Tribuna Sibiului, martie 1971 (Anul 4, nr. 939-964)
1971-03-02 / nr. 939
Avem un potenţial tehnic corespunzător. SĂ-L FOLOSIM DIN PLIN! Utilizarea raţională a capacităţilor de producţie, punerea in valoare a întregului potenţial cu care este înzestrată o întreprindere industrială constituie o sarcină de primă importanţă în complexul de măsuri stabilit de Congresul al X-lea al partidului pentru ridicarea eficienţei economice a activităţii de producţie. Se naşte însă întrebarea: ce se întreprinde pentru ca întregul potenţial tehnic de care dispunem să fie folosit din plin? O recentă analiză întreprinsă la I.R.U.M. din Sibiu scoate în evidenţă serioase rezerve de capacităţi care, puse în slujba producţiei, ar amplifica indiscutabil eficienţa economică a întreprinderii. Timpul costă bani. De ce stau utilajele? Conform sarcinilor de plan stabilite, anul 1971 înseamnă creşterea volumului de producţie cu 28,81 la sută faţă de realizările lui '70, iar în 1975 acesta va fi cu 63,9 la sută mai mare decit ultimul an al cincinalului trecut. Aşadar, o creştere însemnată care se va realiza aproape în exclusivitate pe seama folosirii rezervelor interne existente în întreprindere. Şi trebuie spus că unitatea sibiană dispune de suficiente rezerve interne. Este de ajuns să amintim că indicele de utilizare a maşinilor în ultimul trimestru al anului trecut a fost doar de 54 la sută din fondul de timp disponibil, la secţiile de bază şi, în medie, tot cam atîta la cele auxiliare. Cauzele care au generat slaba folosire a utilajelor sînt multiple. Iată cîteva în unele secţii: majoritatea maşinilor sînt folosite in două schimburi şi chiar într-un singur schimb. O cifră edificatoare — nivelul coeficientului de schimb la I.R.U.M. a fost de 1,30 faţă de 2,2—2,4 cît este sarcina trasată de Plenara C.C. al P.C.R. din decembrie 1969. Din cauza numărului redus de schimburi, volumul orelor de neprogramare a utilajelor se menţine încă ridicat. La cîteva dintre ele, situaţia e următoarea: la strunguri paralele — 20 702 ore-maşini, la maşini de frezat universale — 14 649 ore-maşini, la maşini de rectificat — 13 641 ore-maşini etc La acestea trebuie să mai adăugăm faptul că între numărul utilajelor inventariate şi cele în funcţiune există neconcordanţe. Astfel, deşi întreprinderea dispune de 7 maşini de debitat metale, nu lucrează decît 5, în loc de 4 maşini de frezat verticale doar două sunt active, din 15 maşini de rectificat, 13 etc. Dacă mai specificăm şi numărul mare al orelormaşini pierdute din cauza reparaţiilor accidentale, lipsei de energie electrică şi materiale la locurile de muncă, a forţei de muncă şi a altor cauze se înţelege de ce indicele de folosire a utilajelor a fost atît de mic la finele lui '70. Evidenţiem deficienţele semnalate acum, la început de an, in comparaţie cu cele ale perioadei imediat precedente, deoarece toate au aceleaşi rădăcini. Deşi experienţa lui '70 s-ar fi putut exploata, comitetul de direcţie acţionează lent pe această linie. O „practică" de loc... practică Iată ce relevă fişele individuale ale maşinilor de pe luna ianuarie: se continuă „practica" anului trecut chiar cu mici „îmbunătăţiri". Aşa de pildă, din totalul de 7 maşini de debitat metale, două nu lucrează deşi intenţia conducerii unităţii a fost de a da una disponibilă iar cealaltă să se încadreze în ritmul celorlalte. Lucru imposibil deoarece toată luna a stat din cauza unei defecţiuni mecanice. Celelalte 5 însă lucrează, dar... cum pot. Luate pe rînd, 4 din ele au stat într-o lună între 11 şi 38 ore tot din cauza defecţiunilor. într-o situaţie similară se găsesc şi frezele verticale care nu numai că nu sunt toate în lucru, dar se mai şi defectează. Şi ca un făcut, în loc să meargă spre bine, întreprinderea înregistrează numai