Tribuna Sibiului, octombrie 1970 (Anul 3, nr. 811-837)
1970-10-01 / nr. 811
3 PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNTP-VAL ORGAN AL COMITETULUI JUDETEAN SIBIU AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDETEAN Anul III, nr. 811 Joi, 1 octombrie 1970, pagini 30 bani . La ordinea zilei, urgentarea lucrărilor agricole de toamnă. Recoltatul şi semănatul la timpul optim — sarcină de primă necesitate Executarea în timpul optim a lucrărilor agricole de toamnă constituie principala sarcină pentru toţi lucrătorii din agricultura judeţului nostru. Acestui scop îi sînt subordonate toate forţele şi mijloacele existente. In raidul întreprins prin cîteva unităţi am urmărit îndeosebi activitatea pentru pregătirea solului şi efectuarea însămînţărilor de toamnă. Ritm intens la însămînţări. Ritm intens la însămînțări Eforturile susţinute pe care Ie depun în aceste zile lucrătorii din fermele întreprinderilor agricole de stat pentru a asigura o bază solidă viitoarei recolte de cereale se materializează în ritmul intens realizat la însăminţări. Rezultatele obţinute de mecanizatori şi ceilalţi lucrători de la I.A.S. Agnita, Şura Mică, Dealul Ocnei, Sibiu şi din alte unităţi sunt o ilustrare a organizării judicioase a activităţii şi a folosirii la întreaga capacitate a mijloacelor existente. In aceste unităţi s-a încheiat semănatul orzului, trecîndu-se cu forţe sporite la pregătirea patului germinativ în vederea însămînţării griului de toamnă. Se lucrează intens şi în celelalte umnităţi. Intr-o discuţie avută cu tovarăşul Ieronim Resiga, directorul întreprinderii agricole de stat din Axente Sever, a fost reliefată atit preocuparea pentru recoltarea culturilor tirzii, cit şi pentru pregătirea în bune condiţiuni a recoltei viitoare. Interlocutorul ne spunea: „întreaga activitate a fost concentrată la recoltatul culturilor tirzii, inclusiv al fructelor, şi la pregătirea patului germinativ. Pînă în prezent am recoltat peste 100 ha cu porumb, producţia medie realizată depăşind 3 000 kg boabe la ha şi, 28 ha cu soia. In acelaşi timp ne-am preocupat să pregătim în cele mai bune condiţiuni terenul în vederea însămînţării griului. Pe întreaga suprafaţă de 200 ha ce urmează să fie însămînţată cu această cultură, s-au aplicat îngrăşăminte chimice — 500 kg superfosfat la ha, iar pe 85 ha şi cîte 130 kg azotat de amoniu. De asemenea, pe o suprafaţă de 35 ha am administrat 950 tone îngrăşăminte organice. Pe mai bine de 150 ha patul germinativ se află pregătit, astfel încît începînd de mîine intrăm la semănat în „Şesul Tirnavei“. O bună sincronizare a activităţii de campanie am întîlnit şi la întreprinderea agricolă de stat din Mediaş. Faptul că terenul era tare ca „betonul", că o tarla trebuia discuită de 4—5 ori nu i-a descurajat pe oameni, ci dimpotrivă, fiecare se străduia nu numai să folosească maşinile la întreaga lor capacitate pentru a nu se întîrzia însâmînţărite, dar veghea în acelaşi timp ca lucrările executate să se ridice la un bun nivel agrotehnic. Am Întîlnit numeroşi mecanizatori aplicînd îngrăşăminte chimice pentru ridicarea gradului de fertilitate a solului, pe alţii avînd sau discuind. Pînă marţi, în această unitate s-au executat arături pe 450 ha. Mai bine de 160 ha teren era pregătit pentru semănat. Şi după cite spunea tehnologul şef al întreprinderii, ing. Alexandru Prică, peste o zi sau două se va începe şi aici semănatul a griului. Se lucrează, dar sunt şi lipsuri întilnim aceeaşi preocupare şi în cooperativele agricole de producţie. Ţăranii cooperatori şi mecanizatorii din numeroase unităţi au reuşit să realizeze un important volum de lucrări. La Blăjel cooperatorii din brigăzile conduse de Nicolae Drăghici, Gheorghe Streva, Vándor Teodor, Pârău Teodor au strîns recolta de cartofi de pe 45 ha, asigurînd astfel front de lucru tractoarelor. Au fost arate pentru însămînţări peste 300 ha şi s-a pregătit patul germinativ pe 120 ha. în hotarul numit „Pe deal" tractoriştii Teodor Pruş, loan Harhoi şi loan Rău lucrau intens la semănatul orzului