Tribuna Sibiului, iunie 1971 (Anul 4, nr. 1017-1042)

1971-06-10 / nr. 1025

Pagina 2 Microinterviuri Despre tineri, pentru tineri Cu CONSTANTIN APOSTOL, şeful sectorului muncă patriotică al Comitetului judeţean Sibiu al P.C.R. — RED.: Aflăm că în ac­­ţiunile de care se ocupă sectorul se poate vorbi des­pre o veritabilă „ofensivă". Despre ce este vorba? — Pornimd de la înţelegerea mai bună a necesităţilor indus­triei judeţului, ne-am gîndit la o acţiune concertată pentru de­pistarea rezervelor de materii prime şi materiale care pot fi revalorificate. — RED.: Se poate vorbi deja de rezultate bune, su­perioare altora din trecut? — Da. Iată cîteva cifre: nu­mai în săptămlna 31 mai—5 iu­nie au fost predate: 665 tone deşeuri metalice, 4 tone macu­latură, 3 535 bucăţi ambalaje sticlă, 2,7 tone deşeuri textile. — RED.: Rezultatele ni se par frumoase. Ne spuneţi şi organizaţiile cu contribuţia cea mai notabilă? — Notaţi: organizaţiile U.T.C. de la U.P.A.S., AMET, U.M.M.N. Copşa Mică, „Automecanica“ Mediaş, Uzinele textile Cisnadie şi liceele din judeţ. — RED.: Vă rugăm cîteva cuvinte despre perspectivele viitoare ale acţiunii. — Vrem să continuăm în a­­ceeaşi idee a mobilizării inten­sive. In acest sens ne propu­nem: mărirea razei de acţiune de aşa natură Incit acţiunea să cuprindă toate locurile în care există asemenea materiale. Pentru că, trebuie să recu­noaştem, pînă acum această rază a cuprins mai ales „furni­zorii tradiţionali“. In aceeaşi idee... a razei de acţiune cre­dem că va trebui să ne gindim şi la o mobilizare mai largă. Pentru că avem organizaţii U.T.C. prea puţin prezente în această direcţie. Or, este evi­dent că acţiunea aceasta pre­zintă o mare importanţă eco­nomică. — RED.: Vă dorim succes ,1... cifre cit mai impună­toare pe tabloul realizărilor. (V. D.) ­T| Cu NICOLAE NICOARA, şeful B. T. T. Sibiu — RED.: Ce noutăţi-sur­­priză, în actualitate, oferă tinerilor Biroul de turism pentru tineret? — In pădurea Dumbrava, în­­cepînd cu acest an, va funcţiona un camping pentru tineret, cu o capacitate de 300 de locuri. Va fi dat integral în folosinţă în jurul datei de 1 iulie. Pînă la această dată, partea deja a­­menajată a campingului poate găzdui grupurile de turişti a­­flaţi în trecere prin municipiul nostru. Actualmente sîntem gazdele turiştilor din Timişoara. Ne-au mai vizitat două grupuri din Rupea şi Dîmboviţa. — RED.: Tinerii din Sibiu au participat la amenajarea acestui „loc turistic"? — Da. Acest punct turistic „s-a născut“ din munca patrio­tică a elevilor de la liceul „Gh. Lazăr“, Centrul şcolar tehnic profesional, Şcoala de construcţii şi C.F.R., Grupul şcolar Independenţa. — RED.: Ce posibilităţi de reconfort, de distracţii puteţi oferi, aici, turiştilor? — In primul rind cunoaşterea frumuseţilor împrejurimilor prin drumeţiile spre Cisnădioara, Răşinari, Curmătura, vizitarea muzeului etnografic şi a grădi­nii zoologice din parcul „Dum­brava“ Cit priveşte distracţii­le.. un teren sportiv (volei, baschet, tenis), terasă pentru seri de dans, „spun“ ele Insele despre ce este vorba. — RED.: Alte preocupări de sezon? — Sintem­ In plină acţiune de perfectare a acţiunilor turistice pentru elevi şi şcolari. In acest scop am pus la punct itinera­­riile excursiilor celor peste 2 500 de elevi înscrişi: Nordul Moldovei, Banat, Munţii Apu­seni, Valea Jiului, Oltului, Pra­hovei. Peste 1 500 de elevi vor pleca în excursiile din Deltă şi pe litoralul românesc. O nou­tate pentru amatorii de ex­cursii, excursiile proiectate pe unele trasee cu