Tribuna Sibiului, septembrie 1969 (Anul 2, nr. 479-503)
1969-09-02 / nr. 479
Ample colocvii asupra producţiei anului viitor Evenimentele de o importanţă istorică ce au avut loc în acest an au însufleţit fiecare colectiv de muncă, au mobilizat toate energiile în îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor de plan. Faptul că întreprinderile judeţului nostru au întîmpinat Congresul al X-lea al partidului şi cea de-a 25-a aniversare a eliberării patriei cu toate angajamentele depăşite demostrează capacitatea oamenilor muncii de a se mobiliza, de a descoperi noi rezerve pentru a se încadra în avîntul economic pe care îl cunoaşte ţara noastră. Mobilizaţi de sarcinile de o deosebită importanţă ce au rezultat din documentele Congresului al X-lea, oamenii muncii au pornit neîntîrziat la îndeplinirea lor, încă din acest an al actualului cincinal. Dezbaterile ce încep zilele acestea în secţiile productive ale unităţilor economice şi apoi în adunările generale ale salariaţilor se înscriu pe linia măsurilor luate de partidul nostru pentru perfecţionarea conducerii şi planificării economiei naţionale, lărgirea democratismului socialist. Acestea, constituind adevărate colocvii ale tuturor salariaților, au menirea de a găsi cele mai adecvate măsuri privind continuarea neabătută a îndeplinirii sarcinilor de plan din acest an, de a face o apreciere reală a posibilităţilor fiecărei întreprinderi privind stabilirea indicatorilor de plan pentru anul următor. Responsabilitatea cu care vor fi abordate cifrele de plan pe anul viitor, fundamentarea ştiinţifică a acestora vor demonstra hotărîrea fermă a fiecărui colectiv de a porni la realizarea lor cu o pregătire corespunzătoare încă de pe acum. în acest sens fiecare om al muncii este chemat să analizeze cu tot simţul de răspundere sarcinile anului viitor, să facă propuneri pentru stabilirea celor mai corespunzătoare măsuri privind creşterea prductivităţii muncii, utilizarea judicioasă a capacităţilor de producţie, atingerea parametrilor planificaţi pentru obiectivele noi intrate în funcţiune, îmbunătăţirea condiţiilor de muncă etc. Anul acesta, sarcinile de plan pentru 1970 au fost cunoscute de unităţile economice cu aproape 6 luni mai devreme, încă din dezbaterile acestora în comitetele de rgiuwwwuwwwwwwww direcţie au rezultat o serie de rezerve ce pot fi mobilizate în sensul majorării indicatorilor iniţiali, s-au făcut totodată propuneri tehnico-organizatorice care să asigure realizarea sporurilor de producţie ale anului viitor. Dezbaterile din adunările generale ale salariaţilor, ridicînd principiul muncii colective la noi cote, vor trebui să se axeze pe descoperirea de rezerve, în primul rînd privind creşterea productivităţii muncii. Aceasta, mai ales că anul 1970 va constitui punctul de plecare pentru cincinalul viitor, cincinal al cărui program elaborat de Congresul al X-lea al partidului (Continuare în pag. a III-a) Unul din strungurile semiautomate pentru prelucrarea pieselor de mare serie de la Uzina de piese auto Sibiu, deservit de tînărul Ion Bărbat, utilaj nou ce execută 8 operaţii de prelucrări diferite la tijele pentru amortizoare. Soarta recoltei viitoare se hotărăşte încâ de pe acum Terminînd campania de treieriş, oamenii muncii de pe ogoare îşi concentrează toate forţele în direcţia executării altor lucrări agricole, de care depinde soarta producţiei agricole a acestui an şi care pune bazele producţiei anului viitor. Prin complexitatea activităţilor şi prin perioada optimă foarte scurtă pentru efectuarea unor lucrări, campania de toamnă constituie un examen serios pentru mecanizatori, cooperatori, specialişti şi ceilalţi lucrători din agricultură. Executarea la timp şi în bune condiţiuni a lucrărilor agricole de sezon solicită o mobilizare totală a tuturor capacităţilor productive ale unităţilor, folosirea cu randament maxim a utilajelor, maşinilor şi a forţei de muncă existente în unităţi, organizarea exemplară a tuturor acţiunilor întreprinse. Precizarea principalelor obiective ale activităţii de toamnă din unităţile agricole socialiste va permite orientarea realistă a concepţiei specialiştilor şi conducerilor administrative ale unităţilor pentru organizarea muncii în această perioadă. Recoltarea călturilor de toamnă Printre primele puncte ale agendei de lucru în cooperativele agricole şi I.A.S.