Tribuna Sibiului, iunie 1971 (Anul 4, nr. 1017-1042)
1971-06-10 / nr. 1025
Vizita delegaţiei de partid şi guvernamentale române, condusă de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, în R. P. D. Coreeană Sosirea la Phenian Capitala Republicii Populare Democrate Coreene a întîmpinat sărbătoreşte, cu sentimente de caldă prietenie, delegaţia de partid şi guvernamentală a Republicii Socialiste România, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat. Vizita oficială de prietenie a delegaţiei ţării noastre este apreciată aici, la Phenian, ca un eveniment memorabil în evoluţia ascendentă a relaţiilor de prietenie şi solidaritate militantă dintre cele două partide şi state frăţeşti, ca o înaltă expresie a legăturilor profunde care unesc popoarele român şi coreean. Ca o reflectare a acestor sentimente, cuvintele „prietenie“, „coeziune“ sunt înscrise sub imaginea a două mîini strînse viguros pe fondul drapelelor îngemănate, coreean şi român. Asemenea panouri domină traseul pe care înalţii oaspeţi urmează să-l parcurgă şi de-a lungul căruia s-au înşiruit sute de mii de oameni, încă din primele ore ale dimineţii. Aceeaşi atmosferă festivă domneşte la aeroportul Sun An, unde au fost arborate pretutindeni drapelele de stat ale Republicii Socialiste România şi Republicii Populare Democrate Coreene. Numeroşi oameni ai muncii au venit cu portrete ale tovarăşilor Nicolae Ceauşescu şi Kim Ir Sen, cu panouri pe care sunt înscrise urări de bun venit, cuvinte de salut închinate prieteniei dintre popoarele român şi coreean: „Trăiască Partidul Comunist Român“, „Bun venit delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Socialiste România, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu". Baloane uriaşe au ridicat deasupra aeroportului steaguri ale României şi Coreei, precum şi lungi eşarfe de mătase cu urările: „Intîmpinăm cu căldură solia de prietenie a României“, „Trăiască prietenia şi coeziunea frăţească statornicite între poporul coreean şi poporul român". Orele 11,30. Avionul oficial românesc îşi face apariţia pe cerul Phenianului, însoţit de reactoare ale forţelor aeriene militare coreene, care au alcătuit o escortă de onoare de la frontiera ţării. Salutaţi cu puternice aplauze, cu ovaţii şi uralele mulţimii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu soţia sa, Elena Ceauşescu, membrii delegaţiei române coboară scara avionului. Ei sunt întîmpinaţi cordial de secretarul general al C.C. al Partidului Muncii din Coreea, preşedintele Cabinetului de Miniştri, tovarăşul Kim Ir Sen, împreună cu soţia sa, Kim Song E. Conducătorii de partid şi de stat ai celor două ţări îşi string cu căldură mîinile. Tovarăşul Kim Ir Sen salută, apoi, pe membrii delegaţiei de partid şi guvernamentale române , tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Miniștri, Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al CC. al P.CR., vicepreședinte al Consiliului de Stat, Dumitru Popa, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., primsecretar al Comitetului municipal București al P.C.R., primarul general al Capitalei, Ion Iliescu, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C al P.C.R., George Macovescu, membru al C.C. al P.C.R., prim-adjunct al ministrului afacerilor externe. Un grup de pionieri, îmbrăcaţi în costume naţionale coreene, înconjoară cu voioşie pe oaspeţii români, le oferă buchete de flori. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi soţia sa se fotografiază împreună cu pionierii. Ceremonia oficială a sosirii delegaţiei este marcată de momentul solemn al intonării imnurilor de stat ale României şi Coreei. In timp ce sunt trase 21 de salve de artilerie în cinstea delegaţiei române, tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Kim Ir Sen şi Ion Gheorghe Maurer trec în revistă unităţile de infanterie, aviaţie şi marină care alcătuiesc garda de onoare aliniată pe aeroport. In continuare, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi oaspeţi români sunt salutaţi de personalităţile