de toamnă. Alte 6 tractoare pregăteau în continuare solul pentru cultura griului. Totuşi activitatea de campanie sa desfăşura la un nivel nesatisfăcător. Din 100 ha cu orz şi 400 ha cu grîu, marţi erau însămînţate abia 15 ha. Similar se prezintă situaţia di la cooperativa agricolă din Boian. Din suprafaţa planificată a fi Insăminţată în toamna acestui an — 150 ha cu orz şi 390 ha cu grîu — s-au (continuare to pag. a ttl-a) V. BADEA" " astăzi încep Adunările de dări de seamă şi alegeri VASILE BĂRBULEŢ, al Comitetului judeţean Sibiu al P.C.R. secretar Adunările şiconferinţele de dări de seamă şi alegeri ce urmează să aibă loc în perioada 1 octombrie— 15 decembrie 1970, prin faptul că vor realiza bilanţul şi conturarea obiectivelor muncii de viitor într-o perioadă de preocupări complexe pentru îndeplinirea sarcinilor planului pe acest an şi pregătirea unor condiţii optime startului în 1971, şi, totodată, într-un nou cincinal, conferă întregii activităţi de partid un cadru de maximă solicitare. Acest prilej trebuie să-şi pună amprenta stimulativă pe gîndurile şi faptele fiecărui membru de partid, pe voinţa şi hotărîrea fiecărui colectiv de oameni ai muncii integraţi multilateral vastului program de edificare a socialismului. Puternica efervescenţă creatoare, dorinţa nestrămutată a tuturor comuniştilor de a întîmpina şi cinsti, prin exemplul lor revelator, jubileul ocazionat de împlinirea a cincizeci de ani de la crearea partidului, constituie încă o latură a acelui triunghi de forţă al certitudinilor în care se desfăşoară, anul acesta, adunările şi conferinţele de alegeri. Temeinica analiză a activităţii organelor şi organizaţiilor de partid privind îndeplinirea hotărîrilor organelor superioare şi a hotărîrilor proprii, ce se face la un an după Congresul al X-lea, deschide orizonturi largi asupra activităţilor prezente şi de perspectivă. Analizele şi dezbaterile ce vor avea loc, aşa cum se subliniază in hotărîrea Secretariatului Comitetului Central al Partidului Comunist Român, trebuie să determine creşterea rolului conducător al organizaţiilor de partid, să ducă la dezvoltarea democraţiei interne, la promovarea neabătută a principiului muncii şi conducerii colective, la întărirea răspunderii cadrelor pentru îndeplinirea exemplară a sarcinilor şi atribuţiilor pe care le au în domeniile lor de activitate. Toate acestea se răsfrîng, in ultima instanţă, în rezultatele ce se obţin în producţie pe toate planurile şi în toate nivelele. Rolul adunărilor şi conferinţelor de alegeri este acela, deci, de a se integra şi subordona eforturilor susţinute în vederea perfecţionării conducerii întregii vieţi economice şi sociale. Pentru atingerea acestor obiective, o importanţă deosebită are modul cum sunt pregătite adunările, cum reuşesc să deschidă porţi largi criticii şi autocriticii în dezvăluirea lipsurilor, cum creează cîmp de afirmare a iniţiativei — climat propice de valorificare deplină a experienţei acumulate. Numai printr-o bună orientare a dezbaterilor spre problemele specifice fiecărei organizaţii, determinate de condiţiile concrete ale fiecărui loc de muncă, adunările şi conferinţele de dări de seamă şi alegeri îşi realizează scopul lor major: mobilizarea amplă a tuturor resurselor umane şi materiale în vederea obţinerii unor rezultate superioare, atit în prezent cît şi în perspectivă. Competenţa şi discernămîntul, maturitatea politică a organelor şi organizaţiilor de partid se cer, acum mai mult ca oricînd, fructificate practic în selecţionarea cu grijă a obiectivelor prioritare, în găsirea celor mai potrivite căi şi metode care să asigure îndeplinirea lor în condiţii optime. Astfel, în unităţile industriale şi de construcţii adunările trebuie să dezbată multilateral preocupările pentru valorificarea completă a rezervelor existente, folosirea deplină a capacităţilor de producţie, îmbunătăţirea calităţii produselor, realizarea ritmică a planului, sporirea productivităţii muncii, încadrarea în normele de consum stabilite şi asigurarea stocurilor normate de