Tribuna Sibiului, octombrie 1969 (Anul 2, nr. 504-530)

1969-10-01 / nr. 504

* Sibiul — oraş universitar Interviu cu NICOLAE LUPU, decanu­l Facultăţii ele istorie şi filologie din Sibiu în întreaga ţară se inaugu­rează astăzi noul an universi­tar. Primit cu nerăbdare de populaţia studenţească a patri­ei, de cadrele didactice, de în­tregul popor, acest eveniment primeşte o valenţă în plus, prin faptul că el marchează îmbogă­ţirea cadrului organizatoric prin înfiinţarea unei noi facultăţi, în reşedinţa jude­ţului nostru. Moment de deo­sebită însemnătate pentru istoria culturii sibiene, această măsură a partidului vine să concretize­ze intensa activitate de diversi­ficare continuă a sistemului de învăţămînt, de ridicare socială a tuturor centrelor ţării, în ve­derea sporirii contribuţiei lor la propăşirea patriei. Acum cînd se deschide oficial anul universitar sibian, o convorbire cu Nicolae Lupu, decanul Facultăţii de istorie şi filologie din Sibiu, am găsit-o foarte utilă, pentru sa­tisfacerea interesului şi curiozi­tăţii generale. Aşadar, în clădirea Liceului nr. 3, în birourile de la parter, în faţa mea, un birou pe care încă nu s-a aşezat nici un do­sar de arhivă.­­ S-au definitivat lucră­rile de pregătire a spaţiului pentru bunul mers al acti­vităţii universitare? — Da. Vom avea 5 săli de cursuri şi seminarii, aici, în lo­calul liceului. Ele sunt pregăti­te deja pentru primirea studen­ţilor. De altfel, cu timpul, pe măsură ce facultatea se va dez­volta în anii viitori, se preco­nizează ca această clădire să rămînă numai a ei, liceul ur­­mînd să se mute într-un local nou, care se construieşte deja în strada 1 Mai nr. 33. — Cum staţi cu spaţiul pentru cazarea studenţilor? — Spaţiul de cazare, ca şi cantina studenţească, sînt şi ele gata să-i primească pe studenţi, într-un local adecvat, cel al fostei case de copii de pe stra­da 1 Mai nr. 31. Aici va fi şi căminul şi cantina. In viitor, cînd necesităţile o vor impune, ne vom extinde şi în clădirea casei de copii de pe strada Dealului, care, ca şi prima va fi mutată în alt local adecvat. — S-au făcut înscrierile? — In bună parte. — Ce se poate spune des­pre această primă promoţie de studenţi? — Deocamdată numai că sînt 24 la secţia de limba şi li­teratura germană — limba şi literatura română şi 28 la secţia de istorie, între care 32 de bă­ieţi şi 20 de fete. Mai tîrziu, desigur, vom putea spune şi al­te lucruri. — Din ce localităţi pro­vin? — Mai din toată ţara. Din Sibiu, Braşov, Sighişoara, Cis­­nădie şi Mediaş, in primul rînd. Dar şi din Bucureşti, Lugoj, Alba-Iulia, Hunedoara, Arad, Satu-Mare, Sebeş-Alba, Har­ghita şi alte localităţi. ION ITU (Continuare în pag. a II-a) IARNA BATE LA UŞĂ Combustibilul ” o pro­blemă la ordinea zilei După toate detaliile pe care ni le oferă cu fiecare nouă zi, toam­na s-a instalat iremediabil. Vor urma, deci, ploile, frigul, lapoviţa şi apoi iarna. Gospodarii îşi pun­­ problema lemnelor necesare încăl­zitului. Ne-am transpus în situa­ţia celor care au asemenea griji şi ne-am prezentat dis de diminea­ţă la depozitul întreprinderii „Combustibilul“ din Sibiu, Piaţa Gării 2. Stăm de vorbă cu tovară­şul VIOREL SECAREA, şeful de­pozitului. „ Comparativ cu anul trecut, cînd pe timpul acesta aveam depo­zitate peste 1 430 tone combusti­bil — ne spune el — cele 444 to­ne lemne şi circa 2 vagoane lignit existente acum reprezintă foarte puţin. In plus la alte depozite — din Ocna Sibiului şi Miercurea — nu există un braţ de lemne. Tre­buie