Tribuna Sibiului, iunie 1971 (Anul 4, nr. 1017-1042)

1971-06-11 / nr. 1026

Pagina 2 Dl,12]■ ȘTIRI • IM OHM­AȚII • ‰’0\SF·1V4 III • PITI I.ICTTATE # ȘTIRI • l\lORUAȚII • ‰0\SK›l\iRI • FIBI-ITITATE •­ȘTIRII• INFORMAȚII • CO­MSEM.VARI 888888881*^ m m[31 - m m mD i ! 213El j jjj[•Iu B 2“ 1 Iii Premieră la Poplaca Duminică, 6 iunie, pe scena căminului cultural din comu­na Poplaca au fost prezentate primele două spectacole cu o nouă piesă folclorică de Cor­­neliu Dragoman — INTÎLNI­­REA MĂRIILOR — piesă care, pe parcursul a 3 acte, valori­fică o străveche și inedită da­tină strict locală, reunind o dată pe an, toate tinerele şi vârstnicele din sat, cu numele de Mărie, în jurul unei mese şi al unor obiceiuri pline de farmec. Intrată In repetiţii In cursul lunii martie, adică imediat ca a fost scrisă, piesa s-a pus în scenă­­ la posibilităţile locale, dar cu un remarcabil simţ al autenticităţii­­ de către Va­­leriu Paraschiv, actor la Tea­trul de stat Sibiu, cu un an­samblu de aproape 50 de in­terpreţi: muncitori, ţărani coo­peratori, cadre didactice, elevi­ste. De reţinut că dintre aceşti interpreţi peste 40 sunt femei. Cele două spectacole prezen­tate au fost bine primite de cai aproape 600 de locuitori ai co­munei care le-au vizionat. Nu trebuia să se uite că intr-un sat cu palidă activitate artis­tică s-a reușit pentru prima da­tă să se pună în scenă o pie­să în 3 acte interpretată de lo­calnici. Este meritul organelor comunale de partid şi de stat, — îndrumătorii culturali din­­sibiu n-au făcut nici măcar o singură vizită în sat pe toată durata repetiţiilor! —, al în­văţătorului Vlad Foamete şi al directorului de cămin I. Băilă, care s-au străduit să ofere an­samblului condiţii corespunză­toare de lucru. Cu siguranţă că manifestarea folclorică din ac­tul III al presei ar fi avut de cîştigat dacă cercul sprijinito­rilor locali ar fi fost mai larg. Remarcabile sunt, de aseme­nea, eforturile şi dragostea cu care interpreţii au ţinut să ac­tivizeze viaţa culturală a sa­tului lor, cu atît mai mult cu cit absolut toţi se găseau la primul contact cu teatrul. Din largul ansamblu merită citate următoarele nume: Iustina A­­vram, Elisabeta Sas, Ana Bră­­descu, Teodora Mazilu, Iuliana Brezu, Eugenia Petruţiu, Danie­la Grigorav, Maria Popescu, Ioana Popa, Elvira Popescu, Vasile Bădiţă, Ioan Mihai şi Ion Bîrză. Buna primire făcută piesei de către localnici a decis con­ducerea căminului ca piuă la Intrarea în vacanţă a unora dintre interpreţi să prezinte un al treilea spectacol în sat şi un al patrulea într-o localitate din apropiere, urmînd ca la toam­nă să fie programate alte re­prezentaţii. Să urăm poplăce­­nilor nu numai păstrarea spec­tacolului, ci şi continua lui îm­bunătăţire. ION POPA O nouă expoziție la Muzeul Brukenthal Pentru valorificarea fondului de carte rară aflată In colec­ţiile sale, biblioteca Muzeului Brukenthal organizează expo­ziţia specială „Arta tiparului 5­ a legătoriei". Deschiderea va avea loc sîmbătă, 12 iunie a.c., ora 12, în saloanele baroc ale muzeului. Vor fi expuse unele din cele mai valoroase manuscrise me­dievale, ornate cu frumoase miniaturi, incunabule, vechi ti­părituri româneşti şi alte lu­crări reprezentative pentru e­­voluţia artei tiparului. Orarul de vizitare al expozi­ţiei va coincide cu al muzeu­lui. C. L. Noutăţi utilitare! Pentru posesorii de au­tomobile din judeţul Sibiu, care sunt Imscrişi In Auto­mobil Clubul Român, filiala judeţeană a organizat în staţiunea Saturn de pe li­toral s păţii şi locuri