Tribuna Sibiului, octombrie 1970 (Anul 3, nr. 811-837)

1970-10-01 / nr. 811

3 PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNTP-VA­L ORGAN AL COMITETULUI JUDETEAN SIBIU AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDETEAN Anul III, nr. 811 Joi, 1 octombrie 1970, pagini 30 bani . La ordinea zilei, urgentarea lucrărilor agricole de toamnă. Recoltatul şi semănatul la timpul optim — sarcină de primă necesitate Executarea în timpul optim a lu­crărilor agricole de toamnă consti­tuie principala sarcină pentru toţi lucrătorii din agricultura judeţului nostru. Acestui scop îi sînt sub­ordonate toate forţele şi mijloacele existente. In raidul întreprins prin cîteva unităţi am urmărit îndeosebi activitatea pentru pregătirea solului şi efectuarea însămînţărilor de toam­nă. Ritm intens la însămînţări. Ritm intens la însămînțări Eforturile susţinute pe care Ie depun în aceste zile lucrătorii din fermele întreprinderilor agricole de stat pen­tru a asigura o bază solidă viitoarei recolte de cereale se materializează în ritmul intens realizat la însămin­­ţări. Rezultatele obţinute de meca­nizatori şi ceilalţi lucrători de la I.A.S. Agnita, Şura Mică, Dealul Ocnei, Sibiu şi din alte unităţi sunt o ilustrare a organizării judicioase a activităţii şi a folosirii la întreaga capacitate a mijloacelor existente. In aceste unităţi s-a încheiat semănatul orzului, trecîndu-se cu forţe sporite la pregătirea patului germinativ în vederea însămînţării griului de toam­nă. Se lucrează intens şi în celelalte umnităţi. Intr-o discuţie avută cu to­varăşul Ieronim Resiga, directorul întreprinderii agricole de­ stat din Axente Sever, a fost reliefată atit preocuparea pentru recoltarea cul­turilor tirzii, cit şi pentru pregătirea în bune condiţiuni a recoltei vii­toare. Interlocutorul ne spunea: „în­treaga activitate a fost concentrată la recoltatul culturilor tirzii, inclu­siv al fructelor, şi la pregătirea pa­tului germinativ. Pînă în prezent am recoltat peste 100 ha cu porumb, producţia medie realizată depăşind 3 000 kg boabe la ha şi, 28 ha cu soia. In acelaşi timp ne-am preocu­pat să pregătim în cele mai bune condiţiuni terenul în vederea însă­­mînţării griului. Pe întreaga supra­faţă de 200 ha ce urmează să fie în­sămînţată cu această cultură, s-au aplicat îngrăşăminte chimice — 500 kg superfosfat la ha, iar pe 85 ha şi cîte 130 kg azotat de amoniu. De asemenea, pe o suprafaţă de 35 ha am administrat 950 tone îngrăşămin­te organice. Pe mai bine de 150 ha patul germinativ se află pregătit, astfel încît începînd de mîine in­trăm la semănat în „Şesul Tirnavei“. O bună sincronizare a activităţii de campanie am întîlnit şi la între­prinderea agricolă de stat din Me­diaş. Faptul că terenul era tare ca „betonul", că o tarla trebuia discuită de 4—5 ori nu i-a descurajat pe oa­meni, ci dimpotrivă, fiecare se stră­duia nu numai să folosească maşi­nile la întreaga lor capacitate pen­tru a nu se întîrzia însâmînţărite, dar­­ veghea în acelaşi timp ca lu­crările executate să se ridice la un bun nivel agrotehnic. Am Întîlnit numeroşi mecanizatori aplicînd în­grăşăminte chimice pentru ridicarea gradului de fertilitate a solului, pe alţii avînd sau discuind. Pînă marţi, în această unitate s-au executat a­­rături pe 450 ha. Mai bine de 160 ha teren era pregătit pentru semă­nat. Şi după cite spunea tehnologul şef al întreprinderii, ing. Alexandru Prică, peste o zi sau două se va în­cepe şi aici semănatul a griului. Se lucrează, dar sunt şi lipsuri întilnim aceeaşi