subliniat faptul că perioada de vîrf a aprovizionării cu com­bustibil abia urmează şi vor veni zile cînd solicitările vor fi mai mari decit ceea ce există în de­pozit. In curtea depozitului cărbunele este ţinut sub cerul liber, dar cui îi pasă de aşa ceva? Conducerea întreprinderii interjudeţene „Com­bustibilul“ are sediul la Braşov şi tovarăşul director CONSTANTIN ŞERBAN abia pridideşte să lămu­rească treburile cu Întreprinderea forestieră care îi face multe „gre­utăţi“. ■ — întreprinderea forestieră, ne spunea directorul, este restantă la livrări cu 1 717 tone lemne. — Poate sînt greutăţi obiective şi din această cauză nu au putut satisface contractul. — Sunt, ne-a declarat tovarăşul ing. VIRGIL DOBROTA, directo­rul întreprinderii forestiere. Dar poate vreţi să le vedeţi personal. Aşa am acceptat invitaţia ca a doua zi, duminică, 28 septembrie, să vedem la lucru pe unii din cei care au răspuns, cam fără răspun­dere, la apelul făcut de organul judeţean de partid de a trimite un număr de autocamioane pentru a transporta lemne. Pe scurt, au fost convocaţi factorii care răspund de aprovizionarea cu lemne a cetă­ţenilor din oraşele şi localităţile mai importante ale judeţului nos-­­ tru. Conducerea Autobazei, pre­­zenta la discuţii prin tovarăşul STELIAN TEODORESCU, ingine­rul şef, a fost de acord cu orga­nizarea acţiunii de transport al lemnelor din cîteva puncte de ex­ploatare ale întreprinderii foresti­ere la depozitul din Sibiu şi la cel , din Ocna.­­ — N-o să putem da 40 de ca­mioane, a declarat tovarăşul Teo­­dorescu, dar 35 vom asigura. Mai circumspectă, întreprinderea de transporturi Sibiu a promis 14 autocamioane. Toate acestea ur­mau să se întîlnească duminică la ora 6,30 în faţa fabricii de che­restea, unde au fost convocaţi şi un număr corespunzător de mun­citori forestieri care urmau să a­­jute la­ încărcat. Spre regretul nos­tru nu vom putea cita dictonul „Zis şi făcut“. Pentru că de zis s-a zis, dar din cele 35 de autocamioa­ne care urmau să vină de la Autor­ează n-am văzut decât 20 şi astea aşa.. . pe rînd, pînă pe la 8,30. In jurul aceleiaşi ore s-a prezentat şi tovarăşul Teodorescu şi, după ce a constatat „cu surprindere“ (Continuare în pa£. a IlI-a) 1 • S». I V,. -vAl-tt---."/--'.. Furgon izofrigorific cu cabină cu post avansat şi instalaţie frigorifică, produs din anul acesta la urina „Automecanica“ Mediaș, este destinat exportului, începînd din trimestrul IV al acestui ani, a­viind o capacitate de 21 mc 41 W PROLETARI DIN TOATE TART! F­UNTTI-VA I m8ggm& ORGAN All COMITETULUI JUDETEAN SIBIU AL P.C.R. $1 AL CONSILIULUI POPULAR JUDETEAN Anul II, nr. 504 Miercuri, 1 octombrie 1969 pagini 30 bani Dezbaterea cifrelor de plan pe anul 1970 IN SPATELE REZUMATEIGR - Faptul că la uzina chimică „Car­­bosin“ Copşa Mică, pe primele 8 luni î­in acest an, toţi indicatorii tehnico-economici au fost realizaţi exemplar, că produsele date peste plan depăşesc 3 076 000 lei în­ con­diţiile realizării a 2 521 000 lei eco­nomii la preţul de cost, cu un be­neficiu peste plan de 3 110 000 lei, dovedeşte de la început o muncă bine organizată şi bine condusă. Totodată, printre realizaţi se în­scrie şi depăşirea planului de in­vestiţii, pe cele opt luni expirate, cu 23 la sută, din care construcţii­­montaj 13 la sută. In darea de seamă prezentată de ing. IOAN PINTEA, directorul uzinei, preşedintele comitetului de direcţie, s-a arătat însă pe bună dreptate că „atît timp cit în uzina „Carbosin“ rezervele interne, po­tenţialul