specia­le, destinate parcării şi în­treţinerii maşinilor. De ase­menea, începind din 13 iu­nie, plnă In 13 septembrie, în hotelurile şi bungalow­­urile din staţiunea Saturn s-au reţinut locuri pentru membrii filialei Sibiu a 2 A.C.R. I De curînd, Autogara Si­­g­biu a Înfiinţat un nou tra­­­­seu pentru călătorii din şi­r spre Veseud. Autobuzele­­ pleacă din Sibiu la orele:­­ 7,30; 13,30; 15,45; şi pornesc­­ spre Sibiu la orele: 5; 8,45; ^ 13,40 avind următoarea ru­­p­tă: Sibiu — Şura Mare — I Slimnic — Ruşi — Veseud «î retur. După cum ne informează I.C.S. Alimentara Sibiu, in curînd cumpărătorii din Sibiu şi localităţile înveci­nate vor beneficia de aero­viciile unui „magazin pe roate“*, care se va deplasa operativ in zonele aglome­rate ale reţelei comerciale a întreprinderii. Auto... ma­gazinul va funcţiona pe şa­­siul unui camion, fiind do­tat cu instalaţii frigorifice şi toate accesoriile comer­ciale moderne. Pentru depunătorii pe li­brete C.E.C­ din localităţile Păuca, Aţei, Moşna, Şeica Mică, Micăsasa şi Poplaca, unde nu existau agenţii C.E.C., s-au înfiinţat de curînd astfel de unităţi, în­cadrate cu mandatari con­tractuali. Prin această mă­sură, reţeaua Direcţiei ju­deţene a Casei de Economii şi Consemnaţiuni s-a extins şi va continua să se extin­dă asupra unor localităţi relativ îndepărtate de cen­trele urbane sau comunale ale judeţului. Gama de li­brete şi operaţiuni C.E.C. pe care o deservesc manda­tarii contractuali este la fel de diversificată ca şi cea de la agenţiile C.E.C. co­munale preexistente. in GEQIUIE DA1V, şeful serviciului raporturi de imb­aca din D. P. M. O. S. a judeţului Sibiu, despre: Drepturile angajaţilor la concediul de odihnă — Intrucît la redacţie au sosit multe scrisori prin ca­re se solicită lămuriri în legătură cu dreptul la con­cediul de odihnă, vă rugăm să specificaţi actul normativ care reglementează acest drept. — Reglementarea dreptului la concediu de odihnă anual plă­tit al salariaţilor a primit prin Legea 26/1967 (în vigoare de la 1 ianuarie 1968) un nou conţi­nut ce se caracterizează prin stabilirea minimului anual la 15 zile lucrătoare, socotit la an calendaristic. O altă caracteris­tică mai constă în interdicţia fragmentării concediului sub numărul de 15 zile, perioadă ce se consideră ca minimă ne­cesară refacerii prin odihnă a forţei de muncă din cursul a­­nului. -- Multe din întrebări se pun în legătură cu dreptul noilor angajaţi, al celor an­gajaţi fără condiţii de con­tinuitate în muncă. — Atît cei noi angajaţi cît şi cei angajaţi fără condiţii de continuitate în muncă au ace­laşi regim. Dreptul de a be­neficia de concediu se naşte la împlinirea a 11 luni de vechi­me neîntreruptă în muncă. E­­fectuarea concediului se poate face în oricare din lunile ră­mase pînă la sfîrşitul anului calendaristic. De menţionat că angajaţii care au cîteva luni de serviciu prestate în anul precedent primesc dreptul de concediu pentru anul calenda­ristic în curs, la care se cumu­lează şi numărul de zile cu­venit pentru lunile muncite in anul precedent. Spre exemplu, Un angajat nou la 1 aprilie 1970 are dreptul la concediu de 15 zile incepînd CU 1 martie a.c. pentru 1971, la care se a­­daugă şi II zile pentru cele 9 luni muncite în anul trecut. — Care este situaţia ce­lor ce se angajează în con­diţii de vechime neîntre­ruptă în muncă?