preocupare şi în cooperativele agricole de producţie. Ţăranii cooperatori şi mecanizatorii din numeroase unităţi au reuşit să realizeze un important volum de lu­­­crări. La Blăjel cooperatorii din bri­găzile conduse de Nicolae Drăghici, Gheorghe Streva, Vándor Teodor, Pârău Teodor au strîns recolta de cartofi de pe 45 ha, asigurînd astfel front de lucru tractoarelor. Au fost arate pentru însămînţări peste 300 ha şi s-a pregătit patul germinativ pe 120 ha. în hotarul numit „Pe deal" tractoriştii Teodor Pruş, loan Harhoi şi loan Rău lucrau intens la semănatul orzului de toamnă. Alte 6 tractoare pregăteau în continuare solul pentru cultura griului. Totuşi activitatea de campanie sa desfăşura la un nivel nesatisfăcător. Din 100 ha cu orz şi 400 ha cu grîu, marţi erau însămînţate abia 15 ha. Similar se prezintă situaţia di la cooperativa agricolă din Boian. Din suprafaţa planificată a fi Insămin­­ţată în toamna acestui an — 150 ha cu orz şi 390 ha cu grîu — s-au (continuare to pag. a ttl-a) V. BADEA" " astăzi încep Adunările de dări de seamă şi alegeri VASILE BĂRBULEŢ, al Comitetului judeţean Sibiu al P.C.R. secretar Adunările şi­­conferinţele de dări de seamă şi alegeri ce urmează să aibă loc în perioada 1 octombrie— 15 decembrie 1970, prin faptul că vor realiza bilanţul şi conturarea o­­biectivelor muncii­ de viitor într-o perioadă de preocupări complexe pentru îndeplinirea sarcinilor planu­lui pe acest an şi pregătirea unor condiţii optime startului în 1971, şi, totodată, într-un nou cincinal, con­feră întregii activităţi de partid un cadru de maximă solicitare. Acest prilej trebuie să-şi pună amprenta stimulativă pe gîndurile şi faptele fiecărui membru de partid, pe voinţa şi hotărîrea fiecărui colectiv de oa­meni ai muncii integraţi multilateral vastului program de edificare a so­cialismului. Puternica efervescenţă creatoare, dorinţa nestrămutată a tuturor co­muniştilor de a întîmpina şi cinsti, prin exemplul lor revelator, jubileul ocazionat de împlinirea a cincizeci de ani de la crearea partidului, con­stituie încă o latură a acelui tri­unghi de forţă al certitudinilor în care se desfăşoară, anul acesta, adu­nările şi conferinţele de alegeri. Te­meinica analiză a activităţii organe­lor şi organizaţiilor de partid pri­vind îndeplinirea hotărîrilor orga­nelor superioare şi a hotărîrilor proprii, ce se face la un an după Con­gresul al X-lea, deschide orizonturi largi asupra activităţilor prezente şi de perspectivă. Analizele şi dezba­terile ce vor avea loc, aşa cum se subliniază in hotărîrea Secretariatu­lui Comitetului Central al Partidului Comunist Român, trebuie să deter­mine creşterea rolului conducător al organizaţiilor de partid, să ducă la dezvoltarea democraţiei interne, la promovarea neabătută a principiului muncii şi conducerii colective, la întărirea răspunderii cadrelor pen­tru îndeplinirea exemplară a sarci­nilor şi atribuţiilor pe care le au în domeniile lor de activitate. Toate acestea se răsfrîng, in ultima instan­ţă, în rezultatele ce se obţin în pro­ducţie pe toate planurile şi în toate nivelele. Rolul adunărilor şi confe­rinţelor de alegeri este acela, deci, de a se integra şi subordona efortu­rilor susţinute în vederea perfecţio­nării conducerii întregii vieţi eco­nomice şi sociale. Pentru atingerea acestor obiective, o importanţă deo­sebită are modul cum sunt pregăti­te adunările, cum reuşesc să des­chidă porţi largi criticii şi autocri­ticii în dezvăluirea lipsurilor, cum creează cîmp de afirmare a iniţia­tivei — climat propice de valorifi­care deplină a experienţei acumula­te. Numai printr-o bună orientare a dezbaterilor spre problemele speci­fice fiecărei organizaţii, determinate de condiţiile concrete ale fiecărui loc de muncă, adunările şi confe­rinţele de dări de seamă şi alegeri îşi realizează scopul lor major: mo­bilizarea amplă a tuturor resurselor umane şi materiale în vederea ob­ţinerii unor rezultate superioare, atit în prezent cît şi în perspectivă. Competenţa şi discernămîntul, ma­turitatea politică a organelor şi or­ganizaţiilor de partid se cer, acum mai mult ca oricînd, fructificate practic în selecţionarea cu grijă a obiectivelor prioritare, în găsirea celor mai potrivite căi şi metode care să asigure îndeplinirea lor în condiţii optime. Astfel, în unităţile industriale şi de construcţii adunările trebuie să dezbată multilateral preocupările pentru valorificarea completă a re­zervelor existente, folosirea deplină a capacităţilor de producţie, îmbu­nătăţirea calităţii produselor, reali­zarea ritmică a planului, sporirea productivităţii muncii, încadrarea în normele de consum stabilite şi asi­gurarea stocurilor normate de mate­rii prime şi materiale necesare. De acelaşi interes trebuie să se bucure problemele privitoare la reducerea cheltuielilor de producţie, creşterea indicilor de folosire a timpului de lucru, punerea în funcţiune a noilor obiective industriale, realizarea în termen a parametrilor proiectaţi f­­ lichidarea risipei de materiale, care încă se mai menţine, cu totul nejus­tificat, în unele întreprinderi şi mai ales pe şantierele de construcţii. A­­naliza trebuie extinsă, fără rezerve, asupra felului în care comitetele de direcţie s-au ocupat de asigurarea aprovizionării tehnico-materiale, de (Continuare în pag. a 111-a1 La unul din războaiele de teslit covoare pluşate de la Uzinele textile Cisnădie , twin In pagina a lll-a Situația însămînțărilor la orzul de toamnă în cooperativele agricole . Prezentă nouă în peisajul de toamnă al Capitalei, Tîrgul in­ternaţional care urmează să-şi deschidă In curlnd por file suscită tot mai mult interesul a sute de mii de oameni din Întreaga fard. Un mare număr dintre aceştia şi-au manifestat de pe acum do­rinţa de a fi prezenţi Încă din 13 octombrie aici sau de a sosi in zilele următoare să viziteze pa­vilioanele și exponatele trigului. Numai pentru prima duminică . In întîmpinarea deschiderii Tirgului internaţional de la Bucureşti cea din 18 octombrie , agenţiile şi filialele O.N.T. prevăd peste 35 000 vizitatori români, la care se va adăuga un impresionant nu­măr de turişti străini. Pentru Întreaga perioadă cit durează Tîrgul internaţional, O­­ficiul Naţional de Turism a luat măsuri pentru a asigura masa şi cazarea turiştilor In condiţii cit mai bune, împreună cu organele C.F.R., O.N.T.-ul a organizat tre­nuri speciale pe principalele linii ale ţării: Iaşi — Bucureşti, Cluj — Bucureşti, Timişoara — Bucu­reşti etc., care vor transporta In exclusivitate în aceste zile pe tu­rişti. Circa 300 autocare şi micro­buze din parcul O.N.T. vor fi puse, de asemenea, la dispoziţia vizitatorilor români. Pentru tu­­rişt­ii din provincie, au fost pre­văzute excursii de 2-3 zile In locuri de mare atracţie turistică aflate pe traseele ce duc spre Capitală. O dată ajunşi aici, tu­riştii vor mai vizita galeriile ma­rilor muzee, monumente istorice, edificii social-culturale, sau vor lua parte la spectacole de teatru, operă, vor face turul oraşului Bucureşti ele. (Ager­pres) tir­— AU*.p fi ___________ / is? în ziua de 30 septembrie 1970 a avut loc la Palatul Republicii şedinţa Consiliului de Stat prezidată de to­varăşul Nicolae Ceauşescu, preşedin­tele Consiliului de Stat. în afara membrilor Consiliului de Stat, la şedinţă au luat parte tovară­şul Ion Gheorghe Maurer, preşedin­tele Consiliului de Miniştri, miniştri, preşedinţi ai unor comisii perma­nente ale Marii Adunări Naţionale, reprezentanţi ai presei. Tovarăşul Ion Gheorghe Maurer a prezentat spre adoptare proiectul de decret pentru ratificarea Tratatului de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală între Republica Socialistă România şi Uniunea Republicilor So­vietice Socialiste. Din însărcinarea Consiliului de Stat proiectul de decret a fost examinat în prealabil de comisiile pentru po­litică externă, pentru problemele de apărare şi juridică ale Marii Adunări Naţionale care l-au avizat favorabil, propunînd adoptarea lui. La dezbaterea privind ratificarea Tratatului au luat cuvîntul tovarăşii Constantin Daicoviciu, Ion Spătărielu, Carol Király, Aurel Bozgan, Ion Co­im­an şi Ludovic Takacs, care şi-au exprimat deplinul acord în legătură cu ratificarea Tratatului, apreciindu-l cu o contribuţie de seamă la întări­rea continuă a prieteniei şi colabo­rării între cele două popoare, la cauza socialismului, păcii şi colabo­rării internaţionale. Consiliul de Stat a adoptat apoi­ în unanimitate Decretul pentru ratifica­rea Tratatului. După ratificare, a luat cuvîntul to­varășul Nicolae Ceaușescu. Consiliul de Stat a ratificat Tratatul româno-sovietic Cuvintarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Stimaţi tovarăşi, Ratificarea Tratatului de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală în­cheiat recent între Republica Socia­listă România şi Uniunea Republici­lor Sovietice Socialiste de către Con­siliul de Stat, reprezintă un moment important şi corespunde năzuinţelor şi dorinţei poporului nostru. Semnarea la Bucureşti a acestui Tratat constituie un eveniment de seamă în evoluţia ascendentă a rela­ţiilor de colaborare multilaterală din­tre România şi Uniunea Sovietică, în întărirea prieteniei româno-sovietice. Avînd la bază principiile marxism­­leninismului şi internaţionalismului proletar, actualized în condiţîunile de astăzi prevederile vechiului tra­tat — care a constituit temelia trai­nică a legăturilor rodnice de alianţă şi prietenie dintre România şi Uniu­nea Sovietică — actualul Tratat sta­bileşte pe o lungă perioadă de timp, 20 de ani, cadrul colaborării multi­laterale dintre cele două ţări, în spi­ritul egalităţii depline în drepturi, respectării suveranităţii şi indepen­denţei naţionale, neamestecului în treburile interne, întrajutorării fră­ţeşti şi avantajului reciproc. Tratatul de prietenie româno-sovie­tic se fundamentează pe îndelunga­tele tradiţii de prietenie şi solidari­tate dintre cele două popoare — prietenie cimentată prin lupta co­mună împotriva fascismului şi ridi­cată pe un plan superior în condi­ţiile construirii socialismului şi co­munismului; legăturile trainice care ne unesc îşi găsesc puternice re­surse în comunitatea orânduirii so­ciale, a aspiraţiilor fundamentale şi ţelurilor supreme care animă cele două ţări. Tratatul deschide, totodată, largi perspective de viitor, creează un ca­dru propice pentru intensificarea şi amplificarea continuă a colaborării economice şi termico-ştiinţifice reci­proc avantajoase, a cooperării în producţie şi în alte domenii dintre România şi Uniunea Sovietică. Progresele pe care