Tribuna Sibiului, octombrie 1969 (Anul 2, nr. 504-530)

1969-10-01 / nr. 504

Pag. 2 Cum s-a încurcat Borangic Gheorghe Borangic s-a... încurcat, într-o treabă cam deocheată. A tors dumnealui multe gînduri, dar unul l-a pus în practică. In noaptea de 21—22 septembrie, pe la ora 0,15, Borangic se tot în­fășură prin gară. Torcea el ceva. S-a împiedicat, pînă la urmă, de o bicicletă, care era rezemată de un furgon. A „căzut“ direct pe şa şi a zbu­ghit-o. Se ducea băiatul aţă. Pînă la bariera din capul străzii Lupeni (Sibiu). A vrut să sară peste ea. Era grăbit nevoie mare. Ghinionul nu­mărul 1 i-a scos în cale un miliţian care i-a cerut bule­tinul. Al doilea ghinion» e­­ra... păgubaşul. Venea în fu­gă. Gh. Borangic a început să se plîngă că, zicea el, i s-a... deşirat memoria şi a luat bicicleta din greşală. El, însă, o luase din gară. Fiind arestat, a trimis scri­soare la Piatra Olt, de unde e de baştină, că o să fie re­ţinut pentru „amnezie“. Poa­­te-i vine mintea la loc. A zis mu It am ... Ion Cîrciu din Sibiu, str. Cindrelul, nr. 5, începuse să joace irindeaua. Fără muzică şi de unul singur. Este un mare gurmand. Se dă în vînt după pui fripţi la grătar, pe jeratic şi mîngîiaţi cu ustu­roi. Aşa că, simplu, a aprins în curte, între coteţe, un foc şi a pus puiul. El trăgea pipă mai departe şi visa la frip­tură. L-au trezit din vise orătăniile. I se ardea friptu­ra. Focul cuprinsese şi cote­ţele. Toate ca toate, însă lui Cîrciu îi părea rău de pui. Şi a sărit şi el în foc. Abia l-au scos pompierii de lingă grătar. Tot ei i-au salvat şi casa. Cînd plutonierul adju­tant Petre Bardaş, care con­ducea echipa, la amendat cu 50 lei, el a rîs ştrengăreşte. L-a bătut pe umăr şi a zis „mulţam".­­Şi n-a uitat, bine­înţeles, să-l invite într-o zi la o friptură. Dar nu între coteţe... Pază îngereasca .Pe cîmp, în alte părţi, se lucra de zor. Unii nu-şi mai vedeau capul de muncă. Nu­mai un bărbat nu-şi vedea tractorul de atîta somn. Se înţelege că mai întîi îşi pu­sese bine stomacul la cale şi trebuia să facă puţină... „lec­tură“. Mama lui... dormea şi ea. Vă redăm un instanta­neu. Tractorul este puţin mai jos şi nu se vede. Dar precis are numărul 41 BV 1261. Scena a fost surprinsă marţi, la ora 10:48, în apropierea satului Noul, comuna Roşia şi este numai jumătate pe viu. Fiindcă dormeau buş­tean. Trăgeau la aghioase li­niştiţi. Aveau pază îngereas­că... un dulău. Aşa cum dor­mea tractoristul... poate că-l recunoaşteţi. Insă uşurel, ci­titori iubiţi, să nu-i treziţi... Campionul ... Să te cruceşti, nu alta. Ioan Sima are numai 18 ani şi o „îndemînare“ grozavă. Ce mai, stofă de campion. Mină fină, care alunecă u­­şor... Altfel nu putea „achizi­ţiona“ obiecte în valoare de 2 000 de lei de la gazda unde locuise. Şi nici o poşetă din gară. Ultima probă şi-a dat-o la „garduri“. Prima săritură a fost excelentă. A pătruns apoi în bucătărie pe fereas­tră, a spart geamul de la dor­mitor şi şi-a luat tot ce a do­rit de la familia D.I. din Si­biu. Proba a fost ratată la a doua săritură... Unul dintre obiectele furate era un ceas. O fi fost ceasul rău, căci din cauza lui — sau a gardului — și-a „rupt“ gîtul. Vorba ceea: „Să nu zici hop pînă n-ai sărit“... Rubrică redactată de MARIN NIȚ­A Noul lor univers: abecedarul Foto: I RED M­SS Cetatea celor ..meşteri mari...