neajunsuri. Bunăoară, unele utilaje care înainte lucrau, acuma stau. Din cele 10 roa (continuare în pag. a Il-a) V. DUMBRAVEANU Cronică pionierească • Consiliul municipal Sibiu al organizaţiilor pionierilor a programat mai multe acţiuni culturaleducative închinate semicentenarului partidului. Astfel, ieri, 1 martie, la Şcoala generală nr. 13, s-a desfăşurat Festivalul cultural-artistic al pionierilor şi şcolarilor, faza pe şcoală; în 2 martie, detaşamentele de pionieri de la şcolile generale 1, 4, 6 organizează seri de poezie închinate partidului, expuneri cu caracter istoric, vizite la expoziţia din Turnul Sfatului. în zilele ce urmează vor mai fi organizate seri de poezii şi cîntece patriotice, expoziţii de fotografii etc. în ziua de 7 martie toate şcolile municipiului Sibiu vor participa la concursul de creaţie literară. • Recent, la Şcoala generală nr. 1 din Mediaş, detaşamentele de pionieri ale claselor a Vl-a şi a Vil-a au ascultat o interesantă expunere despre trecutul de luptă al partidului, despre edificarea noii societăţi în România socialistă. RODICA GOGOMAN preşedintă de detaşament 'Cerbul Jc «sur — «Brusc« 1971 c^naLttteatu^imiLÎui acord pentru telespectatorul care se pregăteşte să asiste diseară — prin intermediul micului ecran — la inaugurarea celei de-a patra ediţii a „Cerbului de aur“ au mai rămas aproximativ 8 ore pînă la acest tele-eveniment. O distanţă în timp care, la Braşov, nu are nici o importanţă de vreme ce festivalul a şi devenit, de aproape două săptămîni, o prezenţă cotidiană. Cam tot de atunci, oraşul poartă „amprente festive speciale“. ■ Coarne de cerbi, de toate dimensiunile şi de toate culorile, menite a stîrni invidia celor mai rafinaţi cinegeticieni, se leagănă cu nonşalanţă, acolo unde vrei şi nu vrei, în vitrine, în profilul înscris pe firmamentul serii de marile reclame de neon, pătrunzînd pînă şi în viaţa particulară a braşovenilor. Mergi la cofetărie, ceri ceva mai deosebit şi ţi se oferă o prăjitură „â la festival*, de fapt pa galavrab, perle de ciocolată, vînat de o Diană în mini-jupă; vrei să-ţi potoleşti foamea la un restaurant şi ţi se oferă un sete de văcuţă „â la festival"; vrei să pui o scrisoare şefului tău direct, şi pe plicul sobru ţi se imprimă o ştampilă sugerînd două imense coame de cerb. Singura ,notă nostalgică în această atmosferă frenetică o aduc cele peste 3 000 de garoafe roşii şi alte, cîteva sute de flori, din serele speciale ale hotelului „Carpaţi", aşteptînd fără nici o emoţie, spre deosebire de concurentele noastre, semnalul dulcelui sacrificiu, pe mesele restaurantului şi hotelului. Cite din ele vor avea, oare, şansa de a cunoaşte delicata mîngîiere a atît de reputatelor degete ale şi mai renumitei Dalida! (Sau — e doar un zvon — a marelui Paul Anca). Cite din ele se vor ofili sub lumina ironicului surîs al lui ffsque» Huati*, jtmti tHÎtsiab:'* creaţie a „Cerbului de aur* care a* cum ne este din nou oaspete, şi nu în calitate de concurent (se pare că un cerb i-a fost de ajuns), ci de membru al juriului? O, dar ziariştii, atît de sîrguincioşi, care au invadat sala hotelului „Carpaţi“ şi sala de repetiţii, au atenţia îndreptată spre cu totul şi cu totul alte probleme. Steiul lor profesional este subordonat uneia dintre cele mai capricioase prezenţe („horsconcurs") a festivalului: VEDETA. Un amănunt, numai un amănunt fie el cît de anost, dar să fie inedit. — Au sosit ale noastre, strigă cineva și toată lumea aleargă spre cele treiconcurente: Corina Chiriac, Ruxandra (Continuare în pag. a II-a) Reportaj de NICOLAE STOE şi EMIL POENAEU E^CA„ASJfIX SIBIUHSJ ! PROIETART DIN TOATE ŢĂRILE, UNTJI-VAI ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Insigne şi diplome de fruntaşi Ca urmare a preocupărilor şi eforturilor depuse de harnicul