coreene venite în întîmpinarea delegaţiei române: Kim Ir, Pak Sen Cer, Kim Jang Gin, O Jin U, membri ai Comitetului Politic al Comitetului Central al Partidului Muncii din Coreea, Ten Diun Theak, Yang Hyong Sop, Kim Man Ghen, membri supleanţi ai Comitetului Politic, Kan Rian Uk, vicepreşedinte al Prezidiului Adunării Populare Supreme, Pek Wam Un, preşedintele Adunării Populare Supreme, Hă Dam, ministru de externe, precum şi Kang Jong Săp, ambasadorul Republicii Populare Democrate Coreene la Bucureşti, membri ai Comitetului Central al Partidului Muncii din Coreea, ai guvernului, conducători ai organizaţiilor de stat şi obşteşti, generali de aeroport erau, de asemenea, prezenţi Aurel Mălnăşan, ambasadorul României la Phenian, membru al delegaţiei de partid şi guvernamentale române, şi membri ai ambasadei. Sunt prezentaţi şefii misiunilor diplomatice acreditaţi la Phenian. Tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Kim Ir Sen, primesc defilarea gărzii de onoare. In încheierea ceremoniei, conducătorii de partid și de stat ai celor două țări rostesc scurte cuvîntări. Cuvintarea de salut a tovarăşului Kim Ir Sen Stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, Stimată tovarăşă Elena Ceauşescu, Stimate tovarăşe Ion Gheorghe Maurer, Stimaţi şi distinşi oaspeţi români, Dragi tovarăşi şi prieteni, In numele Comitetului Central al artidului Muncii din Coreea, aluvernului Republicii Populare Democrate Coreene şi al întregului spor coreean, salut fierbinte vizitat ţara noastră a delegaţiei de partid guvernamentale a Republicii Soaliste România condusă de tovarăil Nicolae Ceauşescu, secretar geeral al Partidului Comunist Român, reşedintele Consiliului de Stat alepublicii Socialiste România. Poporul nostru vă intimpină astzi cu nespusă bucurie pe dumneasastră, solii prieteniei poporului are român. Actuala vizită în ţara noastră a alegaţiei de partid şi guvernamente române este o expresie elocentă a prieteniei şi coeziunii din popoarele ţărilor noastre, care dezvoltă pe zi ce trece în mod licit. . . Poporul coreean şi poporul român ne unite prin legături puternice, nezdruncinat, de prietenie încă n trecut Poporul nostru dă ttodeauna o altă preţuire relaţiilor de prieten şi colaborare cu poporul român, atornicite în lupta pentru realizaa ţelurilor şi idealurilor comune, bucură în mod sincer de realurile strălucite dobîndite de harcul şi talentatul popor român în construirea societăţii noi, sub conducerea justă a Partidului Comunist Român, în frunte cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu. România, Republică Socialistă suverană, păşeşte astăzi viguros pe drumul spre noi progrese şi civilizaţie, pe drumul luptei împotriva imperialismului, pentru apărarea păcii. Delegaţia de partid şi guvernamentală română a sosit în ţara noastră aducînd cu ea simbolul avintului creator al poporului român şi dorinţa nobilă de a întări solidaritatea frăţească cu poporul coreean. Aceasta reprezintă un puternic imbold pentru poporul nostru, care, sub conducerea Partidului Muncii din Coreea, luptă pentru consolidarea şi dezvoltarea pe mai departe a orînduirii socialiste în ţara noastră, pentru izgonirea imperialiştilor americani din Coreea de sud şi realizarea unităţii independente a patriei. Stimaţi oaspeţi, Pretutindeni în ţara noastră, dumneavoastră vă veţi bucura de o primire ospitalieră, caldă şi veţi constata în mod nemijlocit sentimentul profund de prietenie nutrit de poporul nostru faţă de poporul frate român Noi dorim ca, in timpul şederii in ţara noastră, dumneavoastră, scumpii noştri oaspeţi, să petreceţi zile plăcute şi utile pentru ca vizita dumneavoastră să fie încununată de rezultate minunate. Trăiască prietenia şi coeziunea de luptă nezdreinată dintre poporul coreean şi poporul român! cu urale puternice, se Înalţă spre văzduh, ritmate de mii de glasuri urările în limbile coreeană şi română „Huan Yang” —bun venit", „Josan Romania cinsan manse" — „Trăiască prietenia româno-coreeană*.Tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Kim Ir sen, împreună cu soţiile, precum şi membrii delegaţiei române şi personalităţile oficiale coreene, părăsesc aeroportul, îndreptîndu-se spre oraş. Primul popoas are loc la intrarea în Phenian, în piaţa lanmotdong, „Piaţa nufărului", înconjurată de PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA I BIBLIOTECA,,ASÎRĂ'1 SIBIU ’n N /IV? ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul IV, nr. 1025 I Toi, 10 iunie 1971 I 4 naemni 30 hani Cuvintarea de răspuns a tovarăşului Nicolae Ceauşescu Stimate tovarăşe Kim Ir Sen, Stimată tovarăşă Kim Song E, Dragi tovarăşi şi prieteni, Sosit pe pămîntul Republicii Populare Democrate Coreene prietene, doresc să adresez Comitetului Central al Partidului Muncii din Coreea, prezidiului Adunării Populare Supreme şi guvernului ţării dumneavoastră, Întregului popor coreean, un călduros salut tovărăşesc din partea Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a Consiliului de Stat şi a guvernului Republicii Socialiste România, a întregului popor român. Doresc să exprim vii mulţumiri Comitetului Central al Partidului Muncii şi Cabinetului de Miniştri, personal tovarăşului Kim Ir Sen, pentru Invitaţia ca o delegaţie de partid şi guvernamentală a Republicii Socialiste România să facă o vizită oficială de prietenie In Coreea frăţească. Suntem bucuroşi, dragi tovarăşi, că avem astfel posibilitatea de a lua contact nemijlocit cu munca şi preocupările entuziastului şi dinamicului popor coreean, ale cărui strălucite realizări dobîndite sub conducerea gloriosului său partid. In frunte cu tovarăşul Kim Ir Sen, sunt urmărite cu sinceră satisfacţie şi întrunesc o Înaltă preţuire din partea întregului nostru popor. Vizita noastră este urmarea firească a bunelor relaţii de prietenie ce se dezvoltă continuu între partidele şi ţările noastre, pe baza principiilor de nezdruncinat ale marxism-leninismului şi Internaţionalismului socialist, pe stimă şi încredere reciprocă, constituie o expresie a solidarităţii poporului român cu lupta poporului coreean pentru realizarea sarcinilor sale legitime de reunificare paşnică a patriei. Exprimăm convingerea, dragi tovarăşi, că vizita pe care o începem astăzi, intr-o atît de plăcută ambianţă tovărăşească, convorbirile pe care le vom avea, întilnirile cu populaţia vor adinei şi mai mult cunoaşterea reciprocă, vor contribui la consolidarea şi dezvoltarea în continuare a prieteniei şi colaborării între Partidul Comunist Român şi Partidul Muncii din Coreea, intre Republica Socialistă România şi Republica Populară Democrată Coreeană, spre binerea celor două popoare şi in interesul unităţii ţărilor socialiste, a mişcării comuniste şi muncitoreşti Internaţionale, a tuturor forţelor care luptă împotriva Imperialismului, pentru progres social şi pace în lume. Vă mulţumesc din inimă, stimaţi tovarăşi, pentru primirea plină de cordialitate ce ne-o faceţi, pentru cuvintele calde cu care ne-aţi salutat pe pămîntul patriei dumneavoastră. Să trăiască şi să se întărească continuu prietenia şi colaborarea dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Muncii din Coreea, dintre Republica Socialistă România şi Republica Populară Democrată Coreeană, dintre popoarele român şi corean . parcul cu acelaşi nume, dominată de portretele tovarăşilor Nicolae Ceauşescu şi Kim Ir Sen şi de urarea „Bine erî venit soli al prieteniei poporului român!*. Mulţimea aflată aici înconjoară cu căldură pe oaspeţii români. Tinere în costume naţionale coreene oferă trandafiri roşii tovarăşilor Nicolae Ceauşescu şi Kim Ir Sen şi soţiilor lor, membrilor delegaţiei române. Conducătorii de partid şi de stat ai celor două ţări străbat apoi oraşul într-o maşină deschisă. O gran-V ................ ............ ............ ■ —— (Continuare în pag. a IV-a) Vizita protocolară la tovarăşul Kim Ir Sen Miercuri după-amiază, tovarăşul Ilae Ceauşescu, secretar general Partidului Comunist Român, prentele Consiliului de Stat al Relicii Socialiste România, cu soţia, la Ceauşescu, împreună cu Iova-i Ion Gheorghe Maurer, Manealescu, Dumitru Popa, Ion Iliescu, Ige Macovescu. Aurel Mălnăşan, pasadorul ţării noastre la Phei au făcut o vizită protocolară orăşului Kim Ir Sen, secretar geal al C.C. al Partidului Muncii Coreea, preşedintele Cabinetului Miniştri, şi soţiei sale, Kim a . Au fost prezenţi, din partea coreeană, Toi En Ghen, membru al Comitetului Politic al CC., secretar al C.C al Partidului Muncii din Coreea, preşedintele Prezidiului Adunării Populare Supreme, Kim Ir, membru al Comitetului Politic al CC. al Partidului Muncii din Coreea- primvicepreşedinte al Cabinetuluire Miniștri. Pak Sen Cer, membre Comitetului Politic al C.C. al "tidului Muncii din Coreea a' " ilea vicepreşedinte al Cabinetului de Miniştri, Kim Jong Giu, membru al Comitetului Politic, secretar al C.C. al Partidului Muncii din Coreea, Jin U, membru al Comitetului Politic, secretar al CC al Partidului Muncii din Coreea, şeful Statului Major al Armatei populare coreene, Zong Zun Thek, membru supleant al Comitetului Politic al C.C. al Partidului Muncii din Coreea, vicepreşedinte al Cabinetului de Miniştri, Yang Hyong Sop, membru supleant al Comitetului Politic, secretar al C.C. al Partidului Muncii din Coreea Hă Dam membru al C.C. al Partidului Muncii din Coreea, ministrul alierilor externe Cu acest prilej, a avut loc o convorbire, care s-a desfășurat într-o atmosferă cordială. In pagina a3*a încheierea vizitei delegației de partid și guvernamentale române în RIP Chineză Comunicat comun româno-chinez Din nou în discuţie! ! Is! (* ! »is Is Formaţiile artistice ale căminelor culturale După cum se cunoaşte, o parte importantă a activităţii specifice căminelor culturale se realizează prin prezenţa continuă şi calitativ progresivă a formaţiilor artistice proprii. Avind în vedere ponderea caracteristică a acestui principiu de lucru în viaţa aşezămintelor, ziarul nostru a analizat — în mai multe rînduri — situaţia din judeţ, asupra căreia revenim din dorinţa de a impulsiona preocupările organizatorice şi artistice din cadrul căminelor culturale. Principiul activ, în mijlocul colectivităţii, prin care căminul solicită dezvoltarea disponibilităţilor de artă — ne referim la formaţiile artiste stabile — este cel care dă măsura prestigiului unităţii de cultură, cel care defineşte pe coordonate semnificative legarea căminului cultural de specificul locului. In fond, activitatea spectaculară, ritmul repetiţiilor, ingeniozitatea ■ repertoriilor, revelaţiile solistice oglindesc preocupările prin care căminul dezvoltă fermenţi latenţi de artă, valorificînd deopotrivă aptitudini personale, caracteristici de grup sau o anumită zestre folclorică originală. Reducerea acestor procupări indică precis o anumită pasivitate nestimulativă, un abandon al funcţiei creatoare a instituţiei, care devine un sediu „neproductiv", folosit la întîmplare şi din cînd în cînd de către alţii, veniţi din afară. Tocmai în ideea de a stimula şi de a afirma competitiv acest sector de reală importanţă pentru viaţa căminelor culturale, se organizează diferite concursuri, de importanţă naţională, ale formaţiilor artistice de amatori (muzical-coregrafice, de teatru etc.), există instituţii judeţene de îndrumare metodologică, se poartă discuţii şi se analizează la obiect — în reviste de profil sau presa cotidiană — acest aspect Să vedem care este starea de fapt, pe acest plan, a căminelor culturale din raza comunei Bîrghiş. După cum însăşi directoarea de cămin recunoaşte, la unitatea culturală principală — cea de la sediu — formaţiile artistice au un program sezonier. Asupra motivaţiilor, ţinînd de activitatea productivă am vorbit cu alte ocazii, incit nu considerăm necesar a reveni. De pe aceeaşi poziţie se poate adeveri şi realitatea situaţiei privind „lipsa tinerilor* (Continuare in pag. a II-a) TITU POPESCU Is* s I 5 I I V I 5 s IV Is I 5 s I V Is I IS anul de export nu se realizează de la sine ____________________________________________ de o preocupare susţinută Ne apropiem de încheierea primei