Tribuna Sibiului, aprilie 1971 (Anul 4, nr. 965-990)

1971-04-22 / nr. 983

PROTECŢIA MUNCII la primul tratament terapeutic De cîteva zile municipiul Sibiu găzduieşte o manifestare a cărei importanţă o situează în fruntea acţiunilor iniţiate în ultima vre­me de către Consiliul judeţean al sindicatelor în colaborare cu Direcţia judeţeană pentru proble­me de muncă şi ocrotiri sociale. Este vorba de expoziţia deschisă în sala clubului C.F.R. Sibiu pe teme de protecţia muncii. Aceas­ta, dublată de un ciclu de simpo­zioane desfăşurate sub formă de comunicări şi o gală de filme, are un profund caracter instructiv, constituind în acelaşi timp un punct de plecare în desfăşurarea unei activităţi care să răspundă sarcinilor trasate în domeniul pro­tecţiei muncii de către conducerea de partid şi de stat. Exponatele prezente oglindesc ultimele noutăţi în acest domeniu în ceea ce priveşte dispozitivele şi aparatura uzitată, relevarea as­pectelor pozitive sau satirizarea unor deficienţe, cu exemple con­crete din întreprinderile sibiene, oferindu-i astfel vizitatorului o imagine cit mai complexă. Ciclul de simpozioane desfăşurat pe ra­muri industriale s-a adresat in­spectorilor obşteşti din grupe şi comitete sindicale, maiştrilor, teh­nicienilor, inginerilor, conducăto­rilor procesului de producţie şi de întreprinderi, preşedinţilor de sindicate şi personalului medical din unităţi economice, spitale, po­­liclinici. Problemele care au format obiectul comunicărilor au fost: protecţia muncii ■i o activitate profund umană, rolul inspectori­lor obşteşti în întărirea discipli­nei, cunoaşterea şi respectarea normelor de tehnica securităţii muncii, precum şi o comunicare sanitară în legătură cu oboseala şi modalităţile de înlăturare a ca­uzelor care o generează. Filmele au evidenţiat trei aspecte: unul profesional — şi în acest sens au fost prezentate filme legate direct de specificul ramurii participante, altul social în care s-au făcut re­feriri la implicaţiile sociale ale accidentelor de muncă şi ultimul aspect sanitar a fost în legătură cu primul ajutor ce se dă în caz de electrocutare. Totodată s-au Marginalii la o expoziţie mai prezentat o serie de filme do­cumentare pe tema prevenirii in­cendiilor. Trecind însă peste conţinutul manifestării am dori să ne oprim mai mult asupra interesului cu care a fost primită acţiunea din partea celor care sunt beneficiarii direcţi ai instruirii. Edificatoare ni se par opiniile unanime ale vizitatorilor, consemnate în cartea de impresii, cuvintele elogiind ini­ţiativa organizatorilor, deşi spaţiul afectat s-a dovedit necorespunză­tor. Şi tot unanimă e sugestia ca astfel de simpozioane să se orga­nizeze periodic, acţiunea căpătind astfel un caracter de continuitate. Cu toate acestea, nu toate între­prinderile sibiene au manifestat acelaşi interes, lucru vizibil în participarea salariaţilor lor. Bu­năoară, dacă uzina „Independen­ţa“ şi C.E.I.L. s-au situat în frun­tea celor interesaţi, nu la fel se poate vorbi de U.P.A.S. şi unită­ţile din industria bunurilor de consum. Este curios cum la ace­eaşi manifestare organizată ante­rior în municipiul Mediaş afluen­ţa vizitatorilor a fost mult mai mare, colectivele din întreprinderi participînd în masă, în frunte cu conducerile. Oare conducătorii u­­nităţilor sibiene nu ştiu că a vor­bi despre protecţia muncii înseam­nă a vorbi despre productivitate, despre asigurarea condiţiilor de lucru? Sau încă se mai atribuie acestei activităţi caracterul formal al unei­ simple instruiri pe baza unor texte de norme? Astăzi, mai mult ca oricând, se pune, înainte de toate, grija pentru om, pentru viaţa şi sănătatea celor ce