tehnic şi uman nu sunt superior valorificate, nici rezulta­tele, oricît de bune ar fi, nu tre­buie să ne mulţumească“. Pe această linie, pentru a realiza în continuare sarcinile din acest an, fondînd ştiinţific de pe acum reuşita îndeplinirii planului pe 1970, inginerul TIBERIU IZSÁK, mecanicul şef al uzinei, arăta că „este necesar să se reducă timpul de­ stagnare a reparaţiilor capitale, iar pe baza vitezelor mari de lu­cru, a sporirii rezervelor funcţio­nale obţinute în acest an, să se pu­nă o bază temeinică viitoarelor realizări. Şi din cuvîntul inginerilor VA­­SILE GILCA, IOAN SURDU, a muncitorilor specialişti IOAN AN­­DRONACHE şi IOAN SUCIU a rezultat că este necesar ca în viitor comitetul de direcţie, întregul co­lectiv de muncă să acorde mai mare atenţie valorificării capacită­ţilor şi suprafeţelor de producţie, să fie scurtată perioada de revizie a instalaţiilor, reducerea cheltuieli­lor de producţie. Tov. APOSTOL NIST­RIANU, pe bună dreptate critica activita­tea comitetului de direcţie în do­meniul mişcării de inovaţii şi in­venţii. „Faptul că s-au realizat în acest an preţioase invenţii şi ino­vaţii nu dă dreptul nimănui ca inovaţii de 3—4 ani să nu-şi gă­sească încă rezolvarea. Sarcinile sporite ce ne aşteaptă în 1970 so­licită o mobilizare totală a gîndirii tehnice, mai multă receptivitate faţă de propunerile făcute de mun­citorii, tehnicienii şi inginerii uzi­nei“. De asemenea ing. IOAN RĂDĂ­CINĂ s-a referit in cuvîntul său la sprijinul încă insuficient pe care îl acordă Ministerul Industriei Chi­mice în direcţia obţinerii unor uti­laje „cheie“ la instalaţiile ce tre­buie să­­intre în producţie. Maturitatea cu care s-au dezbă­tut cifrele de plan pentru anul vii­tor, analiza realistă a activităţii de­pusă de comitetul de direcţie, sta­bilirea unor măsuri tehnico-orga­­nizatorice eficiente care să ducă la ridicarea rapidă pe noi trepte a activităţii economice, sunt garanţii ferme că angajamentul din acest an va fi depăşit, iar pregătirea producţiei anului viitor este în mîini sigure. V. BOȚOC. Buletinul de analiză— act formal ? Intr-un teren bine arat, în hota­rul „Dosul Sădincii“, mecanizatorii Aron Bănăţean şi Constantin Co­­ţofan semănau orz pentru coopera­tiva agricolă din Şoroştin. Maşinile erau reglate pentru o cantitate de 208 kg boabe la hectar, sămîn­ţa — tratată cu Criptodyn. Eram tentaţi să apreciem pozitiv pregă­tirea seminţei de orz la Şoroştin. L-am întrebat însă pe specialistul unităţii, inginerul Alexandru Meş­ter, dacă se află în posesia buleti­nului de analiză a seminţei de orz. „Desigur, veni răspunsul. Dar bu­letinul e negru“. Este ştiut că nu­mai seminţele ce sînt însoţite de buletine roşii de analiză sînt bune pentru însămînţat. — Şi cum aţi calculat norma de sămînţă în funcţie de care aţi re­glat distribuitoarele semănătorilor? — Ne-am orientat după cantita­tea de sămînţă dată în anul tre­cut . . . Cu toate că este interzisă folosi­rea la însămînţări a seminţelor ce nu au obţinut buletinul roşu la analiză, cu toate că nu a fost con­sultat nici un lucrător al Direcţiei agricole cu privire la măsurile ce se impun a fi luate în cazul cînd sămînţa nu corespunde statului, stabilirea normei de sămînţă pen­tru orz se face, la Şoroştin, în funcţie de... practicile trecute. Bu­letinul de analiză a seminţelor este expediat, într-un mod original, în zona actelor formale, ceea ce constituie o încălcare flagrantă a celor mai elementare instrucţiuni tehnice. Cum explică Direcţia agri­colă aceste „dereglări“ în sistemul asistenţei tehnice în cooperativele agricole ? I întreprinderea „8 Mai“ Mediaș, înainte ca pieile să fie prelucrate la benzile de apretat şi vopsit, acestea sunt supuse unui proces de netezire cu ajutorul unei prese de călcat de mare productivitate, deservită de Elena Povară INFORMAŢII gj ttja M Rjp MW M &J3L jL jg ' Azi si mii ne in magazine La magazinul „Căminul“ din Sibiu se pun azi în vînzare per­dele din tehilenă (sosite din import), late de la 140 cm—300 cm. în magazinele de specialitate au fost puse de ieri în vînzare ţesături late (140—220 cm) pentru confecţionarea lenjeriei de pat. Tot ieri a intrat în unităţile comerciale un bogat sortiment de stofe de palton fantezii pentru femei şi stofe de palton pen­tru bărbaţi, produse la „Industria linii“ Timişoara, în sectorul încălţăminte, miine vor fi desfăcute noi sortimente de cişmuliţe pentru femei (în cinci modele noi şi patru culori) produse de fabrica „8 Mai“ din Mediaş şi de cea din Agnita, pe care vizitatorii Expoziţiei realizărilor economiei judeţului Sibiu au avut prilejul să le admire în standurile întreprinderilor respective. O nouă brutărie sătească în aceste zile, Uniunea jude­ţeană a cooperaţiei de consum a deschis cea de-a 5-a brutărie sătească din acest an, la Vur­­păr. Pînă în prezent, în între­gul judeţ funcţionează 28 bru­tării săteşti aparţinînd coopera­ţiei de­ consum. Prima şarjă de pîine coaptă la Vurpăr a fost de calitate excepţională. Dota­tă cu injectoare pe motorină şi cu un cuptor cu o capacitate de 2 tone în 24 ore, noua bru­tărie produce pîine albă, semi­­albă şi integrală, executînd tot­odată pentru populaţie diferite prestări. Pentru toaleta cvartalului Hipodromul îşi pregăteşte metodic şi asiduu faţa de mîi­­ne. După cum ne informează tehnicianul de şantier Sorin Petrescu de la întreprinderea de reparaţii şi construcţii, în ur- INFORMAŢII umnele zile s-a lucrat cu bune rezultate la amenajarea şi as­­­faltarea trotuarelor, a borduri­lor şi zonelor verzi. Astfel au început asfaltările la staţiile de parcare şi trotuarele de acces din str. Rahovei, adică cele de la blocurile 18, 19, 29, 30, 27, 28, 31, 36. Amenajarea zonelor verzi este, de asemenea, pe ter­minate în toate locurile dispo­nibile. După cum se estimează, planul de lucrări de acest gen din acest cvartal va fi integral realizat în termenul stabilit. Tehnică nouă la Saiconserv La fabrica „Salconserv“ din Mediaş a intrat în funcţiune cea de a doua maşină automa­tă de închis cutii de conserve. Productivitatea, ca şi la prima de acest fel, este de 6 ori mai mare. Tot la această unitate în curs de montare se află o ma­șină de rectificat piese de schimb. M. MUNTEANU coresp. „Sămînţa“ neglijen­ţei să fie înlăturată! Selectatul seminţelor, analiza capacităţii germinative, calculul normei de seminţe în funcţie de indicii de calitate, tratarea se­minţelor cu insectofungicide sunt lucrări de executarea cărora depinde asigurarea unei producţii vegetale sporite. Un recent raid-anchetă întreprins de redacţia noastră prin cîteva cooperative agricole a relevat, pe lingă preocuparea cons­tantă a unor specialişti pentru respectarea tehnologiei moderne de producţie privind agrotehnica griului, şi existenţa unor can­tităţi de „seminţe“ ale neglijenţei, care trebuie operativ înlă­turate. Procopie, de la Direcţia agricolă, ajungem la concluzia că sămînţa de orz folosită n-a fost tratată cu insectofungicide. Solicităm o expli­caţie în acest sens preşedintelui