colectiv de salariaţi ai întreprinderii „Flamura roşie" din Sibiu, sarcinile cincinalului trecut au fost înfăptuite cu şapte luni mai devreme. La frumoasele realizări am adăuga creşterea productivităţii muncii pe salariat numai în 1970 cu 3 397 Iei, ceea ce a permis obţinerea unor însemnate depăşiri ale volumului producţiei globale. Pentru contribuţia adusă la dobîndirea acestor succese o serie de salariaţi au fost distinşi, zilele trecute, cu insigne şi diplome de fruntaşi în întrecerea socialistă. Printre cei care s-au bucurat de stimă şi apreciere pentru munca depusă în procesul de producţie pe anul 1970, se numără muncitori ca Paraschiva Sbîrcea şi Mihai Baatz din secţia metal, Gheorghe Alăman şi Gheorghe Roth din secţia stilouri, Dumitru Flutur din secţia termoplaste, Constantin Mihalache de la matriţerie, care au primit consecutiv, pentru a opta oară, titlul de fruntaş în întrecerea socialistă. Cu diplome de echipe fruntaşe au fost distinse formaţiile de lucru conduse de tovarăşul Iuliu Császár din secţia tuburi textile, Isaia Costicea de la unitatea II articole de menaj şi Wilhelm Gross din secţia metal, iar titlul de secţii cu cele mai însemnate realizări în anul 1970 a revenit colectivelor de muncă conduse de tovarăşii Remus Mihu, Ing. Harmes Kelp şi Ioan Gilda. Acordarea distincţiilor a constituit pentru întreg colectivul de muncă al întreprinderii „Flamura roşie* Sibiu un imbold puternic, un adevărat îndemn spre succese şi mai însemnate în primul an al actualului cincinal. FARASCHIVA BODEA s Is V I I II IS Is Is VI IV Is I * rii Panoramic. Industrial sirian Fotos FRED NSS es I IS II. Noua instalaţie de vopsit de mare capacitate a Uzinei de piese auto Sibiu ANUL IV nr. 939 MARTI 2 martie 1971 4 pagini 30 bani Fotó: HORST? BUCHFELNER Reducere de preţuri la ouă După cum informează Ministerul Comerţului Interior, începînd de luni 1 martie intră în vigoare noile preţuri la ouă pentru sezonul de primăveri, preţuri care sunt reduse cu 0,30 lei la bucată. Totodată, în urma unui ordin al ministerului, au fost luate măsuri pentru asigurarea unei aprovizionări abundente cu ouă a reţelei comerciale din întreaga ţară. O preocupare majoră în fiecare unitate Folosirea chibzuită a furajelor Zilele trecute am vizitat sectoarele zootehnice al® mai multor cooperative agricole din judeţul nostru. Ceea ce mi s-a părut mai importantă în activitatea cooperatorilor de aici a fost grija deosebită pentru, folosirea gospodărească a furajelor. La cooperativa agricolă din Cristian am avut prilejul să constatăm că măsurile stabilite pentru buna gospodărire a furajelor își arată pe deplin roadele. Echipa de furajare condusă de Vasile Pipernea, ajutorul șefului de fermă, distribuie zilnic furajele pe bază de evitat. Conducătorii Ioan Popa şi Ioan Holzinger, ajutaţi de cooperatorii Ioan Hütter, Ioan Zeier, Anna Gadelmeier şi Gheorghe Bartesch au grijă ca în timpul transportului şi la alcătuirea raţiilor să nu se risipească furajele. Acest mod de a gospodări fiecare gram de nutreţ creează posibilitatea ca — în pofida faptului că sectorul zootehnic a intrat în stabulaţie cu un deficit de 110 tone suculente, 84 tone concentrate, 31 tone finuri şi 45 tone grosiere — animalele să fie scoase în bune condiţiuni din iarnă, acordînd o deosebită atenţie preparării grosierelor şi a aprovizionării cu suculente şi concentrate. Şi la cooperativa agricolă din Amnaş este evidentă preocuparea îngrijitorilor-mulgători, a brigadierului zootehnic, a specialistului unităţii şi a celorlalţi factori de conducere pentru păstrarea în bune condiţiuni a nutreţurilor existente, pentru stabilirea unor raţii echilibrate şi respectarea acestora. Furajele sînt împrejmuite, iar distribuirea lor se face zilnic, pe bază de cîntar, în prezenţa furajerului