mun­cesc. Fiind o parte integrantă a procesului de producţie, protecţia muncii se dezvoltă în strînsă le­gătură cu el. Protecţia muncii es­te o activitate bazată pe un sistem de organizare cu răspunderi şi a­­tribuţii precise, consfinţite prin lege. Tocmai de aceea se impune — şi acţiunea amintită mai sus a reuşit, — ca o asemenea acti­vitate să capete un caracter ştiin­ţific, legat de cuceririle ştiinţei moderne, de progresul tehnic, de metodele noi de organizare şi con­ducere a procesului de producţie. Este suficient să amintim că din totalul cauzelor care au provocat accidente în cursul anului trecut, 84 la suta se datoresc indiscipli­nei și lipsei de organizare și su­praveghere la locurile de muncă. Aşadar, majoritatea necazurilor (Continuare în pag. a II-a) V. BARBU bi­locul „Mihai Viteazul“, aparţinînd de C.A.P. Ruşi, pe o supra­faţă de 212 ha, mecanizatorii Ion Grădinaru, Ion Dragotă şi Ion Vidinea lucrează din plin la semănatul porumbului cu maşini S.P.C.-6 PROLETARI DE TOATE TARILE, UNITI-VA * ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul IV nr. 983 Joi, 22 aprilie 1971 4 pagini 30 bani Din Expoziţia de grafică mili­tantă, deschisă în cinstea semi­centenarului partidului în clă­direa Muzeului municipal din Mediaş: „Nu vrem război", de Rusu-Ciobanu Victor (xilogravură) Foto: H. BUCHFELNER ÎNTÂLNIRI ŞI DEZBATERI Astăzi, 22 aprilie a.c., la ora 15, în sala Consiliului popular munici­pal Mediaş, va avea loc întîlnirea membrilor Biroului Comitetului mu­nicipal de partid, ai Biroului execu­tiv ai Frontului Unităţii Socialiste cu juriştii din municipiu. Tema „A­­portul juriştilor pe linia populariză­rii legilor şi a legalităţii socialiste*. Tot astăzi, la ora 14, se organi­zează la Clubul tineretului din Me­diaş, o masă rotundă cu participa­rea cadrelor farmaceutice din mu­nicipiu. în cadrul acesteia se va pu­ne in dezbatere tema: »Cifre, fapte, gînduri de viitor*. Produse peste plan în cinstea zilei de 8 Mai şi a ani­versării semicentenarului partidului, colectivul de muncă al fabricii „8 Mai“ din Mediaș, a dat peste plan produse în valoare de 1 386 mii lei, productivitatea muncii fiind depăşi­tă cu 1,08 la sută. De asemenea, au fost încheiate contractele pentru întreg semestrul doi a.c., în cadrul căruia vor fi liv­rate 82 modele pantofi şi cisme con­fecţionate dintr-un nou sortiment de piele finisată bicolor. it I.A.S. MEDIAŞ Ample acţiuni pentru spo­rirea producţiei de fructe Datorită condiţiilor favorabile de climă şi sol, sectorul pomicol ocupă în cadrul întreprinderii noastre un foc preponderent. Livezile se întind pe o suprafaţă de 636 hectare cu 78 400 pomi, din care 58 710 pe rod. Acest fapt explică importanţa deo­sebită ce se acordă sectorului, atît prin organizarea fermelor speciali­zate sau cu profil mixt, cît şi prin asigurarea bazei tehnico-materiale necesară desfăşurării activităţii de producţie la un înalt nivel agroteh­nic. Intrucit sarcinile înscrise în pla­nurile de producţie ale fermelor sunt destul de mobilizatoare — va trebui să realizăm in acest an o producţie de 3 200 tone fructe, din care 1 200 tone la export — s-au luat din timp o serie de măsuri. încă din toamnă am executat arături adînci pe în­treaga suprafaţă, asigurlndu-se ast­fel posibilitatea acumulării unor can­tităţi însemnate de apă în sol, ne­cesară creşterii şi dezvoltării pomi­lor. Prin această lucrare am realizat totodată prevenirea şi combaterea rozătoarelor mici din plantaţii, pre­cum şi a unor boli şi dăunători ce se aflau la suprafaţa solului sau la mici adincimi. În raport cu structura terenului şi producţia pe care ne-am prevăzut s-o realizăm, a fost necesar să ad­ministrăm