“ Dacă mergi pe B-dul Victoriei la nr. 38, atenţia îţi este atra­să de o grădină mare cu ronduri de flori, cu pomi mulţi, pregătiţi „vestimentar“ de toamnă, cu iarbă mare, nostalgică mare de verdeaţă, iar în mijloc cu o clădire impu­nătoare: Casa Pionierilor. Trecîn­­du-i pragul îţi dai seama dintru început că eşti într-un loc unde grija pentru ordine şi curăţenie sînt pe primul plan. Pe o uşă, o tăbliţă indicatoare: Cercul de foto şi Cineclub. Intru şi mă trezesc în faţa unor aparate — unele mai mari, altele mai mici — a unor zeci de sticluţe cu diverse sub­stanţe ca într-un laborator de chi­mie, a unor fotografii expuse pe pereţi. Toate, dar absolut­­toate aranjate într-o perfectă ordine. Intru în altă cameră, pe uşa căreia stă scris: Legătorie — Tipografie. Pe masă cărţi, albume, caiete, le­gate şi compactate cu măiestrie de mîini ce nu-şi dezmint price­perea, îmi amintesc de primele în­ceputuri ale artei tipografice. Avioanele şi planoarele în mi­niatură, ce de abia aşteaptă să fie înălţate şi cărora le admir gingă­şia aripilor de libelulă, mă anunţă că sunt în cercul de aero­navomo­­dele. Vecin cu el este cercul de electro-radio unde elementul atrac­tiv îl constituie miniorga electro­nică construită de membrii cercu­lui şi care a adus cu sine „Premiul pentru originalitate“ la concursul „Minitehnicus“. Intr-un alt corp de casă, două cămăruţe găzduiesc instrumentele necesare ceramicii şi sculpturii în lut şi lemn. Totul este curat şi în aşteptare, îmi vine în minte ecoul versurilor din „Meşterul Manole“: Nouă meşteri mari Calfe şi zidari Cu Manole-zece Care-i şi întrece Şanţuri largi săpa­ţi mereu lucra... Am impresia că mă aflu într-o ce­tate unde meşteri pricepuţi şi-au lăsat pentru o clipă activitatea, iar acum sunt aşteptaţi să se întoarcă. Am vorbit cu cel care de 10 ani conduce această „estate“, el însuşi meşter priceput, cu multă dragos­te de muncă, directorul Casei Pio­nierilor, Ioan Cosma, care mi-a dezvăluit cite ceva din istoricul instituţiei. „Munca de acum 16 ani, cînd a luat fiinţă Casa Pio­nierilor, povesteşte însoţitorul, nu a fost deloc lipsită de greutăţile începutului. Am pornit cu cinci cercuri. Unele din ele mai trăiesc şi azi. Dar acum există 14 cercuri, fiecare înzestrat cu utilajul şi in­­strumentarul necesar, cu profesori­­ de specialitate. Pe lîngă cercurile mai vechi am căutat să înfiinţăm altele noi: cercul de turism, un fel de O.N.T. al pionierilor pentru pregătirea de ghizi cu o speciali­zare mai accentuată pentru oraşul Sibiu, cercul de sculptură în lemn şi piatră pentru cei ce doresc să pătrundă în tainele acestei înde­letniciri, cercul de charting, pro­iectat pentru acest an şi mult aş­teptat de copii. In luna octombrie, în colaborare cu Palatul Pionieri­lor din Bucureşti va avea loc o demonstraţie de charting, încer­căm să oferim copiilor toate posi­bilităţile de a-şi dezvolta aptitu­dinile, de a se lua la întrecere cu ei înşişi, de a da frâu liber fante­ziei şi imaginaţiei, de a-şi împleti dorinţele cu măiestria şi pricepe­rea“. Am plecat convinsă că fiecare din cercurile existente — fie că e vorba de cercul de desen-pictură, unde cunoşti arta îmbinării culo­rilor, cercul de balet, unde desco­peri o lume nouă a graţiei şi ele­ganţei mişcărilor, sau cercul micu­ţelor ţesătoare unde îndemînarea şi măiestria sînt împletite în covoa­re şi carpete — ascund tainice mi­nuni ce se cer descoperite. CORNELIA VILCEANU Un glonte pentru... spectatori Filmul acesta se destăinuie ier­tător de sincer de la început, a­­dică de la titlu: „Un glonte pen­tru general“. Nu există aci nici măcar o umbră rară de metaforă dar, de fapt, asta nu e important, căci cu o metaforă nu se face film de lung metraj, sau în cel mai bun caz, se face un film supărător, aşa cum este producţia italiană „Un glonte pentru general“. Intr-ade­văr, glonţul veritabil, căruia meta­ .