le obţin ţările noastre în dezvoltarea bazei tehnico­­materiale a societăţii, nn înflorirea ştiinţei şi culturii constituie premise deosebit de favorabile pentru lărgi­rea şi diversificarea schimburilor, a colaborării şi a cooperării în toate sectoarele de activitate. Tratatul consemnează voinţa celor două state de a acţiona în continu­are pentru întărirea unităţii şi coeziu­nii statelor socialiste, pornind de la convingerea că aceasta constituie iz­vorul principal al tăriei şi invinci­bilităţii sistemului socialist mondial. Prevederile Tratatului dau, totodată, expresie hotărîrii României şi Uniu­nii Sovietice de a promova cu con­secvenţă în viaţa internaţională po­litica coexistenţei paşnice, de a mi­lita cu perseverenţă pentru preîn­­timpinarea unui nou război mondial, pentru rezolvarea marilor probleme care stau în faţa omenirii contempo­rane prin mijloace paşnice, pe calea tratativelor, pentru salvgardarea pă­cii popoarelor. Unul din obiectivele importante ale politicii celor două ţări, înscrise în Tratat, este lupta pentru îmbună­tăţirea atmosferei în Europa, pentru Înfăptuirea securităţii europene şi în­tronarea în viaţa popoarelor de pe acest continent, atit de dureros în­cercat de-a lungul istoriei, a unui climat de pace şi încredere, de prie­tenie şi colaborare între naţiuni. Militînd pentru dezarmarea gene­rală şi totală, România şi Uniunea Sovietică îşi exprimă totodată hotă­­rirea de a respecta obligaţiile asu­mate în cadrul Tratatului de la Var­şovia a cărui existenţă o considerăm necesară atîta timp cit se va men­ţine Pactul Nord-Atlantic. încheierea şi ratificarea noului Tra­tat de prietenie, colaborare şi asis­tenţă mutuală dintre ţara noastră şi Uniunea Sovietică, întărirea continua a solidarităţii, alianţei şi prieteniei româno-sovietice se înscriu la­ Joc central in politica de stat a Româ­niei socialiste, constituie parte inte­grantă a activităţii internaţionaliste desfăşurate de partidul şi guvernul ţării noastre pentru dezvoltarea rela­ţiilor de colaborare frăţească cu toate ţările socialiste, pentru creşte­rea continuă a forţei şi unităţii în­­tregului sistem socialist mondial. Ac­­ţionînd astfel partidul şi poporul nostru îşi îndeplinesc una din înal­tele lor obligaţii internaţionale, îşi aduc contribuţia la cauza generală a socialismului şi păcii în lume. Totodată, consecventă principiilor coexistenţei paşnice, România mili­tează pentru lărgirea relaţiilor de colaborare cu toate statele lumii, fără deosebire de orînduire socială, pentru destindere internaţională. Luptăm, împreună cu celelalte po­poare iubitoare de pace, pentru ză­dărnicirea politicii imperialiste agre­sive, pentru a se pune capăt folosirii forţei şi dictatului în viaţa interna­ţională, impotriva oricărui amestec străin în viaţa statelor, pentru res­pectarea dreptului sacru al fiecărui popor de a-şi hotărî singur soarta, pentru instaurarea în relaţiile dintre ţări a principiilor independenţei şi suveranităţii naţionale, egalităţii in drepturi a tuturor naţiunilor. Consider că ratificarea în unanimi­tate de către Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România a Tra­tatului româno-sovietic corespunde pe deplin intereselor poporului nostru, ale întăririi prieteniei şi alianţei dintre România şi Uniunea Sovietică, dintre popoarele noastre vecine, cau­zei generale a socialismului și păcii in lume. Cuvintarea tovarăşului ION GHEORGHE MAURER Stimate tovarăşe preşedinte, Tovarăşi, Guvernul Republicii Socialiste România prezintă Consiliului