circuit in ţară au fost combinate cu două sau trei zile de trecere in ţările vecine: Iugoslavia sau Bulgaria. (C. B.) Rezultatele etapei a XXVI-a a Diviziei naţionale A de fotbal »13* Cluj — Farul 3—2 Univ. Craiova — G.F.R. aud­i—1 Statua — Progresul 2—2 Rapid — Dinamo I—1 Steagul roşu — S. C. Bacău 0—0 Politehnica Iaşi—UTA 4—1 F.G. Argeş — G.F.R. Timişoara 3—1 Jiul — Petrolul 2—0 9 iunie • 118 ani de la naşterea lui Ioan Pop-Reteganul, scriitor şi folclorist (m. 1905). • La 10 iunie 1910 şi-a luat zborul cel dintii aeroplan ro­mânesc, construit de Aurel Vlaicu. • In 1942 a fost distrusă lo­calitatea Lidice din Cehoslova­cia, de către trupele de ocupa­ţie hitleriste. TIMPUL Centrul meteorologic Sibiu comunică: Vremea se menţine instabilă cu cerul schimbător. Vor cădea averse de ploaie în­soţite de descărcări electrice. Vintul va sufla slab pînă la potrivit din sectorul sud-estic. Minimele vor fi cuprinse între 8 şi 11 grade, iar maximele vor oscila intre 19 si 25 grade. TELEVIZIUNE 17.30 Deschiderea emisiunii. Emisiune in limba ma­ghiară 18.30 La volan — Emisiune pen­tru conducătorii auto. 18.50 Timp și anotimp în agri­cultură 19.15 Publicitate 19.20 1001 de seri 19.30 -elejurnalul de seară • Sport. 20.10 15 minute despre sănătate. Copilul în primii ani de viaţă 20.25 Aveţi cuvîntul. Dezbatere lunară organi­zată de Redacţia pentru tineret. „Locul şi rolul tineretului in procesul dezvoltării so­cietăţii contemporane“. 21.10 Antologia umorului 21.40 Cadran internaţional. Comentarii, documentar­­ reportaje din actualitatea internaţională. 22.25 Interpretul săptămlnii: Gică Petrescu 22.45 Telejurnalul de noapte 23.00 închiderea emisiunii Planul de export­ ­elor, iar acestea se bazează pe spri­jinul ministerelor sau a întreprinde­rilor de comerţ exterior. De aici re­zultă şi o serie de alte neajunsuri. Bunăoară, la „Automecanica“ Me­diaş, lipsa de preocupare pentru de­pistarea pieţelor şi mai ales pentru rezolvarea anumitor probleme pri­vind calitatea autoutilitarelor a dus la realizarea — după cum arătam mai sus — a numai 3,2 la sută din plan. Totodată, efectuîndu-se apro­vizionări în limita planului de ex­port, s-au creat o serie de imobili­zări ce influenţează nefavorabil asu­pra situaţiei financiare a uzinei. Conducerea uzinei nu a luat măsuri —■ în situaţia în care lipseau co­­mezi pentru export — nici măcar pentru a realiza un volum de pro­ducţie mai mare pentru intern, deşi existau cereri. La „Emailul roşu* apare o altă si­tuaţie. Deşi aici există contracte pen­tru export, chiar și peste plan, livră­rile sunt foarte reduse. Se motivează că sortimentele sunt complicate, că modelele necesită multă manoperă, din care cauză productivitatea este scăzută. La această uzină, în cea mai mare parte utilajele sunt noi, moder­ne. Productivitatea acestora este de asemenea ridicată. Trebuie doar mai multă preocupare pentru organizarea judicioasă a fluxurilor tehnologice, pentru respectarea tehnologiilor de fabricaţie, pentru respectarea indica­torilor de calitate. Din acest punct de vedere toţi factorii ce concură la realizarea producţiei de vase trebuie să privească cu mai multă răspun­dere, mai ales că din loturi destul de mari de vase se reuşeşte să se selecţioneze cantităţi mici pentru ex­port. Sigur că exemple se pot da mult mai multe. Sunt întreprinderi care mai bine stau cu marfa în stoc decit să impulsioneze perfectarea formelor de livrare, altele abia acum s-au ho­­tărît să trimită delegaţi care să per­fecteze anumite schimburi şi, în sfir­­şit, cele