­­ ... cronica de film­ ­ul nobil din care e confecţionat vrea (inutil) să-i atribuie spor de emoţie, este destinat unui general. Şi pînă la urmă, glonţul îşi află ţinta. Pelicula în cauză se vrea atît de insistent ilustrativă (glonţul şi generalul sînt elemente ale revo­luţiei mer­cane, inepuizabilă sursă de fapte pentru filme cu soldaţi laşi şi . .Voluţionari blindaţi care nu ca,., cînd sînt împuşcaţi, după cum scenariul banal o cere­ încît devine eufemistic plictisitoare. Dacă vă interesează glonţul care pîndeşte culcat într-o cutie de ca­tifea, din care va trece în arma ce-l va împlînta mortal în gene­ral, nu vă aşezaţi în sală prea a­­proape de ecran; se răcneşte cum­plit în acest film, de la început pînă la sfîrşit. Un sfîrşit realizat totuşi frumos artistic, amintin­­du-n­e cu nostalgie de ceva ase­mănător, dar care se numea „Ul­timul tren din Gun Hill“. Mai bine să mergem pentru a nu ştiu cîta oară la Samuraiul, căci, apropo de mottoul acestui film, ne vom simţi, la Un glonte pentru general, nu numai singuri, ci şi înconjuraţi de ceea ce înseam­nă mai mult decît inutilitatea o­­perei cinematografice. RAREŞ CORNEA TRIBUNA SIBIULUI SIBIUL (Urmare din pag. I) — Clnd are loc prima oră de curs? — Sîmbâtă dimineaţa. Intre timp însă, vineri la amiază, în sala „Astra“ va avea loc festi­vitatea de deschidere a anului universitar, la care este anun­ţată participarea ministrului în­­văţămîntului, tovarăşul Miron Constantinescu, a profesorului universitar Ştefan Pascu, recto­rul universităţii „Babeş Bolyai“ din Cluj, uni­versita­te din care face parte şi facultatea sibiană de istorie şi filologie. — Ce fac, acum, cadrele didactice? — Lucrează intens în aceste zile la pregătirea programelor de învăţământ, a cursurilor şi seminariilor, definitivează bi­bliografia personală şi cea pen­tru studenţi. — Cum apreciaţi condiţi­ile de studiu pe care le oferă Sibiul, din acest punct de vedere? — După cum este cunoscut, Sibiul, vechi şi apreciat centru de cultură, în care tradiţiile în­­văţămîntului, chiar universitar, nu-s de neglijat (amintesc nu­mai perioada de activitate la Sibiu a universităţii clujene, a­­poi secolul XIX, cînd a fiinţat aici o academie de drept) are condiţii optime pentru dezvol­tarea activităţii ştiinţifice. Aici au fiinţat de-a lungul anilor importante societăţi de cultură, care ne-au lăsat valoroase co­lecţii documentare, aflate fie la biblioteca „Astra“ fie la Bruken­­thal, fie la Arhivele statului sau la biblioteca Arhidiecezană. De­sigur, toate acestea, fie vor fi de un mare folos. Trebuie să menţionez însă că în localul fa­cultăţii noastre va funcţiona şi o bibliotecă universitară, cu vo­lume de specialitate, cu care ne dotează universitatea clujeană. — Cu ce corp de cadre didactice porniţi la drum? — Deocamdată pornim cu un corp de numai 8 cadre didac­tice, competente, cu multă ex­perienţă în domeniul învăţâ­­mîntului şi al cercetării ştiin­ţifice. In stadiul de faţă, desi­gur, unii vor funcţiona numai cu o parte din activitatea lor la facultate, iar alţii vor avea aici funcţiile de bază. Ceea ce vă pot