jumătăţi a acestui an, perioadă la care ne-ara obişnuit să facem un amănunţit bilanţ al realizărilor şi, în funcţie de aceasta, să apreciem posibilităţile de îndeplinire în continuare a sarcinilor anuale, a depăşirii lor, să iniţiem acţiuni şi măsuri care să faciliteze buna desfăşurare a activităţii, să permită înlăturarea deficienţelor semnalate pînă la acea dată. Dar, astfel de bilanţuri şi analize se fac pe întreg parcursul anului de plan. Ca urmare, după fiecare decadă, după fiecare lună, principalii indicatori sunt calculaţi şi comparaţi cu sarcinile ce revin fiecărei întreprinderi, se iau măsuri operative pentru înlăturarea anumitor neajunsuri ce se ivesc pe parcurs. Recent au fost centralizate datele privind realizările pe cinci luni la principalii indicatori Concluziile ce se pot trage după o analiză a modului cum au fost îndeplinite sarcinile la nivel de judeţ, dar mai ales la o serie de întreprinderi industriale, sunt de natură să ne îngrijoreze, şi, tocmai de aceea trebuie să constituie un semnal de alarmă pentru colectivele de muncă din fiecare unitate, pentru comitetele de direcţie, pentru organizaţiile de partid, sindicale şi de tineret din întreprinderi. Nu ne-am propus o analiză amănunţită a tuturor indicatorilor economici. Dar principalele neajunsuri, principalele probleme ce rezultă din analiza lor vor constitui puncte de plecare în investigaţiile noastre imediat următoare. Dată fiind importanţa activităţii de export şi ponderea producţiei destinate livrărilor externe din volumul activităţii întreprinderilor industriale, ne-am propus să insistăm asupra modului în care au fost realizate sarcinile de plan la acest Indicator, să nominalizăm întreprinderile cu cele mai mari rămîneri în urmă, dar mai ales să atenţionăm colectivele de conducere din unităţile economice, compartimentele cu responsabilităţi în această direcţie, pentru ca în cel mai scurt timp să se mobilizeze toate forţele, în vederea recuperării rămînerilor în urmă şi realizării sarcinilor pe primul semestru. Prezentînd proporţia în care planul de export pe cinci luni a fost îndeplinit — 37,3 la sută —, dar mai ales proporţia realizărilor faţă de sarcinile anuale — 26,3 la sută, în loc de 41,7 la sută cît ar fi revenit pentru această perioadă — rezultă clar că cele mai multe întreprinderi au lăsat ca lucrurile să se rezolve de la sine, au aşteptat ca forurile tutelare, întreprinderile specializate de comerţ exterior să se ocupe în exclusivitate de prospectarea pieţii externe, de contractare şi... poate chiar de definitivare sau introducere a unor tehnologii care să asigure produse cu parametrii calitativi corespunzători pretențiilor beneficiarilor externi. Cum altfel, decit necorespunzătoare poate fi considerată activitatea, pe această linie, a colectivelor de la uzina „Automecanica" Mediaș, care a realizat din planul pe cinci luni doar 3,2 la sută. Uzina mecanică Mîrşa (64,9 la sută), „Libertatea* Sibiu (84,4 la sută), „Dumbrava* Sibiu (62,2 la sută), „13 Decembrie* (87,1 la sută), „Tîrnava* Mediaș (77,3 la sută), „Emailul roşu* (82,8 la sută), „Firul roşu" Tălmacii* (71,1 la sută), întreprinderile de industrie locală (73,7 la sută) şi altele. Ca urmare, pînă la 31 mai a.c., laprincipalele produse au rămas restante la livrări, printre care 1450 remorci basculante şi 61 autobasculante de la Uzina mecanică Mîrşa, * 160 000 mp geamuri trase de la Fabrica de geamuri Mediaş, 680 000 mp ţesături bumbac de la „Tîrnava" Mediaş, deşi în stoc stau peste 700 000 mp, 312 000 mp ţesături de tip lină de la Uzinele textile Cisnădie, încălţăminte în valoare de 803 000 lei valută la „13 Decembrie* şi altele. După cum spuneam mai înainte, comparativ cu planul anual, datorită eşalonărilor necorespunzătoare pe luni şi trimestre a sarcinilor, nerealizările sunt şi mai mari. Este ştiut că, potrivit noilor reglementări, întreprinderilor industriale cu sarcini de export, combinatelor, centralelor industriale le-au fost lărgite posibilităţile de prospectare a pieţelor externe, de