materii prime şi materiale necesare. De acelaşi interes trebuie să se bucure problemele privitoare la reducerea cheltuielilor de producţie, creşterea indicilor de folosire a timpului de lucru, punerea în funcţiune a noilor obiective industriale, realizarea în termen a parametrilor proiectaţi f lichidarea risipei de materiale, care încă se mai menţine, cu totul nejustificat, în unele întreprinderi şi mai ales pe şantierele de construcţii. Analiza trebuie extinsă, fără rezerve, asupra felului în care comitetele de direcţie s-au ocupat de asigurarea aprovizionării tehnico-materiale, de (Continuare în pag. a 111-a1 La unul din războaiele de teslit covoare pluşate de la Uzinele textile Cisnădie , twin In pagina a lll-a Situația însămînțărilor la orzul de toamnă în cooperativele agricole . Prezentă nouă în peisajul de toamnă al Capitalei, Tîrgul internaţional care urmează să-şi deschidă In curlnd por file suscită tot mai mult interesul a sute de mii de oameni din Întreaga fard. Un mare număr dintre aceştia şi-au manifestat de pe acum dorinţa de a fi prezenţi Încă din 13 octombrie aici sau de a sosi in zilele următoare să viziteze pavilioanele și exponatele trigului. Numai pentru prima duminică . In întîmpinarea deschiderii Tirgului internaţional de la Bucureşti cea din 18 octombrie , agenţiile şi filialele O.N.T. prevăd peste 35 000 vizitatori români, la care se va adăuga un impresionant număr de turişti străini. Pentru Întreaga perioadă cit durează Tîrgul internaţional, Oficiul Naţional de Turism a luat măsuri pentru a asigura masa şi cazarea turiştilor In condiţii cit mai bune, împreună cu organele C.F.R., O.N.T.-ul a organizat trenuri speciale pe principalele linii ale ţării: Iaşi — Bucureşti, Cluj — Bucureşti, Timişoara — Bucureşti etc., care vor transporta In exclusivitate în aceste zile pe turişti. Circa 300 autocare şi microbuze din parcul O.N.T. vor fi puse, de asemenea, la dispoziţia vizitatorilor români. Pentru turiştii din provincie, au fost prevăzute excursii de 2-3 zile In locuri de mare atracţie turistică aflate pe traseele ce duc spre Capitală. O dată ajunşi aici, turiştii vor mai vizita galeriile marilor muzee, monumente istorice, edificii social-culturale, sau vor lua parte la spectacole de teatru, operă, vor face turul oraşului Bucureşti ele. (Agerpres) tir— AU*.p fi ___________ / is? în ziua de 30 septembrie 1970 a avut loc la Palatul Republicii şedinţa Consiliului de Stat prezidată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Stat. în afara membrilor Consiliului de Stat, la şedinţă au luat parte tovarăşul Ion Gheorghe Maurer, preşedintele Consiliului de Miniştri, miniştri, preşedinţi ai unor comisii permanente ale Marii Adunări Naţionale, reprezentanţi ai presei. Tovarăşul Ion Gheorghe Maurer a prezentat spre adoptare proiectul de decret pentru ratificarea Tratatului de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală între Republica Socialistă România şi Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste. Din însărcinarea Consiliului de Stat proiectul de decret a fost examinat în prealabil de comisiile pentru politică externă, pentru problemele de apărare şi juridică ale Marii Adunări Naţionale care l-au avizat favorabil, propunînd adoptarea lui. La dezbaterea privind ratificarea Tratatului au luat cuvîntul tovarăşii Constantin Daicoviciu, Ion Spătărielu, Carol Király, Aurel Bozgan, Ion Coiman şi Ludovic Takacs, care şi-au exprimat deplinul acord în legătură cu ratificarea Tratatului, apreciindu-l cu o contribuţie de seamă la întărirea continuă a prieteniei şi colaborării între cele două popoare, la cauza socialismului, păcii şi colaborării internaţionale. Consiliul de Stat a adoptat apoi în unanimitate Decretul pentru ratificarea Tratatului. După ratificare, a luat cuvîntul tovarășul Nicolae Ceaușescu. Consiliul de Stat a ratificat Tratatul româno-sovietic Cuvintarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Stimaţi tovarăşi, Ratificarea Tratatului de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală încheiat