­­• Mai întii trebuie făcută precizarea asupra celor noi an­gajaţi (reangajaţi) care-şi men­ţin dreptul de vechime neîntre­ruptă: transferaţii, reîncadraţi după efectuarea stagiului mili­tar, femeile reîncadrate după întreruperea activităţii salaria­te pentru creşterea copilului cu vîrsta sub 7 ani, cei al căror contract de muncă a fost des­făcut­ în baza art 20, literele: 8, b, d, h, j şi j din Codul muncii, sau alte situaţii prevă­zute de articolele 8, 9 şi 10 din Legea 1/1970. Toţi cei din această categorie pot fi progra­maţi din prima lună de anga­jare (reangajare) — beneficiind de un concediu după vechimea totală în muncă. — In legătură cu vechi­mea in muncă sau cu con­diţiile de muncă, legislaţia prevede concret sporirea numărului de zile de con­cediu. Care sunt sporurile respective? —• Așa cura s-a mai arătat, concediul de odi­hni anual mi­nim este de 15 zile lucrătoare. Numărul zilelor sporește după vechimea în muncă (între 5—8 ani vechime la 16 zile de con­cediu; 8—11 la 17: 11—14 la 18; 14—17 la 19; 17—20 la 21, iar peste 20 ani vechime, la un nu­măr de 24 de zile lucrătoare) şi după natura funcţiei sau înca­drarea în grupele I sau a IX-a de muncă. Pentru cei care lu­crează în locuri cu condiţii­­ deo­sebite de muncă, H.C.M. 1149/ 1968 prevede un concediu su­plimentar cu durată de la 3 la 12 zile lucrătoare, după funcţia şi grupa de muncă în care este încadrat. —­ Care sunt obligaţiile u­­nităţilor în satisfacerea a­­cestui drept al angajaţilor? — Prima obligaţie a unităţi­lor este ca în luna decembrie să facă programarea concediilor angajaţilor pentru anul urmă­tor pe toate lunile din an. Da­că nu se respectă programarea, acordul părţilor (unitate, anga­jat şi salariat) se creează ne­mulţumiri în rîndul salariaţi­lor, se produc perturbaţii în procesul de producţie. De ase­menea, legea interzice unităţi­lor de a chema din concediu, întreruperea concediului se poate face numai în cazuri ex­cepţionale, atunci cînd prezen­ţa salariatului la locul lui de muncă este imperios necesară. In asemenea cazuri legea pre­vede ca unitatea să reprogra­­meze deîndata, cu acordul an­gajatului, concediul întrerupt. GH. SASU azi... azi... azi, 11 IUNIE • Se împlinesc 88 de ani de la naşterea lui Tudor Ramfile (folclorist, scriitor (!)• IP21). • La 11 iunie 1948 Ma­­rea Adunare Naţională a votat legea naţionalizării principalelor mijloace de producţie. • 107 ani de la naşterea compozitorului Richard Strauss (n. 8 IV 1949). TIMPUL Centrul meteorologic sibiu comunică o vreme în general frumoasă dar uşor instabilă după-am­iaza cînd sînt posibile averse slabe de ploaie însoţi­te de descărcări electrice. Via­tul va sufla slab pînă la po­trivit din sectorul vestic. Tem­peraturile minime vor fi cu­prinse între 9 şi 12 grade, iar oale maxime vor oscila între 14 şi 27 grade. CINEMA SIBIU: PACEA: Preţul pu­terii (orele 9,00; 11,15; 18,30; M,C9| 11,30; 31,00)­­ ARTA: Ceaikovsk­i, seriile I şi II (orele 10,00; 14,30; 17,30; 20,30; TINE­RETULUI: Vagabondul, seriile I şi II (orgie 8,00; 11,00; 14,00; 17,00; 20,00); ? NOIEMBRIE: Străinii (orele 10,00; 14,00; 16,00; 18,00 şi 20,00). MEDIAŞ: PROGRESUL: Cin­­pi pentru infern (orele 1.QOl 11,15; 14,00; 16,30; 19,00; 21,15); TINERETULUI: Atenţie, broas­ca ţestoasă (orele 10,00; 16,30; 18,30; 20,30); UNIREA: Subte­ranii­­ (orele 10,00; 16,00; 18,00 ş; 20,00). CISNADIE: POPULAR: Hai­ducii lui Şaptecai (orele 11,00; 16,00; 18,00 şi 20,00). AGNITA: 8 MAI: Sarada to­rai( 10,00; 16,00; 18,00 şi 20,00). OCNA SIBIULUI: Ultimul mohican (orele 17,00 şi 19,00). DUMBRAVENI: 7 NOIEM­BRIE: Canalul şi viscolul (o­rele 18,00 şi 20,00). BAZNA-BAI: Vagabondul, se­riile I şi II (orele 16,00 şi 