importante cantităţi de în­grăşăminte chimice şi organice. Ast­fel, sub arătura­­ adîncă de toamnă am aplicat 195 tone îngrăşăminte fosfatice, azotoase şi potasice, iar în primăvară — 208 tone îngrăşăminte chimice, revenind cste 250 kg sub­stanţă activă la hectar. Pe lingă a­­cestea, în primăvară, pe o suprafa­ţă de 142 hectare livadă, am mai administrat o cantitate de 2 518 tone îngrăşăminte organice, acţiune care continuă şi în prezent. O altă acţiune hotărîtoare pentru sporirea producţiei se referă la tă­ierile de formare a coroanei, de ro­dire şi de înlăturare a uscăturilor. În acest scop, în cadrul fermelor au fost organizate şi pregătite echi­pe specializate care au efectuat a­­ceastă lucrare în­f uscat*. Conştienţi de faptul că una din posibilităţile de reducere a pagube­lor produse de boli şi dăunători o constituie aplicarea la timp şi co­rectă a tratamentelor, specialiştii şi lucrătorii din fermele noastre au acordat acestei probleme atenţia cu­venită. De fapt, aceste tratamente se aplică la noi într-un ciclu aproa­pe continuu, începînd din toamnă, după căderea frunzelor, şi pină în preajma maturizării fructelor. Primul stropit a fost executat în iarnă,­ cu Dibutox, în concentraţii de 1—2 la sută şi cu ulei horticol 5 la sută pentru combaterea păduchelui de Sao­ José şi a altor coccide. Pomii aflaţi în stare de repaus vegetativ suportă mai bine aplicarea unor can­tităţi mari de produse chimice, iar dăunătorii sunt expuşi direct la con­tactul cu substanţele toxice. Tra­(continuare în pag. a Ill-a) Ing. NICOLAE TOLCIU director adjunct al I.A.S. Mediaș CU ANGAJAMENTELE ÎNDEPLINITE „ Colectivul întreprinderii „Electromontaj“ Sibiu, care-şi desfă­­­­şoară activitatea pe raza a 14 judeţe, şi-a îndeplinit angajamen­tele luate în cinstea aniversării semicentenarului partidului. Prin­tre obiectivele finalizate de colectivul acestei întreprinderi, în avans faţă de termenele planificate, se numără instalaţiile menite a evacua puterea ultimelor două hidroagregate puse în funcţiune la Porţile de Fier. De altfel, întreprinderea sibiană îşi aduce o contribuţie remar­cabilă la electrificarea ţării, în ultimii cinci ani ea a construit circa 3 500 km de linii electrice aeriene, numeroase posturi şi staţii de transformare etc. In prezent, întreprinderea „Electromontaj“ Sibiu construieşte, în colaborare cu alte unităţi specializate din ţara, magistralele aeriene de 400 kV, Porţile de Fier — Rovinari, Rovinari — Bucu­reşti şi Deva — Sibiu. Numai pe şantierul Hidrocentralei de pe Lotru, cea mai mare de pe riurile interioare ale ţării, întreprin­derea a construit pină in prezent 60 km de linii electrice de­­ 110 kV şi 70 km de 20 kV, lucrări care au necesitat plantarea, în mare parte cu ajutorul telefericelor și a elicopterelor, a circa 1 500 de stilpe . In numărul de azi • Rubrica de informaţii: AZI... AZI... AZI... pag. a H-a • SIBIUL — mereu mai frumos ș­ mai bine gospodării pag. a IlI-a ACTUALITATEA INTERNAŢIONALĂ pag. a IV-a Pe umerii noştri—răspunderi mari... .A venit timpul să înţelegem cu toţii că nu contează câte nor­me avem făcute, ci doar cită pro­ducţie obţinem. Eu asta înţeleg prin acordul global. Şi de aceea sunt de părere că-i un lucru foar­te bun. Să fie avantajaţi oamenii cu adevărat harnici, adică acei care produc mai mult, nu cei ca fug după norme. Eu cred că-i drept“. Omul acesta înalt, cu privirea dreaptă, vorbea în numele său, în numele convingerilor sale. Cuvin­tele răsunau răspicat în sala fu­murie, chiar și după ce omul se aşeză. — Bine a zis-o nea Emil, se auzi o voce din sală. Aşa este. Sunt de aceeaşi părere: acordul global e măsura cea mai bună. Brigadierul