spune este că vom face tot ce ne stă în putinţă pentru a aşeza facultatea sibiană la ni­velul prestigiului pe care un a­­semenea act îl incumbă, ostenind pentru ca Sibiul să-și bineme­rite titlul de cetate universitară. RINDURI PORTREI PENTRU AL PASIUNII — Ce pasiune consideraţi pre­dominantă în viaţa dumneavoastră? — Aceea de a cunoaşte, de a pătrunde cit mai adine tainele me­seriei. Era răspunsul simplu pe care muncitorul Simion Babteş mi-l dă­duse spre sfirşitul discuţiei noas­tre. Era răspunsul aşteptat, răs­punsul care trebuia să decurgă fi­resc din nişte a­­mmamemas­devăruri remar­cate cu ocazia a­­celei discuţii şi confirmate de spusele tovarăşi­lor săi de muncă din secţia a Ill-a a fabricii „Republica". Interlocutorul meu,­­ un tinăr brunet, cu ochi căprui mă cucerise de la început prin felul sincer şi deschis cu care-mi vorbea despre meseria aleasă, despre oamenii ce-l înconjurau, despre viaţă şi visurile lui. La cei 25 de ani ai săi S. Bal­teş, văzindu-şi împlinite o parte din idealurile pe care le avea şi care se conturau tot mai precis in timpul cursurilor de calificare de la Piteşti, a ajuns în prezent unul dintre cei mai pricepuţi muncitori din uscătoria secţiei. La vîrsta a­­ceasta S. Bab­eş oferă un frumos model de tinăr cu preocupări mul­tiple. Evidenţiat in întrecerea so­cialistă, exemplu de pricepere şi temeinică pregătire teoretică, do­vedind un permanent spirit de ini­ţiativă, tînărul secretar al grupei U.T.C. nr. 3 a fost primit în rin­­durile membrilor de partid. Faptul K­m nluiuon constituie încă o dovadă a stimei şi aprecierii de care se bucură tînărul muncitor din partea între­gului colectiv de muncă. Dar la vîrsta aceasta împlinirile se îmbi­nă cu năzuinţele: doreşte să ur­meze cursurile şcolii de maiştri. Gîndul acesta recomandă ceea ce mi s-a părut definitoriu în perso­nalitatea lui S. Balteş şi anume, pasiunea pentru meseria pe care şi-a ales-o, încrederea în forţele proprii, în posibilităţile pe care climatul generos al vieţii noastre le oferă. Pasiunea aceasta îl în­deamnă să înveţe, să se perfecţio­neze în munca pe care o îndepli­neşte. Poate tot ea, alături de alte calităţi, justifică încrederea pe care conducerea secţiei şi toţi ceilalţi muncitori alături de care lu­crează S. Balteş, a cărui dă­ruire profesională se conjugă firesc cu dorinţele specifice tinereţii, printre care se înscrie şi întemeierea unui cămin. Desluşind in spusele şi faptele muncitorului S. Balteş filonul nobil al pasiunii, ştiam că răspunsul pe care mi-l va da la întrebarea pusă spre sfir­şitul discuţiei noastre va fi cel aş­teptat: vreau să cunosc, să pătrund cit mai adine tainele meseriei. C. BLOOS pi'n(Ll Campionatul judeţean de handbal A treia etapă a turului doi a progra­mat întîlniri echilibrate, partidele în general fiind viu disputate. In schimb, Firul roşu Tălmaciu — pentru a doua oară în acest tur — nu s-a prezentat, de această dată, la Mediaş. La mascu­lin A.S.A. Sibiu continuă să fie lider, avînd în urmă pe Automecanica Me­diaş, la un punct diferenţă. Iată rezul­tatele înregistrate: Feminin: Record Mediaş — Firul roşu Tălmaciu 6—0 (neprezentare); C.S.M.S. II — Tricotajul Agnita 12—6 (8—4); Steaua roşie Sibiu — Voinţa Sibiu 12—4 (4—3). CLASAMENTUL Timp de două zile sala Armatei din Sibiu (str. Ştefan cel Mare) a găzduit­ un reuşit şi util turneu, în organizarea C.J.E.F.S., dotat cu trofeul „Cupa Sibiului“. Au parti­cipat