19,30). APOLDU DE SUS, 23 AU­GUST: Povestea piticului Bim­bo (orele 17,00 şi 19,00). CONFERINŢĂ Casa de cultură a municipiu­lui Sibiu organizează astăzi, vineri, 11 iunie 1971, la ora 19:30, in sala „Ilie Pintilie", str. Cîmpului 8, conferinţa: „Cu pri­vire la cercetarea naraţiunii populare săseşti“1. Va conferen­ţia, în limba germană, Hanni Markel — cercetător ştiinţific principal la filiala Academiei de ştiinţe Sociale şi Politice Cluj. TELEVIZIUNE 14,30 Deschiderea emisiunii- Tenis de cîmnp. România —■ Iugoslavia în cadrul sp­rifinalelor zonei europene a „Cupei Davis" 18,50 Lumea copiilor. 19.10 Tragerea Loto. 19,20 1 001 de seri. 19,30 Telejurnalul de seară. Sport. 20.10 Reflector. 20,25 Panoramic ştiinţific. 21.10 Film artistic: Oglinda cu două feţe. Producţie a stu­diourilor franceze. 22.43 Mimul f­rumentar „Irpa Protagonistul filmului Ceaikovski, care rulează la cinematograful grij­a din Londra" Arta din Sibiu 23.00 Telejurnalul de noapte. Tribuna Sibiului Zeci de mii de flori ornamentale sunt "crescute" cu migală la serele I.G.O. Cisnădie Cronică locală • Ieri, a avut loc la Agnita plenara Comitetului orăşenesc U.T.C. La primul punct al or­dinea de zi a fost prezentat un referat în legătură cu preocu­parea organelor şi organizaţii­lor U.T.C. din oraş, pentru e­­ducarea prin muncă şi pentru muncă a tineretului. La punc­tul doi a avut loc constituirea consiliului tineret-muncitoresc şi a consiliului cu munca în rîndul tinerelor fete, precum şi constituirea comisiilor pe domenii de activitate: politico­­ideologică şi cultural-educati­­vă, sport-turism şi pregătirea tinerilor pentru apărarea pa­triei, comisia organizatorică. • Astăzi, la Consiliul popular judeţean va avea loc un in­structaj P.C.I. Vor participa delegaţi ai Comisiei judeţene de pază contra incendiilor, ai grupului judeţean de pompieri şi ai Direcţiei generale judeţe­ne a agriculturii, silviculturii şi apelor. Aceşti delegaţi, înce­­pînd cu data de 12 iunie, vor asigura instruirea lucrătorilor din consiliile intercooperatiste a tuturor oamenilor de la sate, care vor lucra in campania a­­gricolă de recoltare-treieriş. De asemenea, va fi instruită întreaga populaţie din mediul rural în legătură cu respecta­rea normelor de pază contra incendiilor şi cu respectarea normelor de protecţie şi secu­ritate a muncii. • Astăzi după-amiază, la ora 17, va avea loc la Agnita şedinţa Comitetului executiv al Consiliului popular orăşe­nesc. Va fi prezentat un ra­port privind modul de folosin­ţă şi întreţinere a fondului lo­cativ de stat şi măsurile ce se impun în vederea unei mai bune întreţineri şi exploatări a fondului locativ. • Miercuri, a avut loc, la cooperativa meşteşugărească „Gheaţa“ din Sibiu, o şedinţă de comitet executiv. A fost a­­nalizată problema livrărilor către comerţul de stat precum şi problema rentabilităţii uni­tăţilor. ■ Un debut compoziţional: WOLF AICHELBURG săptămînii Recept, viaţa muzicală sibia­­nă a înregistrat un eveniment de categorică importanţă că­ruia, înainte de toate, îi dato­răm apariţia practică pe firma­mentul creaţiei artistice loca­le a unui nou nume, acela al compozitorului Wolf Aichel­­burg. Iniţiativa Filarmonicii de stat de a organiza concertul de mu­zică de cameră în cadrul că­ruia am ascultat, mai întii, Trei arii pentru sopran, flaut, harpă şi violoncel de G. Händel, iar apoi, Sonata pentru flaut şi pian precum şi un număr destul de mare de lieduri pentru so­pran şi pian, adică tocmai lu­crările de debut ale compozi­torului Wolf