de cîmp Emil Şchio­­potă primea, direct, confirmarea justeţei părerii sale. Adunarea generală a cooperatorilor din Re­­tiş a adoptat apoi aplicarea acor­dului global ca formă de retribui­re a muncii cooperatorilor. Asta înseamnă că brigadierul de cîmp are „cuvînt greu“ în faţa oame­nilor, că se bucură de prestigiu în faţa celor pe care-i conduce... Dacă în iarnă dezbaterile din adunarea generală au „punctat“ viguros măsurile pe care oamenii au dorit să le aplice pentru a-şi îmbunătăţi activitatea, în această primăvară s-a verificat justeţea orientării lor. Ceea ce spunea a­­tunci, în adunarea generală, co­munistul Emil Şchiopotă, acum se verifică „pe viu“; oamenii au căpătat încredere în ei înşişi, lu­crează mai bine, pentru că ştiu cum se va face plata­ fiecăruia — după cit produce... Așa se ex- PROFILURI ÎN LUMINĂ plică faptul că pină azi la Retiș culturile de primăvară au fost însămînțate pe 427 hectare din cele 554 planificate. ... Pe cîmpul întins un om ve­rifică semănătura. Griul arată bi­ne, „semne bune anul­are“, dar iată, aici, în tarlaua aceasta, plantele sînt mai rărute. Omul îşi scoate carnetul şi notează: „Ho­tarul... 20 hectare grîu. De apli­cat azotat 200 kg la hectar. Mîine — de organizat treaba“. Şi trece mai departe. Aici arătura e făcu­tă bine, dar mecanizatorii s-au grăbit şi n-au „tras capetele“. Carnetul intră-n funcţiune, iari „Hotarul... 13 hectare arătură. De tras capetele. Cine a făcut lucra­rea?“ Şi drumul continuă. Aici oamenii plantează cartofi. Şeful de echipă şi-a organizat bine munca. — Ai nevoie de ceva, Ioane? — Nu. Pînă-n seară gătăm. Ochiul experimentat al briga­dierului a observat însă că ceva nu-i in regulă. — Mîine să sortezi mai bine cartofii, să n-avem necazuri cu mașina, Ioane. Și drumul continuă, pină seara, tîrziu, cînd trebuie făcut „planul“ pentru a doua zi. Și zilele se scurg una după alta și problemele vin şi ele la rînd, şi trebuie rezol­vate. Şi comunistul Emil Şchio­potă a-nţeles că, numai rezolvind bine AZI problemele de azi totu-i în regulă. Pentru că, aşa cum spune şi el, „pe umerii noştri a­­pasă răspunderi mari; oamenii au încredere in noi dacă sîntem har­nici, cinstiţi şi ne dovedim capa­bili“. Nu-i aceasta oare o sinteză sim­plă a responsabilităţii? GH. VALEANU IN IITIPINEA GLORIOSULUI SEMICENTENAR GLORIOSUL SEMICENTENAR Sesiune ştiinţifică Cabinetul judeţean de partid, în colaborare cu Centrul de şti­inţe sociale Sibiu al Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice a R.S.R. şi filiala Sibiu a Societăţii de Ştiinţe Istorice din R.S.R. orga­nizează astăzi, 22 aprilie, ora 18, in sala de conferinţe a Muzeu­lui Brukenthal o sesiune ştiin­ţifică în cinstea semicentenarului Partidului Comunist Român. Pro­fesorul dr. docent Carol Göllner va conferenţia despre „Lupta înfrăţită a muncitorilor români, germani şi maghiari din judeţul Sibiu între anii 1849—1918", profesoara Aurelia Prică va vorbi despre avintul revoluţio­nar al maselor şi crearea P.C.R.; aspecte­­ ale mişcării muncitoreşti din Sibiu şi împrejurimi în anii 1918—1921. Temele: Aspecte din lupta clasei muncitoare din ju­deţul Sibiu sub steagul biruitor al partidului, în anii 1921—1944; As­pecte ale revoluţiei populare în judeţul Sibiu (1944—1967); As­pecte ale revoluţiei socialiste în judeţul Sibiu (1948—1966); Sibiul în anii cincinalului 1966—1970; Componente definitorii ale per­spectivei 1971—1975, vor fi ex­puse în ordine de profesorii Gheorghe Popescu, Paul Abru­­dan, Ion Holhoş şi Marin Pa­na­it. A. G. • Tinerii din uzina medieşană „Automecanica“ se pot mîndri cu realizările lor frumoase în producţie şi în viaţa de organi­zaţie. Dintr-o discuţie