mai multe se mulţumesc să semnaleze greutăţile şi rămîn în aş­teptare. De aceea, în cel mai scurt timp va trebui să se stabilească măsuri care să mobilizeze toţi factorii de răspun­dere: organizaţiile de partid, comite­tele de direcţie, responsabilii de sec­toare, de compartimente, mergîndu-se pînă la executanţi, în aşa fel încît activitatea de export să fie amplu vitalizată în toate întreprinderile. Numai în acest fel se vor putea în­deplini în bune condiţii sarcinile de export ce revin judeţului nostru. Tribuna Sibiului S­P­ORT Popice Voinţa Sibiu — Olimpia Satu Mare 3930-2884 Pe arena „Clujana" din Cluj s-a desfăşurat timp de două zile meciul de popice dintre formaţiile feminine Olimpia Satu Mare şi Voinţa Sibiu în cadrul campionatului de califi­care pentru divizia A. Sportivele sibiene au cucerit victoria înregistrînd 3 930 po­pice doborîte, faţă de 2 884 cît a realizat echipa Olimpia Satu Mare. Cu această victorie, po­picarele de la Voinţa s-au ca­lificat în etapa a II-a a competi­ţiei, care se va desfăşura du­minică la Rimnicul Vîlcea. I. ILIE IMotociclism Campionatul naţ­onal de dirt-track Duminică dimineaţa, începînd cu ora 10, pista specială de pe stadionul Voinţa din Sibiu găzduieşte prima etapă a cam­pionatului naţional de dirt­­track (maşini speciale), etapă la care şi-au anunţat participa­rea 15 sportivi, componenţi ai lotului naţional, precum şi alţi specialişti ai acestei discipline. Printre participanţi se află şi cunoscuţii sportivi: I. Bobilnea­­nu (campion naţional), A. Datcu, I. Marinescu, I. Ioniţă, I. Ţi­­chindeleanu, Şt. Voiculescu, Al. Biz şi alţii. I. IONESCU închiderea cursurilor la universităţile populare Joi, 1° iunie, la ora 19, Universitatea populară din Agnita îşi încheie cursurile anului de învăţămînt 1970/71, cu care prilej prof. N. Nistor va prezenta expunerea Elemente de cultură si­­biană în veacurile XVI—XVIII. Vineri, la ora 18, va avea loc închiderea festivă a cursurilor Universităţii populare din Mediaş, prin conferinţa prof. Cornel Lungu despre Personalitatea lui N. Iorga. In aceeaşi zi, la ora 20:30, aceeaşi conferinţă va marca închiderea festivă a cursurilor Universităţii populare din Axente Sever. La toate închiderile, rectorii universităţilor vor prezenta un scurt bilanţ al anului de învăţămînt încheiat şi perspecti­vele fiecărei unităţi în parte. Vor urma programe artistice. SECVENŢE EDILITAR­­GOSPODĂREŞ­TI La Sadu au început lucrările de asfaltare a pieţei din cen­trul comunei. Lucrarea este pla­nificată a fi terminată pină la 1 iulie. In curînd, tot In locali­tatea amintită, va fi asfaltată şi curtea şcolii generale, unde va fi instalată şi o fîntină. Numeroşi cetăţeni din Agnita­­şi-au adus contribuţia la exe­cutarea unor lucrări de asfal­tare, care însumează 6 470 m­p. Aportul lor se concretizează în economii de circa 200 000 lei. ► In­ aceste zile la Avrig se fac reparaţii pe str. Eroilor, iar pe str. 1 Mai a început executarea de podeţe în faţa caselor, pre­cum şi pavarea porţiunii dintre bordură şi rigole. In aceeaşi localitate, In str. Cloşca, se construieşte un pod din beton. La Bradu se munceşte intens pentru terminarea anexei de la căminul cultural şi se întreprind lucrările de canalizare, pe stra­da principală De asemenea, la Glimboaca se construieşte un pod de lemn peste Olt. Din planul de măsuri privind lucrările edilitar-gospodăreşti elaborat de consiliul popular din Sălişte, notăm lucrările din aceste zile: In satul Sibiel se execută pavarea străzii Unghiu­lui, la Sălişte se reface