Aichelburg, a fost cu atât mai lăudabilă cu cât, în afara preocupării vădite pentru afirmarea creaţiei mu­zicale autohtone, ea a eviden­ţiat-o şi pe aceea pentru pro­movarea grupului de tineri in­terpreţi sibieni, alcătuit din Annemarie Bielz (sopran), Iri­na Berinde (harpă), Edith Fe­kete (violoncel) şi Wolfgang Meschendörfer (flaut). Se cere amintit aici aportul deosebit adus producţiei de către soprana Annemarie Bielz, fapt care, cel puţin din punct de vedere cantitativ, este de­monstrat de însăşi alcătuirea programului. Ea s-a impus mai ales prin tălmăcirea liedurilor de W. Aichelburg. Acompania­tă la pian de către compozitor, care parcă l-a transmis din calmul şi obiectivitatea sa, Annemarie Bielz reuşeşte, în susţinerea acestei părţi a con­certului, Impregnarea Inter­pretărilor sale cu acea notă de elevaţie spirituală ce Întot­deauna generează consensul deplin cu ideaţia vizată de au­torul respectivelor lucrări. Deşi contactul nostru cu creaţia compozitorului Wolf Aichelburg s-a înfăptuit prin­­tr-un număr de piese relativ mic, comparativ bineînţeles cu cel al întregului pe care ea îl constituie, putem afirma că prin distincţia personalităţii sale artistice, W. Aichelburg însemnează un important şi incontestabil pas înainte al ar­tei muzicale sibiene. Aştep­tăm consolidarea impresiilor lăsate de acest debut, prin noi şi cît mai multe prim-audiţii din creaţia lui Wolf Abcbel­­burg. * Simfonicul da marţi seara, desfăşurat sub conducerea ar­tistului emerit Henry Selbing şi avind ca solist pe pianistul f­­land­ez Look van der Gaag, propunînd spre audiţie Uvertu­ra la opera Ifigenia in Aulida de C­­VV. Glück, Simfonia nr. 39 în tnî-bemol major, K.V, 543 de W. A. Mozart şi cunos­cutul Concert nr. 1 în si-bemol­­major pentru pian şi orchestră de P. A. Ceaikovski, s-a înscris pe linia programelor de largă accesibilitate şi popularitate, linie care, cu o fericită Intui­ţie, e des practicată în politica repertorială a filarmonicii. Ca urmare, primul atac al orches­trei a fost întimpinat de o sa­lă din nou foarte plină. În desfăşurarea întregii pro­ducţii, atenţia ne-a fost reţi­nută în mod special de prime­le două puncte ale programu­lui, ele reprezentând momentele realizate din punct de vedere artistic cu suficient de multă fidelitate. Am apreciat execu­ţia corectă (excludem Inciden­tele „mărunte"), precis fixată sub aspectul dezvoltărilor te­matice, al frazărilor şi nuan­ţărilor. Meritul revine, desigur, atît membrilor ansamblului or­chestral, care au răspuns cu solicitudine indicaţiilor dirijo­rale, dar mai ales maestrului Henry Selbing a cărui prezen­ţă la pupitru a fost şi de astă dată caracterizată de cunoaşte­rea la profunzime a detaliilor textului lucrărilor tălmăcite, a caracteristicilor sale stilistice, de siguranţa, fermitatea şi su­gestivitatea manifestării Inten­ţiilor sale interpretative. Mai puţin realizat ni s-a părut mo­dul de rezolvare a „frumuseţii* sunetelor diverselor Instrumen­te in cîteva din pasajele ce pretindeau, cu acuitate, acest element esenţial pentru arta muzicii. Cauza se pare a fi ab­senţa la o parte din instrumen­tiştii colectivului sibian a voin­ţei de sonoritate, a voinţei de culoare timbruală. Şi nu tre­buie uitat că în lipsa acestui factor, e adevărat, mai mult de ordin psihologic, dar care nu exclude tehnica individuală (în sensul larg cuprinzător al noţiunii), orice interpretare rămîne tributară unor carenţe de natură afectivă. In ceea ce priveşte evoluţia pianistului Look van der Gaag, ar a rămas