de Stat spre adoptare proiectul de decret pentru ratificarea Tratatului de prie­tenie, colaborare şi asistenţă mutuală între Republica Socialistă România şi Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste. Semnat la 7 iulie 1970, la Bucu­reşti, in timpul vizitei in ţara noas­tră a delegaţiei de partid şi guver­namentale a U.R.S.S., tratatul consti­tuie un document de o deosebită im­portanţă. El reflectă stadiul actual al rela­ţiilor dintre cele două ţări socialiste vecine şi dă, totodată, expresie voin­ţei lor de a întări şi în viitor, in spi­ritul internaţionalismului socialist, prietenia şi alianţa dintre popoarele român şi sovietic, de a dezvolta co­laborarea multilaterală dintre Româ­nia şi Uniunea Sovietică, pe baza respectării suveranităţii şi indepen­denţei naţionale, egalităţii in drep­turi şi neamestecului în treburile in­terne, avantajului reciproc, în inte­resul ambelor popoare, al cauzei so­cialismului, păcii şi colaborării in­ternaţionale. In Tratat este reafirmată, de ase­menea, hotărirea înaltelor părţi con­tractante de a contribui la Întărirea unităţii ţărilor socialiste, de a dez­volta colaborarea cu­­ toate statele, indiferent de orînduire socială, de a milita pentru Înfăptuirea securităţii în Europa şi in întreaga lume. Apreciind că prevederile Tratatu­lui de prietenie, colaborare şi asis­tenţă mutuală între România şi Uniu­nea Sovietică corespund întru totul principiilor de bază ale politicii ex­terne a partidului şi statului nostru, intereselor fundamentale ale poporu­lui român, iar obligaţiile asumate nu contravin tratatelor internaţionale în vigoare, propun adoptarea proiectu­lui de decret pentru ratificarea lui. Proiectul de decret a fost exami­nat şi avizat favorabil de comisiile pentru politică externă, pentru pro­blemele de apărare şi juridică ale Marii Adunări Naţionale. Tot astăzi, Tratatul româno-sovie­tic urmează să fie ratificat de Prezi­diul Sovietului Suprem al U.R.S.S. Delegaţia de partid şi de stat a Republicii Socialiste România a plecat la Cairo Miercuri a părăsit Capitala, ple­­cînd la Cairo, delegaţia de partid şi de stat a Republicii Socialiste Româ­nia, care va participa la funeraliile lui Gamal Abdel Nasser, preşedintele Republicii Arabe Unite, preşedinte al Uniunii Socialiste Arabe. Delegaţia este condusă de tovară­şul Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., preşe­­dintele Consiliului de Miniştri al Re­publicii Socialiste România. Din de­legaţie fac parte tovarășii Dumitru Popescu, membru al Comitetului Exe­cutiv, secretar al CC. al P.C.R., George Macovescu, membru al C.G. al P.C.R., prim-adjunct al ministru­lui afacerilor externe, și Titus Sinu, ambasadorul Republicii Socialiste România în R.A.U. La plecare, pe aeroportul Bâneasa, delegaţia a fost condusă de tovarăşii Gheorghe Râdulescu, Ilie Verdeţ, Emil Drăgănescu, János Fazekas, Leonte Răutu, Iosif Banc, Vasile Pa­­tilineţ, Mihai Maxinescu, Ion Păţan, Petru Burlacu, adjunct al ministrului afacerilor externe. A fost de faţă Ibrahim Yossil, în­sărcinatul cu afaceri ad-interim al Republicii Arabe Unite în ţara noas­tră. La amiază, delegaţia a sosit la Cairo, unde a fost întîmpinată de re­prezentanţi ai preşedintelui interimar al R.A.U. Anwar Sadati şi alte ofi­cialităţi din R.A.U. (Agerpres) ! Nu cu mult timp în urmă, o ştire laconică apărută în ziarul nostru făcea cunoscut cititorilor că o serie de întreprinderi din jude­ţul Sibiu se pregătesc intens pen­tru a participa cu diverse expona­te la „Tîrgu­ Internaţional