zidul de sprijin pe str. Grui şi pa­­varea arterei de circulaţie res­pectivă, în vederea asigurării accesului spre staţiunea Crinţ. De asemenea, se fac construc­ţii de trotuare, în satele Amnaş şi Mag, iar pentru refacerea cascadelor de pe cursul râului Sălişte, care au fost deteriorate, se transportă piatra necesară. "cinema" SIBIU: PACEA: Preţul pu­­terii (orele 9,00; 11,15; 13,30; 13,00; 18,30; 21,00); ARTA: Ceaikovski, seriile I şi II (orele 10,00; 14,30; 17,30; 20,30); TINE­RETULUI: Vagabondul, seriile I şi II (orele 8,00; 11,00; 14,00; 17,00; 20,00). MEDIAŞ: PROGRESUL: Cin­ci pentru infern (orele 9,00; 11,15; 14,00; 16,30; 19,00 21,15); TINERETULUI Hibernatus (o­­rele 10,00; 16,30; 18,30; 20,30); UNIREA: Subteranul (orele 10,00; 16,00; 18,00­ şi 20,00). CISNADIE: POPULAR: Hai­ducii lui Şaptecai (orele 11,00; 16,00; 18,00 şi 20,00). AGNITA: 8 MAI: Şarada (o­­rele 16,00; 18,00 şi 20,00). DUMBRĂVENI: 7 NOIEM­BRIE. Adio, prieteni! (orele 18,00 şi 20,00). COPSA MICA: POPULARI Dintele de aur (orele 17,00 si 19,00). Cu şedinţe şi justificări am constatat, şi aici s-a renunţat la folosirea cositorilor mecanice, mo­­tivîndu-se că lucerna şi trifoiul sunt căzute. Pină la urmă s-a admis to­tuşi că pe unele suprafeţe s-ar pu­tea recolta şi mecanic, numai că... tractoarele erau la întreţinerea cul­turilor. „Dar chiar dacă tractoarele nu ar fi la întreţinerea culturilor — ne spunea ing. Ioan Vulc — nu putem risca să cosim pe un timp nefavorabil“. Nici la cooperativa agricolă din Birghiş nu s-au luat din timp mă­surile corespunzătoare pentru angre­narea în această importantă acţiune a forţelor şi mijloacelor existente. Aşa se explică de ce nu atitea zile bune de lucru în cîmp trifoiul a fost recoltat de pe abia 18 ha, iar lucerna de pe 5 din 188 ha şi, res­pectiv, 57 ha cîte ocupă aceste cul­turi. In ziua raidului, din cele 3 cositori mecanice nu lucra decit una singură. La Ighişul Vechi, după ce s-a terminat cositul lucernei pe cele 15 ha rămase în cultură, conducerea unităţii s-a gândit să facă o... mică pauză. De aceea, marţi, pe un timp frumos, nu se găsea nimeni la re­coltatul trifoiului Discutînd cu pre­şedintele unităţii, Traian Ciocănea, pe care l-am găsit la stîna de oi, mi s-a spus: „De azi vom începe la trifoi“. De reţinut este şi faptul că trifoiul de pe circa 60 ha se va re­colta manual, dar încă nu s-au re­partizat suprafeţele. In acelaşi „ritm" se desfăşoară lucrările de recoltare a furajelor şi în cooperativele agricole din Peri­şor, Ghijasa de Sus, Nocrich şi din alte localităţi. Amînarea recoltării de la o zi la alta se explică nu atît prin condiţiile atmosferice, cît mai ales prin lipsa de fermitate şi răs­pundere în asigurarea cadrului op­tim de realizare a acestei sarcini. In multe cazuri, întîrzierea recol­tării trifol­ienelor şi a celorlalte fu­raje este pusă pe seama lipsei de braţe de muncă, membrii coopera­tori fiind antrenaţi la întreţinerea culturilor. Cu atît mai mult ar tre­bui să se folosească cositorite me­canice şi celelalte utilaje agricole adecvat. Dar, după cum se vede, a­­■estea sunt utilizate în prea mică măsură. In vederea asigurării bazei fura­ere este necesar ca In fiecare uni­­ție să fie luate măsuri energice pentru mobilizarea cooperatorilor, pentru folosirea din plin a tuturor .