-uri trebuie să fie înscrisă recoltarea culturilor de toamnă. Avînd în vedere că mari suprafeţe de grîu, secară sau orz de toamnă trebuie însămînţate după sfeclă, cartofi şi alte prăşitoare, este necesar ca pe aceste tarlale să se înceapă întîi recoltarea. Conducerile unităţilor producătoare vor întocmi grafice săptămînale de recoltare a cartofilor, a sfeclei de zahăr, iar Fabrica de zahăr Bod şi I.L.F. vor lua toate măsurile pentru preluarea operativă a producţiei realizate, în vederea eliberării terenului şi a evitării pierderilor prin perisare sau uscare. Toate mijloacele de transport, atît ale unităţilor producătoare cit şi ale I.M.A. vor fi folosite pentru evacuarea producţiei principale şi secundare din teren. Avînd în vedere că gradul de îmburuienare a culturilor este ridicat, este recomandat ca, înainte de începerea recoltării cartofilor, să se introducă în lanuri combinele pentru recoltarea plantelor însilozabile. Depozitarea şi păstrarea peste iarnă a tuberculilor pentru sămînţă şi a celorlalte fonduri de cartofi se va face sub directa supraveghere a specialiştilor, urmărindu-se asigurarea condiţiilor optime pentru păstrarea acestui material. Mecanizatorii trebuie să pună în funcţie toate combinele de recoltat sfeclă, iar aceste utilaje să fie folosite din plin acolo unde este posibil. Atenţie deosebită trebuie acordată recoltării şi depozitării furajelor. Toate combinele de recoltare a plantelor însilozabile vor fi introduse în lucru pentru a se asi- GH. GRADINARU (Continuare în pag. a IlI-a) informaţii Concurs pentru „Steaua fără nume“ Radio-televiziunea Română organizează la Sibiu, mîine, 3 septembrie a.c., începînd de la ora 16:00, un concurs de preselecţie pentru cei care vor să participe la cunoscuta emisiune „Steaua fără nume“. înscrierile se fac la sediul Comitetului municipal de cultură şi artă din strada Al. Odobescu nr. 2, unde se va desfăşura şi concursul. Asfaltări pe drumurile judeţene Astăzi, pe drumul judeţean nr. 9, Tălmaciu — Gara Sebeş Olt, s-au întins primii metri din covorul de asfalt care va acoperi această distanţă de 4 km. Paralel sunt continuate lucrările de asfaltare pe drumul judeţean nr. 106 Sibiu — Agnita din care se vor turna în acest an 6 km şi se vor mai pregăti 2 km. Lucrări similare, pe acelaşi drum, se execută între comunele Netuş şi Brădeni, unde s-a turnat pînă în prezent asfalt pe 2 km din cei 5 planificaţi pînă la sfîrşitul anului. Suprafaţa totală a drumurilor judeţene acoperite în acest an cu covor de asfalt însumează peste 15 km. Contractări suplimentare la export Unităţile de producţie ale industriei locale din judeţul Sibiu au livrat la export, în primele 8 luni ale anului, mărfuri peste prevederile contractuale în valoare de 1 174 000 lei. Indeplinindu-şi integral obligaţiile, unitatea AMET Sibiu a mai contractat 40 000 minere cu şiloiuri, 1 500 polizoare, 3 000 ghilotine manuale, 40 000 lopeţi rabatabile, 14 000 cuţite pentru trestie. MACO Sibiu a contractat suplimentar 300 mp covoare româneşti, 40 tone săpun de rufe, 5 000 perechi mănuşi protecţie, 10 000 genţi motociclete, 50 000 spalieri pentru viţă de vie, iar ELCA Mediaş, aparataj electric în valoare de 1 510 000 lei. PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ! : ORGAN AU COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU KG P.C.R. $I DECONSILIUIUI POPULAR JUDEŢEAN Aanul II, nr. 479 Marţi, 2 septembrie 1969 4 pagini 30 bani • Secvenţă din cel mai tînăr cartier de locuinţe al Sibiului: Hipodrom Vizita tovarăşului Nicolae Ceauşescu în Iran Plecarea din Capitală Luni dimineaţa a părăsit Capitala, plecînd spre Teheran, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, împreună cu soţia, Elena Ceauşescu, care, la invitaţia Maiestăţii Sale Imperiale Şahinşahul Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr şi a Maiestăţii Sale împărăteasa Iranului, va face o vizită oficială în Iran. Preşedintele Consiliului de Stat este însoţit de Lie Verdeţ, primvicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Ioan Avram, ministrul industriei construcţiilor de maşini, şi Alexandru Albescu, adjunct al ministrului comerţului exterior. La plecare, pe aeroportul Băneasa, erau prezenţi tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, Paul Niculescu- Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Constantin Drăgan, Emil Drăgănescu, Petre Lupu, Manea Mănescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vîlcu, Ştefan