assadollah Alam, ministrul Curţii Imperiale, şi alţi demnitari ai Curţii Imperiale, Ardeshir Zahedi, ministrul afacerilor externe, Jam­­shid Amuzegar, ministrul de fi­nanţe, Hushang Ansari, ministrul economiei, generalul de armată Assadullah Sam­il, ministrul apă­rării, alţi membri ai Cabinetului iranian, Fereydun Djam, şeful sta­tului major al Comandamentului suprem al armatelor imperiale, se­natori şi deputaţi, Manouteher Eghbal, preşedintele Companiei naţionale iraniene de petrol — „MIOC“ — personalităţi ale vieţii politice, economice şi culturale, în timpul dineului, desfăşurat într-o atmosferă cordială, Şahin­şahul Iranului, Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr, şi preşedintele Nicolae Ceauşescu au rostit toas­turi. Au fost intonate imnurile de stat ale celor două țări. (Continuare în pag. a IV-a) Tuastul preşedintelui Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu . Maiestate, Doamnelor şi domnilor, Vă rog să-mi permiteţi ca, în numele meu şi al soţiei mele, al colaboratorilor mei, să exprim cele mai calde mulţumiri Maiestăţilor Lor Impe­riale, Şahinşahul Aryamehr şi împărăteasa Farah, pentru amabila invitaţie de a vizita frumoasa dumneavoastră ţară, pentru primirea cordială ce ne-a fost rezervată, pentru cuvintele pline de preţuire la adresa ţării şi poporului nostru. Daţi-mi voie, totodată, să exprim sincere mul­ţumiri populaţiei oraşului Teheran pentru mani­festările pline de căldură cu care ne-a întîmpi­­nat. în aceasta noi vedem o expresie a relaţiilor de prietenie dintre popoarele noastre, a dorinţei lor de a colabora şi de a trăi în pace. Vizita în Iran ne dă prilejul să venim în con­tact nemijlocit cu viaţa şi preocupările unui po­por cu o bogată istorie, cu străvechi tradiţii de civilizaţie şi cultură; în ţara noastră este cunos­cută lupta desfăşurată de-a lungul secolelor de poporul iranian pentru emancipare naţională, pentru dezvoltarea independentă a ţării; sunt de asemenea cunoscute eforturile pe care le desfă­şoară astăzi poporul dumneavoastră pentru pro­­gres economic şi cultural, pentru folosirea bogă­ţiilor ţării în interesul dezvoltării patriei sale, al creării unor condiţii tot mai bune de viaţă. Noi înţelegem şi preţuim toate aceste eforturi ale dumneavoastră pentru că noi înşine sîntem an­gajaţi, cu toate forţele şi resursele noastre, într-o vastă operă de dezvoltare, pe multiple planuri, a ţării, în opera de edificare a societăţii socialiste. Aţi vorbit aici, Maiestate, despre legăturile istorice de prietenie dintre popoarele român şi iranian. Am mai avut şi alte prilejuri de a evoca împreună multitudinea de dovezi istorice ale bunelor relaţii care au existat de-a lungul seco­lelor între popoarele noastre, tradiţiile străvechi­te schimburilor de valori culturale şi de infor­maţii între cărturari şi creatori de artă români şi iranieni,­intre oameni politici reprezentativi ai ţărilor noastre din trecut. într-adevăr, istoria atestă că întotdeauna în trecut aceste relaţii au contribuit la apropierea dintre popoarele noastre, la cunoaşterea reciprocă. Dar cele mai vii, mai puternice dovezi ale colaborării dintre ţările noas­tre ni le oferă prezentul, epoca actuală şi cu deo­sebire ultimii ani în care relaţiile româno-irania­­ne au cunoscut o evoluţie continuu ascendentă. Aceasta îşi găseşte reflectare în creşterea şi di­versificarea schimburilor economice, în dezvol­tarea cooperării şi colaborării tehnico-ştiinţifice, în lărgirea continuă a legăturilor culturale. La (Continuare în pag. a IV-a)

Next