recent între Republica Socialistă România şi Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste de către Consiliul de Stat, reprezintă un moment important şi corespunde năzuinţelor şi dorinţei poporului nostru. Semnarea la Bucureşti a acestui Tratat constituie un eveniment de seamă în evoluţia ascendentă a relaţiilor de colaborare multilaterală dintre România şi Uniunea Sovietică, în întărirea prieteniei româno-sovietice. Avînd la bază principiile marxismleninismului şi internaţionalismului proletar, actualized în condiţîunile de astăzi prevederile vechiului tratat — care a constituit temelia trainică a legăturilor rodnice de alianţă şi prietenie dintre România şi Uniunea Sovietică — actualul Tratat stabileşte pe o lungă perioadă de timp, 20 de ani, cadrul colaborării multilaterale dintre cele două ţări, în spiritul egalităţii depline în drepturi, respectării suveranităţii şi independenţei naţionale, neamestecului în treburile interne, întrajutorării frăţeşti şi avantajului reciproc. Tratatul de prietenie româno-sovietic se fundamentează pe îndelungatele tradiţii de prietenie şi solidaritate dintre cele două popoare — prietenie cimentată prin lupta comună împotriva fascismului şi ridicată pe un plan superior în condiţiile construirii socialismului şi comunismului; legăturile trainice care ne unesc îşi găsesc puternice resurse în comunitatea orânduirii sociale, a aspiraţiilor fundamentale şi ţelurilor supreme care animă cele două ţări. Tratatul deschide, totodată, largi perspective de viitor, creează un cadru propice pentru intensificarea şi amplificarea continuă a colaborării economice şi termico-ştiinţifice reciproc avantajoase, a cooperării în producţie şi în alte domenii dintre România şi Uniunea Sovietică. Progresele pe care le obţin ţările noastre în dezvoltarea bazei tehnicomateriale a societăţii, nn înflorirea ştiinţei şi culturii constituie premise deosebit de favorabile pentru lărgirea şi diversificarea schimburilor, a colaborării şi a cooperării în toate sectoarele de activitate. Tratatul consemnează voinţa celor două state de a acţiona în continuare pentru întărirea unităţii şi coeziunii statelor socialiste, pornind de la convingerea că aceasta constituie izvorul principal al tăriei şi invincibilităţii sistemului socialist mondial. Prevederile Tratatului dau, totodată, expresie hotărîrii României şi Uniunii Sovietice de a promova cu consecvenţă în viaţa internaţională politica coexistenţei paşnice, de a milita cu perseverenţă pentru preîntimpinarea unui nou război mondial, pentru rezolvarea marilor probleme care stau în faţa omenirii contemporane prin mijloace paşnice, pe calea tratativelor, pentru salvgardarea păcii popoarelor. Unul din obiectivele importante ale politicii celor două ţări, înscrise în Tratat, este lupta pentru îmbunătăţirea atmosferei în Europa, pentru Înfăptuirea securităţii europene şi întronarea în viaţa popoarelor de pe acest continent, atit de dureros încercat de-a lungul istoriei, a unui climat de pace şi încredere, de prietenie şi colaborare între naţiuni. Militînd pentru dezarmarea generală şi totală, România şi Uniunea Sovietică îşi exprimă totodată hotărirea de a respecta obligaţiile asumate în cadrul Tratatului de la Varşovia a cărui existenţă o considerăm necesară atîta timp cit se va menţine Pactul Nord-Atlantic. încheierea şi ratificarea noului Tratat de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală dintre ţara noastră şi Uniunea Sovietică, întărirea continua a solidarităţii, alianţei şi prieteniei româno-sovietice se înscriu la Joc central in politica de stat a României socialiste, constituie parte integrantă a activităţii internaţionaliste desfăşurate de partidul şi guvernul ţării noastre pentru dezvoltarea relaţiilor de colaborare frăţească cu toate ţările socialiste, pentru creşterea continuă a forţei şi unităţii întregului sistem socialist mondial. Acţionînd astfel partidul şi poporul nostru îşi îndeplinesc una din înaltele lor obligaţii internaţionale, îşi aduc contribuţia la cauza generală