oarecum surprinşi de varianta Interpretativă a celebrului concert ceaikovskian pe care ne-a oferit-o. Ea ne-a părut, concepţional, aproape to­tal diferită de cea cu care am fost obişnuiţi. Deosebirile ce ne-au frapat au apărut, cre­dem, datorită primatului pe care Look van der Gaag l-a a­­cordat agilităţii tehnice, fapt care nici într-un caz nu poate servi transmiterea fidelă a u­nui text, datorită utilizării, u­neori, doar parţiale a aparatu­lui pianistic, datorită exceselor manifestate în pedalizare, dato­rită spectaculozităţii pe care o dorea imprimată modalităţile de atac a tastelor. Privind lu­crurile din acest unghi ne pu­tem explica provenienţa gla­­cialităţii şi stridenţei unora din sunete, a frazărilor mai puţin clare şi sensibilizate, a petelor sonore mai puţin pro­prii lucrării în cauză, în sfîr­­şit, a incertitudinilor de ordin agogic pe care uneori le-am sesizat cu toții. PORU CONSTANTINII) Anul IV­­ nr. 1026 Preţuri la legume PROruSRL U/M Preţ plafon vînzare amănunt Ex.1 11 Cartofi timpurii kg ,n 2,50 2,00 Dovlecei mijlocii kg 4,00 3,00 Dovlecei mari kg— 2,50— Fasole verde păstăi­ — J­deluţă şi grasă kg_ 4,70 — rest soiuri kg— 3,25— Mazăre verde păstăi kg 2,00 Varză albă kg 1,50 1,15 0,95 Preţurile intră in vigoare ziua de 12 iunie 1971, iar la varză albă, în ziua de 18 iunie 1971. Temei legal: Decizia nr. 379/1971 a Comitetului executiv al Con­siliului popular al judeţului Sibiu. ^\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\^^^^ \ Liceul industrial pentru construcţii de maşini „Independenţa“ Sibiu cu sediul în str. Gladiolelor nr. 2, telefon 2­28 06,­­ anunţă c­erea înscrierilor pentru examenul de­­ admitere în anul I, care va avea loc între 22 iunie şi 1­3 iulie 1971, în următoarele specialităţi: prelucrarea metalelor prin aşediere — tehnologia montajului maşini şi utilaj — automobile şi tractoare. Informaţii la secretariatul şcolii. întreprinderea de indus­trie locală ELCA Mediaş str. Stadionului nr 43. ANGAJEAZĂ IMEDIAT: ■TM» 1 şef serviciu. CONDIŢII: studii superioare tehnice şi vechime în funcţia de inginer. — tîmplari calificaţi la secţia mobilă, categoria de salarizare 3—5. Informaţii: la serviciul organizarea muncii, telefon 10­82. | UZINA DE PIESE AUTO­­ SIBIU | ANGAJEAZĂ DE URGENȚĂ: 'is * s­­i II­I5 — strungari — frezori — rectificatori — ascuţitori ^ — sculeri matriţeri, cu o înaltă calificare, | pentru secţia sculărie. | s Trustul 5 construcţii Braşov — Şantierul de construcţii Sibiu angajează: — 3 şefi de depozit — 1 maistru căi ferate. Condiţiile de angajare sunt cele prevăzute de H.C.M. nr. 914/1968. Informaţii la serviciul personal din Sibiu, str. Dorobanţilor nr. 106, telefon 2­21 90. întreprinderea „Electromontaj“ S­IBIU ANGAJEAZĂ URGENT: — şoferi cu vechime de peste 5 ani în meserie, cu gradele B, C, D şi E, pentru şantierul Cîi­­neni. - tractorişti rutierişti. încadrarea se va face conform H.C.M. nr. 914/1968. Citaţii suplimentare la telefon 1 37­82. MIM­Vlj­ClCnAlE Vînd Volkswagen 1500, în perfectă stare. Sibiu, str. Gră­dinarilor 28. Vînd urgent magnetofon Grun­dig Tk 23 automatic, în perfec­tă stare de funcționare. Infor­mații Cisnădie, telefon 3 34. Vînd apartament cu grădină. Sibiu, str. Stefin cel Mare­ 43. Vînd apartament (casă part­culară) liber imediat, str. Hipo­dromului 21. Irimie. Informat str. Al. I. Cuza, nr. 16. Vînd scrin mie, garderobă, lot­let, masă ovală, 8 scaune ne­tapisate, lemn stejar, Str. Buces 18. Vînd motocicletă CZ 125 cm, Sibiu, Calea gurii Mail, or. II,

Next