formaţiile masculine de divi­zia B. A.S.A. Sibiu, Politehnica Masculin: Voinţa Agnita — Voinţa Si­biu 21—15 (12—3); Textila Mediaş — A.S.A. Sibiu 17—26 (5—14); Textila Cis­­nădie — Automecanica Mediaş 14—20 (10—6). Constructorul Sibiu n-a jucat. CLASAMENTUL 1. A.S.A. Sibiu 9 8 0 1 2. Automec. Mediaş 9 7 11 3. Voinţa Agnita 8 6 11 4. Textila Mediaş 9 2 0 7 5. Voinţa Sibiu 8 2 0 6 122—167 6. Textila Cisnădie 9 2 0 7 123—217 7. Constructorul Sibiu 8 1 0 7 93—196 Elevele de la Şcoala sportivă Sibiu — neînvinse pînă acum — au susţinut o partidă dificilă la Craiova, unde, după mare luptă omoloagele lor le-au între­cut cu scorul de 6—3. Elevele sibiene înregistrează astfel prima înfrîngere în actuala ediţie a diviziei şcolare, G. MARGINEANU Braşov şi Universitatea Cluj, pre­cum şi Şcoala sportivă Sibiu, din divizia şcolară. La capătul unor interesante întreceri, competiţia a fost cîştigată de Universitatea Cluj. G. M. 1. Record Mediaş 2. Steaua roşie Sibiu 3. C.S.M.S. N­ 4. Voinţa Sibiu 5. Tricotajul Agnita 6. Firul roşu Tălmaciu VOLEI 8 8 0 0 119—41 8 5 0 3 76—65 8 4 0 4 90—88 8 3 0 5 84—88 8 3 0 5 58—84 8 1 0 7 49—98 231—104 216—112 162—113 121—159 „Cupa Sibiului46 un reuşit şi util turneu POPICE Gaz metan Mediaş — din nou în divizia A ! Conform hotărîrii Federaţiei Române de Popice, noul campionat naţional va cuprinde 24 echipe (12 la feminin şi 12 la masculin). Pentru ocuparea celor două locuri vacante, s-a hotărît dispu­tarea unui baraj între echipele clasate pe locurile IX la recentul campionat de calificare şi echipele retrogradate din campionatul trecut. Printre echipele re­­rogradate s-au aflat şi cele ale clubului Gaz metan Mediaş (feminin şi masculin). Desfăşurate concomitent (masculin la Sfîntu Gheorghe, feminin la Cîmpina), cele două baraje au desemnat echipele calificate în divizia A. Printre acestea se numără şi echipa masculină Gaz me­tan Mediaş, care a obţinut, în urma celor două partide, punctajul maxim de 10 046 p.d., clasîndu-se pe locul I, ur­mată de Voinţa Bucureşti care a rea­lizat 9 996 p.d. In schimb, echipa femi­nină, comportîndu-se slab, nu a reuşit decît 4 573 p.d., clasîndu-se pe locul ultim (4). La sfirşitul săptămînii trecute s-a des­făşurat în patru oraşe din ţară (Rm. Vîlcea, Ploieşti, Reşiţa şi Bucureşti) etapa de zonă a campionatelor republi­cane individuale şi perechi de juniori şi seniori. Participînd la zona de la Rm. Vîlcea juniorul M. Chirilă de la Gaz metan Mediaş a ocupat locul I cu 050 p.d. Peter Herbert Electrica Sibiu + Aurel Chirilă, Gaz metan Mediaş au ob­ţinut locul II şi dreptul de a participa la finalele pe ţară, ILIE IONESCU coresp. TIMPUL Soarele răsare la 6 h şi 13 m şi apune la 17 h şi 57 m. Vreme fru­moasă şi relativ călduroasă, dar rece noaptea şi dimineaţa. Cerul va fi mai mult senin. Vîntul va sufla slab din sectorul nord-vestic. Minimele vor fi cuprinse între 2 şi 5 grade, iar maximale vor oscila între 17 şi 20 grade. TELEVIZIUNE 11.45 Transmisia mitingului din Piaţa Romană, cu ocazia des­chiderii noului an universitar 14.00 Fotbal: Rapid — Vitoria Se­­tubal (repriza a II-a) — în cadrul competiţiei „Cupa eu­ropeană a tîrgurilor“. 14.45 Desene animate. 15.00 Program de cîntece şi jocuri populare. 15.30 Fotbal: Steaua — Glasgow Rangers — din cadrul com­petiţiei „Cupa Cupelor“. 17.15 „Marek Pistruiatul“ — film serial pentru copii. 17.40 România în finala Cupei Davis. 