a socialismului şi păcii în lume. Totodată, consecventă principiilor coexistenţei paşnice, România militează pentru lărgirea relaţiilor de colaborare cu toate statele lumii, fără deosebire de orînduire socială, pentru destindere internaţională. Luptăm, împreună cu celelalte popoare iubitoare de pace, pentru zădărnicirea politicii imperialiste agresive, pentru a se pune capăt folosirii forţei şi dictatului în viaţa internaţională, impotriva oricărui amestec străin în viaţa statelor, pentru respectarea dreptului sacru al fiecărui popor de a-şi hotărî singur soarta, pentru instaurarea în relaţiile dintre ţări a principiilor independenţei şi suveranităţii naţionale, egalităţii in drepturi a tuturor naţiunilor. Consider că ratificarea în unanimitate de către Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România a Tratatului româno-sovietic corespunde pe deplin intereselor poporului nostru, ale întăririi prieteniei şi alianţei dintre România şi Uniunea Sovietică, dintre popoarele noastre vecine, cauzei generale a socialismului și păcii in lume. Cuvintarea tovarăşului ION GHEORGHE MAURER Stimate tovarăşe preşedinte, Tovarăşi, Guvernul Republicii Socialiste România prezintă Consiliului de Stat spre adoptare proiectul de decret pentru ratificarea Tratatului de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală între Republica Socialistă România şi Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste. Semnat la 7 iulie 1970, la Bucureşti, in timpul vizitei in ţara noastră a delegaţiei de partid şi guvernamentale a U.R.S.S., tratatul constituie un document de o deosebită importanţă. El reflectă stadiul actual al relaţiilor dintre cele două ţări socialiste vecine şi dă, totodată, expresie voinţei lor de a întări şi în viitor, in spiritul internaţionalismului socialist, prietenia şi alianţa dintre popoarele român şi sovietic, de a dezvolta colaborarea multilaterală dintre România şi Uniunea Sovietică, pe baza respectării suveranităţii şi independenţei naţionale, egalităţii in drepturi şi neamestecului în treburile interne, avantajului reciproc, în interesul ambelor popoare, al cauzei socialismului, păcii şi colaborării internaţionale. In Tratat este reafirmată, de asemenea, hotărirea înaltelor părţi contractante de a contribui la Întărirea unităţii ţărilor socialiste, de a dezvolta colaborarea cu toate statele, indiferent de orînduire socială, de a milita pentru Înfăptuirea securităţii în Europa şi in întreaga lume. Apreciind că prevederile Tratatului de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală între România şi Uniunea Sovietică corespund întru totul principiilor de bază ale politicii externe a partidului şi statului nostru, intereselor fundamentale ale poporului român, iar obligaţiile asumate nu contravin tratatelor internaţionale în vigoare, propun adoptarea proiectului de decret pentru ratificarea lui. Proiectul de decret a fost examinat şi avizat favorabil de comisiile pentru politică externă, pentru problemele de apărare şi juridică ale Marii Adunări Naţionale. Tot astăzi, Tratatul româno-sovietic urmează să fie ratificat de Prezidiul Sovietului Suprem al U.R.S.S. Delegaţia de partid şi de stat a Republicii Socialiste România a plecat la Cairo Miercuri a părăsit Capitala, plecînd la Cairo, delegaţia de partid şi de stat a Republicii Socialiste România, care va participa la funeraliile lui Gamal Abdel Nasser, preşedintele Republicii Arabe Unite, preşedinte al Uniunii Socialiste Arabe. Delegaţia este condusă de tovarăşul Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România. Din delegaţie fac parte tovarășii Dumitru Popescu, membru al Comitetului Executiv, secretar al CC. al P.C.R., George Macovescu, membru al C.G. al P.C.R., prim-adjunct al ministrului afacerilor externe, și Titus Sinu, ambasadorul Republicii Socialiste România în R.A.U. La plecare, pe aeroportul Bâneasa, delegaţia a fost condusă de tovarăşii Gheorghe Râdulescu, Ilie Verdeţ, Emil Drăgănescu, János Fazekas, Leonte Răutu, Iosif Banc, Vasile Patilineţ, Mihai