Mihai Eberle sau a brigadierului zootehnic Gheorghe Feierabend. Animalele sînt bine îngrijite. Pentru îmbunătăţirea calităţii gustative şi a valorii nutritive, furajele sînt preparate. Astfel, sfecla furajeră se dă în hrana animalelor în amestec cu paie tocate. Urmează să sosească pe adresa unităţii un vagon de tărîţe şi 3 vagoane cu tăieţei de sfeclă. „în această situaţie — ne spunea specialistul unităţii, ing. Vasile Matei — vom reuşi să mărim raţiile deconcentrate la vacile cu lapte la 3 kg pe zi. In prezent în componenţa unei raţii intră 5 kg fin, 10 kg borhot, 20 kg siloz, 1 kg tărîţe. Aş vrea să menţionez că toţi îngrijitorii mulgători, o dată cu introducerea acordului global ca formă de retribuire a muncii şi în sectorul zootehnic, dau o mare atenţie păstrării şi administrării furajelor, respectării raţiilor şi a programului de grajd. Nici discuţie nu poate fi de risipă pentru că fiecare are interesul ca nutreţul stabilit în raţia zilnică să ajungă în iesle. întîlnim, aici ca de altfel în toate cooperativele agricole din judeţ, un suflu nou de muncă izvorit din dorinţa de a contribui la transpunerea în viaţă a măsurilor stabilite de conducerea partidului şi statului pentru progresul continuu al agriculturii socialiste. Rezultatele de pînă acum sînt o mărturie grăitoare în acest sens. La Cristian, îngrijitoarea-mulgătoare Paraschiva Goţea a realizat, în primele45 de zile ale anului, de la un lot de 16 vaci, o producţie totală de 2 112 litri lapte, iar Elena Pipernea, de la un lot de 14 vaci, a obţinut 2 541 litri lapte. Este demn de reţinut de asemenea faptul că pînă la 1 aprilie cooperativa agricolă din Amnaş are de livrat la fondul de stat 135 hl lapte, din care, pînă la 24 februarie, a şi livrat 115 hl. Sînt cifre care atestă optimismul şi încrederea cooperatorilor în posibilităţile sporite de realizare a sarcinilor pe anul în curs. P. BUD ZILELE TEATRULUI DE AMATORI Sibiul a găzduit sîmbătă şi duminică spectacolele formaţiilor de amatori remarcate în centrele fazei judeţene a festivalului bienal de teatru „I.L. Caragiale“. A fost, teoretic vorbind, o trecere în revistă a celor mai bune spectacole de teatru de amatori pe care judeţul nostru le are la ora de faţă, formaţii susceptibile a reprezenta mişcarea teatrală de amatori din judeţ în fazele superioare ale competiţiei. Şi a fost, pe de altă parte, tot teoretic vorbind, o manifestare în care multele probleme organizatorice ivite pe parcursul desfăşurării competiţiei in centre locale urmau să-şi afle un răspuns metodologic de natură a constitui un exemplu şi un stimul. Judecind după valoarea spectacolelor ridicate pînă în faţa confruntării la nivel judeţean, mişcarea de amatori sibiană nu pare a izbuti în domeniul teatrului să atingă un standard de exigenţe necesar satisfacerii aşteptărilor marelui public, rămînînd mult sub autoritatea de prestigiu stabilizată în domeniul cîntecului şi dansului popular. Această realitate implică după opinia noastră o concentrare specială de interes la nivelul Comitetului judeţean de cultură şi artă, pentru a se stabili mijloacele optime de acţiune în vederea înfăptuirii scopului pe care mişcarea de amatori în domeniul teatrului trebuie să-l îndeplinească în ansamblul vieţii spirituale din raza judeţului Sibiu, în ceea ce priveşte aspectul efectiv organizatoric al manifestării intitulate „Zilele teatrului de amatori“ vom observa că el nu a servit nici pe departe acţiunea la nivelul de prestigiu datorat unui atare eveniment, plasîndu-se la periferia de interes a publicului sibian. S-a, întîmplat, astfel, ca trecerea în revistă a spectacolelor, pentru care s-au consumat atîtea ore de efort, să se petreacă în faţa unei săli în cea mai mare parte goală, ceea ce a făcut ca o atît de importantă competiţie naţională să se dezvolte într-un cadru închis, izolată de public. Un asemenea fenomen considerăm că trebuie şi el analizat, pentru că el nu este de natură a stimula o vitalizare aşteptată a mişcării teatrale de amatori din judeţ. Dintre spectacolele promovate în centrele fazei judeţene, juriul a decis ca judeţul Sibiu să fie reprezentat în faza naţională după cum urmează: 1. Cămine culturale: spectacolul cu piesa „Moartea judecăţii" de L. Anzengruber, interpretat în limba germană de formaţia căminului cultural din Moşna. 