19.00 Anchetă internaţională pe tema „Noi metode de plani­ficare internă şi comerţul exterior“. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.15 Actualitatea în agricultură. 20.30 Tele-cinemateca: „Crainque­­bille“. 22.00 Reflector. , 22.15 Teleglob. Imagini filmate din R.P. Chineză. 22.30 Convorbiri literare. 23.00 Telejurnalul de noapte. 23.10 închiderea emisiunii. CINEMA SIBIU: PACEA: Un glonte pen­tru general (orele 9,00; 11,30; 14,00; 16,15; 18,30; 21,00); ARTA: Samuraiul (orele 10,00; 12,00; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30); TINE­RETULUI: Prinţul negru (orele 10,00; 12,00; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30). MEDIAȘ: PROGRESUL: Noap­tea generalilor (orele 9,00; 11,15; 14,00; 16,30; 19,00; 21,15). TINE­RETULUI: Tinereţe fără bătrîneţe (orele 10,00; 16,30; 18,30; 20,30). UNIREA: Căderea Imperiului ro­man, seriile I şi II (orele 14,00; 16,00; 19,30). CISNĂDIE: POPULAR: Bela (orele 11,00; 14,00; 16,00; 18,00 şi 20,00). AGNITA: 8 MAI: Rolls Royce­ul galben (orele 10,00; 16,00; 18.00 şi 20,00). DUMBRĂVENI: 7 NOIEMBRIE: Riscurile meseriei (orele 18,00 şi 20,00). COPŞA MICA: POPULAR: Pă­şesc prin Moscova (orele 17,00 şi 19,00). BAZNA-BAI: Operaţiunea Cros­sbow (orele 17,00 şi 19,00). OCNA SIBIULUI: Viţelul de aur, seriile I şi II (orele 16,00 şi 19,30). APOLDO DE SUS, 23 AUGUST: Un delict aproape perfect (orele 17,00 şi 19,00). Cadru din filmul PĂŞESC PRIN MOSCOVA stttu! II, nr. 50? Preţurile la legume-fructe Preţ — tei/kg PRODUSUL U/M Contract Plafon vînzare cu amănuntul Roşii sortate kg— — 3,30 2,50 2,10 Ardei gras kg —— 2,15 1,75 1,35 Vinete kg— — 2,20 1,80 1,40 Ceapă uscată de arpagic şi ceac­ama kg— — — 3,00 2,50 Ceapă uscată de apă kg— — — 2,90 2,30 Pătrunjel rădăcini kg— — — 2,15 1.85 Păstîrnac kg— — —1.75 1.45 Țelină rădăcini kg —— — — 2,75 2,15 Ridichi de iarnă Cartofi de toamnă STAS 3767-02 kg kg 0,65 0,45— 1,05 0,80 — grupa A (soiuri pure) kg— — — 1,10— — grupa B amestec soiuri­ kg— — 0,90— — cu vătămări mecanice mai mari de 8% — grupa A kg 0,65— — — — — grupa B kg 0,50— — — — Prune grupa A kg— — 3,60 2,85 2,15 Prune grupa B kg— — 3,15 2,45 1,85 Prune grupa C kg ——— — 1,55 1,40 Nuci în coajă STAS 1288-04 kg— — 9,25 7,75 6,20 Preţurile de contractare intră în vigoare în ziua de 1 X.a.c., ora zero,, iar de vânzare în ziua de 2 X. a.c., ora zero, cu excepţia preţurilor cartofilor de toamnă, care au intrat în vigoare în ziua de 29 IX. a.c., ora 24. Decizia C.P.J. Sibiu nr. 515/1969. Întreprinderea pentru industrializarea vinului şi băuturilor alcoolice Sibiu anunţă că, în conformitate cu H.C.M. 1167 şi decretul nr. 504, vinificarea strugurilor de către alte persoane, particulare, se poate face pînă la 10 litri must. Peste această cantitate constituie contravenţie, pedepsindu-se cu amendă şi confiscarea produsului şi ambalajelor. Se poate cumpăra must proaspăt de la unităţile comer­ţului de stat şi cooperatist în orice cantităţi. mtfiBniaHiissHiaHiaBa SiaB'BrBgMig* '»iVBliVBlia tusen­g ei 4 sa 14» tm i ■ m WH vi saia»i ia '«îfBWKSI 1I6BICS Pentru CONFECŢII jj|t CEREŢI * ŢESĂTURILE DE MĂTASE SI BELON a PRODUSE DE diatăsea roşie nr-r; ••»*»**■ • »A1/ '\r '■ v \r -y ' r a oui • - mm m Pierdut căţel pechinez, maron închis. Aducătorului recompensă bună. Sibiu, str. Lupeni nr. 10, telefon 21865. Vînd mașină tricotat Dubred. Sibiu, str. Rusciorilor, bloc 14, ap. 26. Pierdut carte de muncă pe numele Vulcu Ana. O declar nulă.

Next