•ositorilor din dotarea secţiilor de mecanizare la recoltarea şi depozi­tarea în bune condiţii a trifolienelor şi a celorlalte nutreţuri. Organele de miliţie ne informează • In cadrul unei recente acţiuni întreprinse de Ser­viciul miliţiei municipiului Sibiu au fost prinşi în fla­grant delict de furt în dau­na avutului obştesc numiţii Petru Strainaru, muncitor la „Berea Sibiului“ (18 sticle de bere), Ioan Gligor, anga­jat la I.M.C.C. (1,100 kg car­ne). Pe drumurile publice au fost sancţionaţi cu a­­menzi în sumă de 1170 lei un număr de 24 conducă­tori auto. Doi lucrători din paza civilă contractuală au fost amendaţi cu cîte 100 lei, fiind găsiţi dormind în timpul serviciului. De ase­menea, au fost depistate un număr de 14 autovehicule — proprietatea unor unităţi so­cialiste — parcate la domi­ciliul şoferilor. • Miliţia municipiului Me­diaş a depistat, în persoana lui Mircea Vescariu, recidi­vist, pe autorul furtului co­mis în noaptea de 5/6 iunie în locuinţa pensionarului Cornel Chifa din Mediaş. După comiterea furtului, in­fractorul a lăsat în locuinţa lui Cornel Chifa o scrisoare de ameninţare prin care îl soma să-i aducă la un loc anume stabilit suma de ... 6 000 lei. Cercetările con­tinuă: • După ce a comis infrac­ţiunea de ultraj contra bu­nelor moravuri la adresa unei femei (D. I.) şi a unui lucrător din cadrul Servi­ciului miliţiei municipiului Mediaş, Andrei Molnar a reuşit să dispară. El a fost totuşi depistat şi arestat trei zile mai tîrziu, cînd martorii au probat identitatea şi fap­tele comise de infractor (de fapt un recidivist), urmînd a fi deferit justiţiei. • Victime ale unui auto­­accident de circulaţie, Ioan Aldea şi Paul Nita se află internaţi la spital cu frac­tura rotulei şi hemoragie externă. Accidentul este ur­marea firească a faptului că Ioan Aldea a condus moto­cicleta cu nr. 46 SB 4483, proprietatea lui R. Muller din Sibiu, fără a avea per­mis de circulație. \ OCNA SIBIULUI: Şarada (o­­rele 17,00 şi 19,00). BAZNA-BAI: Vagabondul, se­riile I şi II (orele 16,00 şi 19,30). APOLDU DE SUS, 23 AU­GUST: Povestea piticului Bim­bo (orele 17,00 şi 19,00). Pronoexpres 5 TRAGEREA PRONOEXPRES din 9 iunie 1971 I Extragerea I: I­I, 18, 17, 37, 9, 43 . Extragerea a II-a: £ 30, 33, 32, 22, 31 Anul IV, nr. 1025 Liceul industrial pentru construcţii de maşini „Independenţa“ Sibiu cu sediul în str. Gladiolelor nr. 2, telefon 2­28 06, anunţă începerea înscrierilor pentru examenul de întreprinderea de indus­trie locală ELCA Mediaş str. Stadionului nr. 43, ANGAJEAZĂ IMEDIAT: — 1 şef serviciu. CONDIŢII: studii superioare tehnice şi vechime în funcţia de inginer. — tîmplari calificaţi la secţia mobilă, categoria de salarizare 3—5. Informaţii: la serviciul organizarea muncii, telefon 10­82. întreprinderea de industrializare a cărnii str. Abatorului nr. 10, ANGAJEAZĂ: — șef serviciu contabilitate. Condiții de angajare conform H.C.M. 914/1968. Informaţii, telefon 2­30 49. ________________________________________________________ UZINA DE PIESE AUTO SIBIU ANGAJEAZĂ DE URGENŢĂ:­­ — strungari — frezori — rectificatori — ascuţitori — sculeri matriţeri, cu o înaltă calificare, I­I pentru secţia sculărie.­­ N Fabrica de preparate și conserve de carne Sibiu str. Morilor nr. 45, telefon 1 15 00, ANGAJEAZĂ DE URGENȚĂ: — gestionari. Salarizarea se face conform H.C.M. nr. 914/1968, iar angajarea conform legii nr. 22/1969. MICA VCnClCllAlB VINDEM birouri cu 1 şi 2 corpuri, în stare bună, pentru sectorul sp­­cialist. Informaţii telefon 1 31 83, orele 8—13. (15). VtND televizor Orion şi frigider Fram, In perfectă stare. Telefon 1 23 18, orele 18—20. VlND maşină de tricotat ştrampel, în perfectă stare de funcţionare. Sibiu, str. Gheorghe Gheorghiu-Dej, Bloc 11, apartament 17. ÎNCHIRIEZ cameră