purtată re­cent cu secretarul comitetului U.T.C., Nicolae Lepădatu, s-au desprins cîteva activităţi care au avut un larg ecou în r­odul tinerilor muncitori. Astfel, nu de mult a avut loc o seară literară în care s-au ci­tit versuri închinate partidului, în colaborare cu uzina „Tirna­­va“ s-a organizat un concurs pe tema „Documentele Congresului al IX-lea al U.T.C.", concurs care a scos la iveală buna pre­gătire a uteciştilor celor două mari întreprinderi. Olimpiada lăcătuşului — des­făşurată în cadrul aceleiaşi în­treprinderi — i-a ajutat pe ti­nerii muncitori în ridicarea ni­velului lor profesional. De ase­menea, tinerii uteciţşti au efectuat peste 1 000 de ore muncă pa­triotică, în cadrul cărora s-a re­­amenajat stadionul uzinei. Pînă la 8 Mal uzina şi-a pro­pus să dea peste plan o produc­ţie globală în valoare de 600 000 lei şi o producţie marfă în va­loare de 600 000 lei. Tinerii sunt hotărîţi să contribuie la înde­plinirea şi depăşirea acestui an­gajament. JEAN IONESCU rmmmvA % d­in sălile muzeului SINGER DIN LAREN, a fost deschisă expoziţia graficianu­lui român Corneliu­ Petrescu. La vernisaj au luat parte N. W. Elsen, primarul general al oraşului, personalităţi ale vieţii cultural-artistice, precum şi membri ai Ambasadei româ­ne la Haga. In presa olandeză au apărut cronici elogioase la adresa lucrărilor graficianului român, inspirate din pictura românească veche. • MAI MULTE INCENDII AU IZBUCNIT MARŢI NOAP­TEA ÎN PĂDUREA FONTAIN­­BLEAU, de lingă Paris. In aju­torul pompierilor au intervenit poliţia şi armata. Intr-una din zonele sinistrate au fost depis­tate 30 de focare. Cele mai multe dintre ele au fost stin­se pînă la miezul nopţii dar focul a continuat în alte zone. A fost deschisă o anchetă pentru a se stabili cauza iz­bucnirii simultane a incendiu­lui de-a lungul unui front larg. • IN CAPITALA FILIPINE­­LOR AU ÎNCEPUT lucrările celei de-a 27-a sesiuni a Co­misiei economice a O.N.U. pentru Asia şi Extremul Orient (E.C.A.F.E.). La sesiune partici­pă 400 de delegaţi, reprezen­­tînd 29 din cele 31 de state membre sau asociate la acest organism. Alte zece state şi-au trimis observatori. Sesiunea va dura trei zile. • ADMINISTRAŢIA AME­RICANA PENTRU PROBLE­MELE AERONAUTICII ŞI CERCETAREA SPAŢIULUI COSMIC (N.A.S.A.) A ANUN­ŢAT marţi datele viitoarelor misiuni spaţiale „Mariner“ cu destinaţia planeta Marte, 7 şi respectiv 17 mai. Cele două staţii automate „Mariner“ vor furniza noi infor­maţii asupra astrului „vecin“ şi a celui mai adecvat loc pen­tru viitoarea coborîre a navei spaţiale „Viking“, care urmează a fi lansată in următorii ani. • DIN CAUZA UNOR DIFI­CULTĂŢI DE ORDIN TEHNIC, specialiştii de la NA.S.A. au amînat cu cel puţin 24 de ore lansarea rachetei purtătoare a unui conteiner în care se află o cantitate de 17 kg oxid de bariu. In colaborare cu specia­lişti vest-germani, NA.S.A. proiectase pentru marţi o ex­perienţă care consta în crearea deasupra Americii Centrale a unui nor artificial de bariu în scopul studierii intensităţii cîmpului magnetic terestru la mari altitudini. Lansarea urma să aibă loc de la poligonul din insula Wallops (Virginia). • IN 1970, 46 LA SUTA DIN POPULAŢIA H­D. GER­MANE, respectiv 7,77 milioa­ne de locuitori — cu 23 400 mai mulţi decit în 1969 — au fost cuprinşi în cimpul muncii, informează agenţia A.D.N. Dintre aceştia 3,74 milioane sunt femei. După numărul sala­riaţilor, pe primele locuri se situează industria (2,8 milioa­ne), ramurile neproducătoare (1,3 milioane), agricultura (997 000) şi comerţul (858 000). TELEX •PE GLOB • TELEX • PE GLOB IN II I­ I S Is Is Is * I N s *s Is *s *s Is Is *N Is * I­N Is Is ,s IN \s \s IN \ S

Next