Bucu­reşti ’70“. Desigur, prin amploa­rea ei oferă o asemenea manifes­tare, nu numai participanţilor dar şi vizitatorilor, posibilitatea unei autentice informări despre ulti­mele noutăţi ale ştiinţei şi tehni­cii mondiale, despre progresele fă­cute în această direcţie de diferite ţări. Dată fiind importanţa tîrgului, şi-au concentrat atenţia în mod deosebit asupra utilajelor care le vor reprezenta, in dorinţa de a le executa ireproşabil. Şi s-a reu­şit. Afirmaţia noastră îşi are su­portul în calificativul dat de or­ganele de control ale Direcţiei te­ritoriale pentru controlul calităţii produselor şi metrologie Sibiu. In dorinţa de a-i cunoaşte pe cîţiva din făuritorii acestor expo­nate, care au trecut cu brio exa­menul calităţii muncii, ne-am oprit în mijlocul colectivului de sala­riaţi ai Uzinei mecanice Sibiu. De­şi tinără (numai de citiva ani a trecut la construcţia de maşini-u­­nelte), prin hărnicia, dăruirea şi priceperea colectivului său a reu­şit să se alinieze uzinelor cu tra­diţii din ţară. La dobindirea succesului a con­curat, de asemenea, dorinţa specia­liştilor şi muncitorilor de a făuri numai produse de bună calitate. O singură cifră este edificatoare, planul la export pe cele nouă luni a fost nu numai realizat, dar chiar depăşit cu 2 milioane lei. în ulti­mă instanţă milioanele uzinei si­­biene înseamnă valută adusă eco­nomiei naţionale. ... In această dulce lună de septembrie cinci utilaje au luat drumul Bucureştilor. Două piese cu excentric tip PAI 6 şi 16, un fierăstrău circular automat tip FCA 710, un fierăstrău alternativ FAM 250 şi o maşină de îndoit fier beton tip MF 32. Mesageri ai hărniciei şi îndemînării colectivu­lui sibian, acestea vor consolida desigur prestigiul întreprinderii. Cind spun aceasta mă gîndesc la succesele dobîndite de aceleaşi produse sau de altele la diferite tîrguri internaţionale la care uzi­na a fost prezentă. Indiferent de locul unde s-au ţinut, Italia, Iu­goslavia, U.R.S.S., sau la Viena, Teheran, Budapesta etc. — toate aceste tîrguri au adus după eie solicitări sporite. Nu putem consemna asemenea lucruri fără un sentiment legitim de mîndrie. Nu le putem consem­na fără să ne gîndim la sutele de energii anonime care au contribuit la realizarea produselor. A discer­ne care din membrii acestui har­nic şi priceput colectiv şi-au aple­cat m­ai mult atenţia asupra pro­ducţiei e foarte greu. Fie că se numesc Constantin Dragomir, Gheorgh­e Cruceat, Nicolae Bodi, Gheorghe Luca, Helmut Herme­, Traian Vinereanu sau Toma Spele, toţi la un joc au încrustat em­blema uzinei în cartea de aur a industriei româneşti. Şi cura drumul spre consacrare nu este pavit cu automulţumire, muncitorii, toţi salariaţii uzinei caută să valorifice la maximum rezervele interne, descoperă noi soluţii ce duc la perfecţionarea maşinilor-unelte pe care le produc. De pildă, muncitorul Ion Roman, prin inovaţia făcută a îmbunătă­ţit instalaţia hidraulică a prese­lor, eliminînd complet zgomotul, obţinîndu-se in acelaşi timp o funcţionare ireproşabilă a utilaju­lui. Apoi, modernizările aduse la FAM 250 de către specialiştii u­­rinei au dus la eliminarea unor deficienţe ce apăreau la vechiul produs. Această neistovită excava­­re a noului, procesul continuu de întinerire a utilajelor uzinei a in­fuzat un pronunţat caracter de noutate produselor, ceea ce deter­mină o afluenţă tot mai mare de beneficiari. Şi prezenţa la „Tîrgul Internaţional Bucureşti ’70" o va demonstra. V. BARBU Chintesenţa unui uriaş efort colectiv via

Next