2. Case de cultură din sistemul aşezămintelor culturale, tineretului şi armatei: spectacolul cu piesa „Lecţia" de Eugen Ionescu, prezentat de formaţia Casei de cultură a municipiului Sibiu. 3. întreprinderi, instituţii, cluburi şi case de cultură ale sindicatelor: spectacolul cu piesa „Nicnic“ de O. Panco şi A. Bursan, interpretat de formaţia Casei de cultură a sindicatelor din Cisnădie. 4. Colective de recital poetic sau de montaj literar din cadrul sindicatelor: montajul literar „Partidului, slavă!“ prezentat de colectivul Casei de cultură a sindicatelor din Mediaş. 5. Colective de recital poetic sau de montaj literar din sistemul aşezămintelor culturale, tineretului şi armatei, recitalul poetic Marin Sorescu, prezentat de colectivul Casei de cultură a municipiului Sibiu. 6. Recitatori şi interpreţi individuali: 3 concurenţi care urmează a fi nominalizaţi la Fabrica de tricotaje Agnita, la clubul U.T.C. al tineretului din municipiul Mediaş şi la Casa armatei din Sibiu. IONITU In numărul de SPo KTi Prea dese sincope pe un circuit al audienţei Rubrica de informaţii: AZI.. AZI... AZI... Pag. a Il-a Pe harta judeţului: MARI UNITĂŢI INDUSTRIALE Uzina .»Emailul roşu*4 Mediaş Pag. a IlI-a Preşedintele Republicii Federale a Germaniei va face o vizită oficiala din România ! La invitaţia preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi a soţiei sale, Elena Ceauşescu, preşedintele Republicii Federale a Germaniei, Gustav Heinemann și doamna Heinemann vor face o vizită oficială în Republica Socialistă România, în perioada 17—19 mai 1971. TELEX • PE GLOB «TELEX «PE GLOB ■ UN PURTĂTOR DE CUVINT al Ministerului vest-german al Apărării a anunţat că un nou avion militar de tipul „Starfighter“ s-a prăbuşit, în timp ce efectua un zbor de antrenament. Pilotul a reuşit să se salveze. Este cel de-al 128-lea aparat „Starfighter“ pe care îl pierd forţele aeriene vest-germane. ■ SERIA DUELURILOR CLARE GRAEBNER—ILIE NASTASE, în circuitul turneelor „Indoor“ din S.U.A. a fost întreruptă la Macon, unde finala probei de simplu bărbaţi se va disputa între tenismanul român şi iugoslavul Zeliko Franulovici. In timp ce Ilie Năstase l-a învins în semifinale cu 4—6, 6—2, 6—0 pe chilianul Jaime Fillol, americanul a pierdut cu 2—6, 1—6 partida cu Franulovici. ■ CONTINUINDU-ŞI TURNEUL IN ŢĂRILE SCANDINAVE, selecţionata masculină de handbal a României a întîlnit la Elverum, reprezentativa Norvegiei. Victoria a revenit handbaliştilor români cu scorul de 10-9 (5-6). ■ ADMINISTRAŢIA NAŢIONALA pentru aeronautică şi cercetarea spaţiului cosmic (N.A.S.A.) a dat publicităţii programul viitoarei misiuni selenare americane „Apollo-15“. Lansarea acestei nave spaţiale, care va avea la bord pe astronauţii David Scott — comandantul misiunii, James Irwin — pilotul modulului lunar, şi Alfred Worden — pilotul cabinei, a fost fixată pentru ziua de luni,26 iulie, ora 13:34 G.M.T. Patru zile după lansare va avea loc aselenizarea. Scott şi Irwin vor petrece pe suprafaţa Lunii 66 ore. Două premiere spectaculoase sînt prevăzute în, cadrul programului viitoarei misiuni selenare „Apollo-15“: conducerea unui „automobil“ pe suprafaţa Lunii şi ieşirea în spaţiu a pilotului cabinei în timpul reîntoarcerii spre Pămînt. y* » •.»» . ..vgwww.