Maxinescu, Ion Păţan, Petru Burlacu, adjunct al ministrului afacerilor externe. A fost de faţă Ibrahim Yossil, însărcinatul cu afaceri ad-interim al Republicii Arabe Unite în ţara noastră. La amiază, delegaţia a sosit la Cairo, unde a fost întîmpinată de reprezentanţi ai preşedintelui interimar al R.A.U. Anwar Sadati şi alte oficialităţi din R.A.U. (Agerpres) ! Nu cu mult timp în urmă, o ştire laconică apărută în ziarul nostru făcea cunoscut cititorilor că o serie de întreprinderi din judeţul Sibiu se pregătesc intens pentru a participa cu diverse exponate la „Tîrgu Internaţional Bucureşti ’70“. Desigur, prin amploarea ei oferă o asemenea manifestare, nu numai participanţilor dar şi vizitatorilor, posibilitatea unei autentice informări despre ultimele noutăţi ale ştiinţei şi tehnicii mondiale, despre progresele făcute în această direcţie de diferite ţări. Dată fiind importanţa tîrgului, şi-au concentrat atenţia în mod deosebit asupra utilajelor care le vor reprezenta, in dorinţa de a le executa ireproşabil. Şi s-a reuşit. Afirmaţia noastră îşi are suportul în calificativul dat de organele de control ale Direcţiei teritoriale pentru controlul calităţii produselor şi metrologie Sibiu. In dorinţa de a-i cunoaşte pe cîţiva din făuritorii acestor exponate, care au trecut cu brio examenul calităţii muncii, ne-am oprit în mijlocul colectivului de salariaţi ai Uzinei mecanice Sibiu. Deşi tinără (numai de citiva ani a trecut la construcţia de maşini-unelte), prin hărnicia, dăruirea şi priceperea colectivului său a reuşit să se alinieze uzinelor cu tradiţii din ţară. La dobindirea succesului a concurat, de asemenea, dorinţa specialiştilor şi muncitorilor de a făuri numai produse de bună calitate. O singură cifră este edificatoare, planul la export pe cele nouă luni a fost nu numai realizat, dar chiar depăşit cu 2 milioane lei. în ultimă instanţă milioanele uzinei sibiene înseamnă valută adusă economiei naţionale. ... In această dulce lună de septembrie cinci utilaje au luat drumul Bucureştilor. Două piese cu excentric tip PAI 6 şi 16, un fierăstrău circular automat tip FCA 710, un fierăstrău alternativ FAM 250 şi o maşină de îndoit fier beton tip MF 32. Mesageri ai hărniciei şi îndemînării colectivului sibian, acestea vor consolida desigur prestigiul întreprinderii. Cind spun aceasta mă gîndesc la succesele dobîndite de aceleaşi produse sau de altele la diferite tîrguri internaţionale la care uzina a fost prezentă. Indiferent de locul unde s-au ţinut, Italia, Iugoslavia, U.R.S.S., sau la Viena, Teheran, Budapesta etc. — toate aceste tîrguri au adus după eie solicitări sporite. Nu putem consemna asemenea lucruri fără un sentiment legitim de mîndrie. Nu le putem consemna fără să ne gîndim la sutele de energii anonime care au contribuit la realizarea produselor. A discerne care din membrii acestui harnic şi priceput colectiv şi-au aplecat mai mult atenţia asupra producţiei e foarte greu. Fie că se numesc Constantin Dragomir, Gheorghe Cruceat, Nicolae Bodi, Gheorghe Luca, Helmut Herme, Traian Vinereanu sau Toma Spele, toţi la un joc au încrustat emblema uzinei în cartea de aur a industriei româneşti. Şi cura drumul spre consacrare nu este pavit cu automulţumire, muncitorii, toţi salariaţii uzinei caută să valorifice la maximum rezervele interne, descoperă noi soluţii ce duc la perfecţionarea maşinilor-unelte pe care le produc. De pildă, muncitorul Ion Roman, prin inovaţia făcută a îmbunătăţit instalaţia hidraulică a preselor, eliminînd complet zgomotul, obţinîndu-se in acelaşi timp o funcţionare ireproşabilă a utilajului. Apoi, modernizările aduse la FAM 250 de către specialiştii urinei au dus la eliminarea unor deficienţe ce apăreau la vechiul produs. Această neistovită excavare a noului, procesul continuu de întinerire a utilajelor uzinei a infuzat un pronunţat caracter de noutate produselor, ceea ce determină o afluenţă tot mai mare de beneficiari. Şi prezenţa la „Tîrgul Internaţional Bucureşti ’70" o va demonstra. V. BARBU Chintesenţa unui uriaş efort colectiv via