mobilată unei femei mai In virstă, singură, Sibiu, str. Luptei, Bloc C, scara B, apartament 22 (Hipodrom). Continuări din pag. I Continuări din pag. I • Continuări din pag. I Formaţiile artistice din comună sau navetismul. Ori­cum, aproximativ 30 de oameni, cuprinşi sezonier în două-trei for­maţii artistice încropite, raportaţi la peste 1 100 locuitori în centrul de comună, reflectă o proporţie total nesatisfăcătoare. Alte aspec­te derivate: imposibilitatea parti­cipării la bienala de teatru, din cauza nepregătirii formaţiei, ne­­stabilizarea instructorilor pe for­maţii etc. Existind premise ale unei dezvoltări continue a artei amatoare (asupra adjectivului am mai discutat — ni se pare nepo­trivit conţinutului pe care trebuie să-l acopere), nu putem fi de a­­cord cu o activitate sezonieră, în­­fierbîntată în asalt în preajma anumitor momente de natură ani­versară sau competitivă, cu atît mai puţin cu neglijarea sistema­tică a antrenării locuitorilor sa­telor şi comunelor în formaţii ar­tistice de diverse genuri, cores­­punzînd unor preocupări tradiţio­nale pe această linie sau specifi­cului aptitudinilor predominante în sfera spirituală locală. Situaţia este asemănătoare şi la căminele culturale din satele a­­parţinătoare, la Pelişor, abia în anul acesta s-a putut încropi o formaţie de teatru, dar lipseşte o preocupare activă, ca şi acel nucleu cultural de bază care să genereze iniţiative concrete; la Ighişul Vechi s-a înjghebat un grup vocal (cea mai simplă solu­ţie!), în preajma concursului al X-lea, dar nu s-au putut rezolva impasurile „mobilizării“; la Ve­­cerd nu se poate vorbi despre ni­mic în această direcţie; la Zlatna s-a înregistrat o solicitare din partea locuitorilor de a se face teatru, dar nu există siguranţa că această alcătuire de grup de crea­ţie se va putea permanentiza; la Apoş, există tradiţia corului ger­man, care pare că poate suplini alte acţiuni constructive în dome­niul activităţii artistice pe for­maţii. „ Nu mai este cazul să analizăm motivele invocate; adevărul aces­tora rezidă în atitudinea pe care forurile locale o iau faţă de ele, principiul de lucru abordat. Dar situaţia reală determină fenome­ne de caracterizare secundară, cum ar fi imposibilitatea afirmării in concursuri, neatragerea publi­cului, slaba prezenţă a cadrelor didactice în ansamblul activităţii culturale ş. a. Mai amintim, pen­tru a contura profilul stării de fapt, că aceste deficienţe se pe­trec în preajma unor sedii de că­mine culturale cel puţin cores­punzătoare. Fireşte, o preocupare organiza­torică deschisă poate propune for­me noi de creativitate în arta a­­matoare, cum ar fi cercurile de creaţie, formaţiile mixte ca ge­nuri de artă, cursuri practice de iniţiere artistică, competiţii pe bază de vecinătate geografică a­­doptarea unor forme potrivite tra­­diţiilor folclorice locale etc. Există o gamă variată, la înde­­mîna unui organizator ingenios, dar care acuză cu atît mai apăsat practicismul şablonard, fixismul rutinier. Din păcate, situaţia mai sus expusă este o expresie a unei astfel de metode. De aceea, cre­dem că este imperios necesar să se studieze cu atenţie cauzele a­­cestei stări de fapt, să se iniţieze o conjugare a eforturilor — pe plan local — pentru ca universul spiritual să se înscrie pe alte o­­ordonate de exigenţă. în eserţ­, este nevoie de o dinamizare a factorilor responsabili, pentru a latenţele manifestărilor artist­e organizate să devină evidente e prestigiu, contribuţii originale la geografia culturală a județului.

Next