Voitec, Iosif Banc, Petre Blajovici, Mihai Gere, Ion Iliescu, general-colonel Ion Ioniţă, Vasile Patilineţ, Dumitru Popa, vicepreşedinţi ai Consiliului de Miniştri, membri ai Consiliului de Stat, miniştri, conducători de instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, generali, ziarişti români şi corespondenţi ai presei străine. Erau de faţă Yahya Motamed- Vaziri, însărcinat cu afaceri ad-interim al Iranului la Bucureşti, şi membri ai Ambasadei Iranului, şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi în ţara noastră. Pe aeroportul Băneasa era arborat drapelul de stat al Republicii Socialiste România. Un mare număr de cetăţeni ai Capitalei aflați pe aeroport au salutat cu deosebită căldură pe președintele Consiliului de Stat. Sosirea la Teheran I. Trimişii speciali Agerpres, Nicolae Ionescu şi Paul Finanţu, transmit: Preşedintele Consiliului de Stat al României, Nicolae Ceauşescu, a fost primit în capitala Iranului cu entuziasm, cu sentimente de prietenie şi stimă. Flori şi ovaţii, urări de bun sosit şi ceremonii au constituit o manifestare a unor sentimente izvorîte din ascendenţa constantă a raporturilor prieteneşti dintre cele două ţări şi popoare, din dorinţa lor comună de a conlucra mai strîns şi de a se cunoaşte mai bine, de a contribui la înfăptuirea aspiraţiilor lumii contemporane de pace şi cooperare. Ora 15. Avionul prezidenţial,escortat din momentul intrării în spaţiul aerian al Iranului de avioane cu reacţie ale forţelor armate iraniene, coboară lin pe pista aeroportului Mehrabad. Drapelele de stat ale României şi Iranului se profilează pe cerul albastru. Steguleţe tricolore flutură în mîinile numeroşilor locuitori ai Teheranului veniţi în întîmpinarea înaltului oaspete român. In sunetele fanfarei militare îşi fac apariţia pe treptele avionului preşedintele Consiliului de Stat al României, Nicolae Ceauşescu, şi soţia sa, Elena Ceauşescu. Acest moment este marcat prin ovaţii şi aplauze puternice, prelungite. La coborîrea din avion, preşedintele Consiliului de Stat şi soţia sa sînt întîmpinaţi cu cordialitate de Maiestatea Sa Imperială, Şahinşahul Iranului. Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr, și de împărăteasa Farah. Cei doi șefide state își string călduros mâinile.* Șahinșahul urea (Continuare în pag a IV-a) Luni seara, Şahinşahul Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr, împreună cu împărăteasa Farah, au oferit, la Palatul Nyaravan, un dineu oficial în onoarea preşedintelui Nicolae Ceauşescu şi a soţiei sale. La dineu au luat parte Ilie Verdeţ, prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Ion Avram, ministrul industriei construcţiilor de maşini, Alexandru Albescu, adjunct al ministrului comerţului exterior, Pavel Silard, ambasadorul Republicii Socialiste România la Teheran, şi alte persoane oficiale române. Toastul Şahinşahului * * Iranului, Mohammad Raza Pahlavi Aryamehr Domnule Preşedinte al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Este o deosebită plăcere pentru împărăteasă şi pentru mine însumi de a vă ura dumneavoastră şi doamnei Ceauşescu bun venit în ţara noastră. Păstrez o excelentă amintire despre vizita făcută de mine în România şi nădăjduiesc că veţi păstra, la rîndul dumneavoastră, o amintire plăcută despre actuala vizită. Noi avem astăzi onoarea de a vă primi în calitatea dumneavoastră de preşedinte al unei ţări tinere, dinamice şi prospere, însă dumneavoastră ne aduceţi, totodată, mărturia continuităţii unei prietenii istorice, de mai multe ori seculară. Noi ştim, într-adevăr că relaţiile diplomatice dintre ţările noastre au început cu cinci secole în urmă, prin schimbul de scrisori şi ambasadori între regele Persiei, Uzun Hassan, şi domnul Moldovei, Ştefan cel Mare. Dar popoarele noastre se cunoşteau din timpuri şi mai îndepărtate. Sînt aproape o mie de ani de cînd vestitul istoric şi geograf persan Gardizi consacra un întreg capitol din binecunoscuta sa carte „Zeind- Akhbar“ — document istoriografie de primă însemnătate — descrierii geografice şi istorice a Valahiei, importantă regiune a actualei Românii. Acest capitol a fost tradus în limba română şi publicat la Bucureşti în anul 1936. încă de la mijlocul secolului trecut au început în România studii sistematice de ironologie, prin lucrările renumitului orientalist român Constantin Şăineanu. De