Tribuna Sibiului, mai 1971 (Anul 4, nr. 991-1016)

1971-05-08 / nr. 997

r _ „...Partidul sînt oamenii, istoria sa este istoria oamenilor, conştiinţa sa este conştiinţa oamenilor. Putem spune cu deplin temei: partidul sîntem noi, membrii săi, reprezentanţii poporului. El nu este nici mai bun, nici mai rău decît sîntem noi, clarviziunea sa este clarviziunea colectivă a membrilor săi, a conducerii sale. Sîntem astăzi întru totul îndreptăţiţi să afirmăm: partidul este poporul, reprezentat prin cei mai buni fii ai săi“ NICOLAE CEAUŞESCU * ADUNAREA SOLEMNA DIN CflPITflLfl CONSACRATA SĂRBĂTORIRII GLORIOSULUI SEMICENTENAR Cea de-a 50-a aniversare a întemeierii Partidului Comunist Român, eveniment de importanţă epocală în istoria mişcării muncitoreşti din ţara noastră, în viaţa poporului român, a fost sărbătorită, vi­neri dimineaţa, în Capitală, în cadrul u­­nei adunări solemne organizate în sala Palatului Republicii Socialiste România. Marea sală are un aspect festiv. Pe fundalul scenei, dominat de faldurile dra­pelelor partidului şi statului, se văd ste­ma Partidului Comunist Român, cifra ju­biliară „50“ şi datele jubiliare : „1921— 1971“. La ora 10 dimineaţa, o furtună de a­­plauze şi urale salută sosirea în sală a conducătorilor partidului şi statului. In prezidiu iau loc tovarăşii NICOLAE CEAUŞESCU, Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnaraş, Manea Mănescu, Paul Nicu­­lescu-Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Ma­xim Berghianu, Florian Dănălache, Con­stantin Drogan, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Popa, Du­mitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vîlcu, Ştefan Voitec, Iosif Banc, Constantin Băbălău, Petre Blajo­­vici, Miron Constantinescu, Mihai Dalca, Miu Dobrescu, Aurel Duca, Mihai Gere, Ion Iliescu, Ion Ioniţă, Carol Király, Va­sile Patilineţ, Ion Stanescu, Mihai Teles­­cu, Iosif Uglar, Richard Winter, precum şi participanţi la crearea partidului şi alţi veterani ai mişcării muncitoreşti din ţara noastră — Gheorghe Cristescu, pri­mul secretar general al Partidului Comu­nist din România, Constantin Pîrvulescu, Chivu Stoica, Mihail Cruceanu, Ion Ni­­culi, Alexandru Sencovici, Gheorghe Va­­silichi, Petre Constantinescu-Iaşi, Wanda Nicolschi, Constantin Ţiulescu, Constan­ţa Crăciun, Vasile Bîgu, Victor Brătfălea­­nu, Ion Popescu-Puţuri, Sanda Rangheţ, Anton Breitenhofer, Ladislau Banyai, La­jos Csogor, József Meliusz, Gheorghe Pe­­trescu, Gheorghe Rusu, Mihai Roşianu şi Vida Géza — fruntaşi în muncă din industrie şi agricultură — eroi ai mun­cii socialiste — conducători ai organizaţi­ilor obşteşti, generali, oameni de ştiinţă, artă şi cultură. Se aflau în sală membrii C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, ai Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, activişti de partid şi de stat, numeroşi membri de partid din ilegalita­te veniţi din toate judeţele ţării, primii secretari ai­ comitetelor judeţene ale P.C.R., conducători ai instituţiilor centra­le şi organizaţiilor obşteşti, muncitori şi ţărani fruntaşi în producţie, militari ai Forţelor noastre Armate, savanţi, creatori pe tărîmul artelor. Miile de oameni prezenţi la adunarea solemnă ofereau imaginea simbolică a însăşi istoriei partidului. Alături de parti­cipanţi la primul congres de constituire a P.C.R., de vechi militanţi care în anii negrii ai ilegalităţii au luptat în rîndurile partidului în marile bătălii de clasă or­ganizate şi conduse de comunişti pentru libertatea şi independenţa patriei, pen­tru fericirea poporului, alături de cei ca­re şi-au adus contribuţia la victoria in­surecţiei de la 23 August, instaurarea re­gimului democrat, la înfăptuirea revolu­ţiei populare, se aflau reprezentanţii tu­turor categoriilor de oameni ai muncii, români, maghiari, germani şi de alte na­ţionalităţi, de toate vîrstele şi profesiile. Sînt cei care cu braţele şi cu mintea par­ticipă cu pasiune şi înaltă responsabili­tate patriotică la elaborarea şi traducerea în viaţă a politicii Partidului Comunist Român, înălţînd pe pămîntul patriei noas­tre edificiul societăţii socialiste multila­teral dezvoltate. Erau de faţă şefi ai misiunilor diplo­matice acreditaţi în Republica Socialistă România. (Continuare în pag. a ViI-a) Sărbătorim astăzi împlinirea a 50 de ani de la înfiinţarea Partidului Comunist Român, e­­veniment de însemnătate istorică epocală în viaţa poporului nostru. Cu acest prilej festiv permiteţi-mi să vă adresez dumneavoastră, tuturor