unităţii, Aurel Gavrilă. —­ L-am întrebat pe tovarăşul inginer al nostru dacă trebuie să tratăm sămînţa şi ne-a spus că nu-i nevoie. Aşa că n-am tratat-o cu insectofungicid. Asta-i situaţia, de ce am minţi ? Oare un preşedinte de coopera­tivă agricolă cu experienţa lui Au­rel Gavrilă nu ştie că sămînţa de orz trebuie tratată înainte de a fi folosită la semănat? Inginerul L. Blaga nu a putut fi găsit pentru a continua explicaţia. Sămînţă fără identitate „Avem deja semănată o supra­faţă de 15 ha cu secară şi 25 ha cu grîu, ne relatează inginerul A­(Continuare în pag a TIT-a)“ Indicaţii tehnice cu sta­tut de contraindicaţii? έ l găsim pe brigadierul de cîmp Gheorghe Muscanu, de la coopera­tiva agricolă din Scoreiu, în hota­rul „Calea ruginei“. Supraveghea executarea însămînţării orzului de toamnă. Controlăm şi noi sămînţa în­se­mănătoare. După un consult cu in­ginerii Iuliu Nirişteanu şi Ioan Reîntîlnire, după zece ani ...S-au întîlnit, du­minică 27 septem­brie, după 10 ani de zbor în mijlocul tu­multului cotidian. Formau, cei 33 de tineri de atunci, din 1959, care porneau pieptiş la asaltul ba­ricadelor vieţii, a doua promoţie a Li­ceului din Agnita. Porneau, după acu­mulările din liceu, unii mai optimişti, alţii mai sceptici. Toţi cu nădejdi iz­­vorite din întocmi­rile noi ale vremii — garant al realiză­rii oricărei vrednicii veritabile, din te­­zauid de avînturi care — asemeni li­nei alte cutii a Pan­dorei — urma să e­­libereze citturile înalte ale tinereţii răzbătătoare. Cu dascălii îm­preună, cu membrii familiilor s-au strins la bilanţ. Zece ani de muncă, de acu­mulări şi decantări. Pentru a ilustra ce au însemnat anii a­­ceştia ar trebui să ne oprim la fiecare din cei treizeci şi trei. Cum aceasta ne-ar răpi prea mult spaţiu, ne restrîn­­gem la unul cifric, global, din 33 de zboruri începute a­­tunci, 27, trecute prin facultăţi şi in­stitute, semnifică azi cadre de înaltă com­petenţă. Unul, ins­­pector-şef la D. R. T. A. Bacău, altul şef de serviciu, unul asistent universitar, altul secretar al u­­nui comitet muni­cipal U.T.C., celălalt inspector-şef la în­vățămînt, altul an­trenor al lotului re­publican de hand­bal, etc., etc. N-am dat nume pentru motivul sim­plu că aceasta ne-ar obliga la o listă. Vrem, însă, să sub­liniem ce e de sub­liniat privind doar acest bilanţ cifric: 27 din 33 — studii superioare, 3 şcoli tehnice. Ergo... Am vrut să spunem ceva ase­mănător sensului unui dicton latin des uzitat, dar ceva care să-i modifice radi­cal semnificaţia: O, tempora... ! ... S-au întilnit, mai ieri, treizeci şi trei de tineri din­­tr-un colţ de ţară. Bilanţul lor, bilanţul vremurilor. Semnifi­caţia lor c­ea mai de seamă ar trebui tra­dusă plenar prin re­zonantul: împliniri. V. DOREA Astă,­­ seară. PREMI­ERĂ la TEA­TRUL DE STA­T Secţia germană a Teatrului - stat din Sibiu îşi reia astă-sear activitatea oficială a noii stagiui cu premiera piesei „Gaan vo Salzburg“, de autorul sibian Oll Fritz Jickeli. Spectacolul, a căn acţiune se petrece în secolul­­ XII-lea, în sudul Transilvanie este pus în scenă de regizori Hanns Schuschnig, intr-o scenogra­fie semnată de Maria Bodor. O distribuţie apar actorii Heinric Miidner, Joachim Szaunig, Măriet­ta Lissai, Jenny Bauch, Karlhein Maurer, Gerd Brotschi, Ernst Her­bert Grob, Kurt Conradt, Sieg­fried Siegmond, Christian Maure şi alţii. Muzica spectacolului est compusă de Peter Szaunig, în fotografie, o scenă din spec­tacol, surprinsă de fotoreportera teatrului, Otto Schmidt.

Next