atunci, numeroase opere ale literaturii persane au fost traduse în româneşte, cea mai recentă fiind o tălmăcire a Cărţii Regilor (Shahnameh) de Firdousi, din care eu am primit un frumos exemplar. Această traducere aparţine unuia din oamenii dv. de litere, pe care am avut plăcerea să-l primim, cu cîţiva ani în urmă la Teheran, cu prilejul reuniunii Congresului internaţional al iranologilor. Aceste afinităţi culturale au contribuit chiar la influenţarea limbilor şi artelor noastre, după cum s-a arătat într-un studiu apărut la finele DINEU Din partea iraniană au fost prezenţi alteţele lor imperiale, prinţii Gholm Reza Pahlavi, Abdol Reza Pahlavi şi Mahmmoud Reza Pahlavi, fraţii Şahinşahului, şi alţi membri ai familiei imperiale, primul ministru, Amir Abbas Hoveida, cu soţia, preşedintele Senatului, Sarif Emami, cu soţia, preşedintele Camerei Deputaţilor (Medjilisul), Abdulah Riazi, cu soţia, Assadollah Alam, ministrul Curţii Imperiale, şi alţi demnitari ai Curţii Imperiale, Ardeshir Zahedi, ministrul afacerilor externe, Jamshid Amuzegar, ministrul de finanţe, Hushang Ansari, ministrul economiei, generalul de armată Assadullah Samil, ministrul apărării, alţi membri ai Cabinetului iranian, Fereydun Djam, şeful statului major al Comandamentului suprem al armatelor imperiale, senatori şi deputaţi, Manouteher Eghbal, preşedintele Companiei naţionale iraniene de petrol — „MIOC“ — personalităţi ale vieţii politice, economice şi culturale, în timpul dineului, desfăşurat într-o atmosferă cordială, Şahinşahul Iranului, Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr, şi preşedintele Nicolae Ceauşescu au rostit toasturi. Au fost intonate imnurile de stat ale celor două țări. (Continuare în pag. a IV-a) Tuastul preşedintelui Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu . Maiestate, Doamnelor şi domnilor, Vă rog să-mi permiteţi ca, în numele meu şi al soţiei mele, al colaboratorilor mei, să exprim cele mai calde mulţumiri Maiestăţilor Lor Imperiale, Şahinşahul Aryamehr şi împărăteasa Farah, pentru amabila invitaţie de a vizita frumoasa dumneavoastră ţară, pentru primirea cordială ce ne-a fost rezervată, pentru cuvintele pline de preţuire la adresa ţării şi poporului nostru. Daţi-mi voie, totodată, să exprim sincere mulţumiri populaţiei oraşului Teheran pentru manifestările pline de căldură cu care ne-a întîmpinat. în aceasta noi vedem o expresie a relaţiilor de prietenie dintre popoarele noastre, a dorinţei lor de a colabora şi de a trăi în pace. Vizita în Iran ne dă prilejul să venim în contact nemijlocit cu viaţa şi preocupările unui popor cu o bogată istorie, cu străvechi tradiţii de civilizaţie şi cultură; în ţara noastră este cunoscută lupta desfăşurată de-a lungul secolelor de poporul iranian pentru emancipare naţională, pentru dezvoltarea independentă a ţării; sunt de asemenea cunoscute eforturile pe care le desfăşoară astăzi poporul dumneavoastră pentru progres economic şi cultural, pentru folosirea bogăţiilor ţării în interesul dezvoltării patriei sale, al creării unor condiţii tot mai bune de viaţă. Noi înţelegem şi preţuim toate aceste eforturi ale dumneavoastră pentru că noi înşine sîntem angajaţi, cu toate forţele şi resursele noastre, într-o vastă operă de dezvoltare, pe multiple planuri, a ţării, în opera de edificare a societăţii socialiste. Aţi vorbit aici, Maiestate, despre legăturile istorice de prietenie dintre popoarele român şi iranian. Am mai avut şi alte prilejuri de a evoca împreună multitudinea de dovezi istorice ale bunelor relaţii care au existat de-a lungul secolelor între popoarele noastre, tradiţiile străvechite schimburilor de valori culturale şi de informaţii între cărturari şi creatori de artă români şi iranieni,intre oameni politici reprezentativi ai ţărilor noastre din trecut. într-adevăr, istoria atestă că întotdeauna în trecut aceste relaţii au contribuit la apropierea dintre popoarele noastre, la cunoaşterea reciprocă. Dar cele mai vii, mai puternice dovezi ale colaborării dintre ţările noastre ni le oferă prezentul, epoca actuală şi cu deosebire ultimii ani în care relaţiile româno-iraniane au cunoscut o evoluţie continuu ascendentă. Aceasta îşi găseşte reflectare în creşterea şi diversificarea schimburilor economice, în dezvoltarea cooperării şi colaborării tehnico-ştiinţifice, în lărgirea continuă a legăturilor culturale. La (Continuare în pag. a IV-a)