comuniştilor, întregului nostru popor, cele mai calde felicitări şi un cordial salut din partea Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a Consiliului de Stat şi a guvernului Republicii Stu Ciatiste România (A­­plauze puternice, prelungite). Această aniversare prilejuieşte o retrospec­tivă a drumului parcurs de partid, a luptelor duse de clasa muncitoare, de toţi oamenii muncii din patria noastră pentru dreptate şi libertate socială şi naţională, pentru răsturna­rea regimului burghezo-moşieresc, pentru cu­cerirea puterii politice şi făurirea cu suc­ces a socialismului în România. Drumul stră­bătut nu a fost neted : au trebuit învinse mul­te greutăţi, trecute mari obstacole , dar nici teroarea sălbatică, nici închisorile şi nici chiar moartea nu i-au putut abate pe comunişti din calea lor. Comuniştii au ţinut întotdeauna sus steagul luptei sociale şi naţionale, acţionînd ca organizatori şi conducători încercaţi ai cla­sei muncitoare, ai întregului nostru­­ popor muncitor. (Aplauze puternice, prelungite). Ce­ea ce i-a însufleţit permanent pe comu­nişti în lupta lor a fost încrederea nestrămu­tată în învăţătura atotbiruitoare marxist-le­­ninistă, devotamentul nemărginit faţă de nă­zuinţele de libertate naţională şi dreptate so­cială ale poporului. (Vii aplauze). La această adunare participă veterani care au luat parte la formarea partidului, mulţi activişti din anii ilegalităţii care şi-au înde­plinit cu înalt devotament neţărmurit sarcini­le încredinţate de partid, aducîndu-şi contri­buţia la toate marile succese obţinute de par­tidul şi poporul nostru. Partidul îi preţuieşte în cel mai înalt grad pe activiştii din anii ile­galităţii. In numele Comitetului Central, le a­dresez tuturor calde felicitări şi mulţumiri comuniste ! (Aplauze îndelungate). Mulţi din cei care au luat parte la înfiinţa­rea partidului în 1921 şi care au activat în rîndurile sale nu mai sînt printre noi. In semn de adine omagiu, propun să păstrăm un mo­ment de reculegere. (Asistenţa se ridică pen­tru cîteva clipe în picioare, cinstind memoria celor dispăruţi). Istoria partidului nostru este istoria lupte­lor sociale şi naţionale ale clasei muncitoare, ţărănimii, intelectualităţii, ale tuturor oame­nilor muncii fără deosebire de naţionalitate, este istoria naşterii şi dezvoltării mişcării muncitoreşti şi revoluţionare din România. Noi, comuniştii, sîntem continuatorii tradiţi­ilor progresiste ale poporului. Cinstim pe toţi acei care au stat în fruntea luptei împotriva asupririi străine, pentru neatîrnarea poporu­lui, pentru formarea statului naţional român. Greul luptelor l-au dus întotdeauna masele largi populare , le adresăm recunoştinţa noas­tră fierbinte şi ne plecăm cu smerenie în faţa jertfelor grele pe care le-au dat în aceste lupte. Secolul al XIX-lea s-a caracterizat prin mari mişcări pentru eliberarea naţională şi socială. Răscoala din 1821, revoluţia din 1848, Unirea Principatelor in 1859, războiul pentru independenţă din 1877 sunt momente cruciale în istoria ţării noastre. Aceste evenimente au marcat totodată intrarea ţării pe calea dez­voltării capitaliste, precum şi apariţia pe sce­na istoriei, o dată cu burghezia, a clasei mun­citoare. In a doua jumătate a secolului trecut, îndeosebi după formarea statului naţional ro­mân în 1859, România a cunoscut o puternică dezvoltare­­capitalistă. Situaţia specifică, de­terminată de dependenţa faţă de imperiul oto­man şi de pătrunderea în economia ţării, în­că din acea perioadă a capitalului străin, a creat oamenilor muncii condiţii deosebit de grele. In acest cadru, încă în perioada 1860— 1870, începe crearea organizaţiilor muncito­reşti. Trebuie să menţionez că formarea prime­­­lor cercuri muncitoreşti, începutul răspîndirii ideilor socialiste în România au fost stimu­late de legăturile militanţilor români cu fău­ritorii socialismului ştiinţific — Marx şi En­gels. Intr-o scrisoare trimisă militantului so­cialist Ion Nădejde în 1888, Engels arăta că (Continuare in pag. a II-a) Stimaţi tovarăşi şi prieteni, EXPUNEREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU Măreţe tradiţii revoluţionare de luptă pentru eliberarea socială şi naţională a poporului, pentru socialism Stimaţi tovarăşi,­ ­ PREZIDIUL ADUNĂRII SOLEMNE PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI-VA ! ORGAN AL COMITETULUI JUDEJEAN SIBIU AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEJEAN ANUL IV, NR. 997 SIMBATA, 8 MAI 1971 8 PAGINI, 30 BANI

Next