încheiere a tranzacţiilor comerciale cu beneficiarii din afară. Era de aşteptat deci ca în virtutea acestei independenţe operative şi totodată a obligaţiilor ce rezultă din Legea comerţului exterior să se acţioneze mai hotărît, să existe o mai mare preocupare pentru ritmicitatea livrărilor şi, în final, pentru îndeplinirea planului. Nu însă peste tot s-a trecut la realizarea acestor deziderate. In mare parte, unităţile industriale aşteaptă rezolvarea din partea centralelor sau combina (Continuare în pag. a II-a) I. CREŢU în locul numit „rozoare“, aparţinind de C.A.P Mediaş, pe cele 18 hectare se lucrează la strinsul trifoiului cu grebla rotativă Cu şedinţe şi justificări nu se asigura baia furajera! Buna organizare a activităţii, folosirea din plin a cositorilor mecanice şi a fiecărei ore bune de lucru în cîmp au făcut ca în numeroase unităţi să se poată recolta trifolienele de pe mari suprafeţe. Un exemplu în acest sens îl constituie Întreprinderea agricolă de stat din Agnita. Din realizările la zi se desprinde faptul că în fiecare fermă s-a acordat o deosebită atenţie strîngerii furajelor, utilizîndu-se în acest scop cositorite mecanice, greblele păianjen, presele de balotat. Astfel, pînă la 7 iunie au fost recoltate: trifoiul de pe 419 ha faţă de 467 ha care ocupă această cultură, lucerna de pe întreaga suprafaţă (305 ha), ghizdeiul de pe 420 ha din 772, sparceta — 18 ha din 31, ierburile perene — 34 ha din 92. Demn de reţinut este faptul că o bună parte din nutreţurile recoltate pentru fin au fost balotate şi depozitate în bune condiţiuni. De asemenea, s-au însilozat lucerna de pe o suprafaţă de 46 ha, trifoiul de pe 80 ha, iar ghizdeiul de pe 10 ha, asigurîndu-se peste 1 800 tone suculente. In unele ferme a început recoltatul imnurilor naturale. S-a cosit iarba de pe primele 80 ha. Cele mai bune rezultate la stringerea furajelor au fost obţinute în fermele zootehnice Noerich, condusă de ing. Petru Cristea şi Coveş, şef de fermă ing. Gheorghe Doina. Şi în cooperativele agricole in care consiliile de conducere şi specialiştii s-au preocupat de organizarea judicioasă a activităţii, recoltatul trifolienelor se află intr-un stadiu mai avansat La Marpod, bunăoară, s-a cosit trifoiul de pe 100 ha faţă de sarcina planificată de 180 ha, iar la cooperativa agricolă din Stejerişul a fost recoltată lucerna de pe 20 ha din 33 şi trifoiul de pe 40 ha din 58, în bună parte finul rezultat fiind şi depozitat Cu toate acestea situaţia recoltării trifolienelor şi a celorlalte leguminoase este nesatisfăcătoare. In numeroase unităţi strinsul nutreţurilor se desfăşoară anevoios sau nici măcar nu a început. Şi intr-un caz şi-n altul se invocă o serie de motive, încercînd a se justifica lipsa de preocupare pentru mobilizarea forţelor şi mijloacelor existente la executarea in timpul optim a acestei lucrări. Sunt edificatoare în acest sens constatările făcute cu ocazia raidului întreprins marţi în cîteva unităţi Primul popas l-am făcut la cooperativa agricolă de producţie din Hosman. Cum timpul era frumos, ne aşteptam ca la sediul unităţii să nu se afle nimeni. Ne-am înşelat, întreg consiliul de conducere se afla în şedinţă de la ora 9. Circa 20 de oameni iroseau o zi bună de lucru In cîmp Ne-am interesat, după încheierea şedinţei de stadiul în care se află recoltatul trifolienelor şi a celorlalte furaje. „Am recoltat sparceta de pe 20 ha — ne relata inginerul şef al cooperativei, Sergiu Psenicîca. Lucrăm In continuare cu o cositoare". In schimb la trifoi pe cele 75 ha, lucernă — 60 ha şi ghizdei — 20 ha prevăzute pentru fin recoltările încă n-au început pe motiv că oamenii sunt ocupaţi cu întreţinerea culturilor. Ar exista posibilitatea să se folosească cositorile mecanice dar, după cum am aflat, secţia de mecanizare nu dispune decit de una singură şi nici aceasta nu este folosită la întreaga ei capacitate, realizînd zilnic doar 4 ha. Pentru asigurarea necesarului de suculente, unitatea şi-a prevăzut să insilozeze lucerna de pe 10 ha şi trifoiul de pe 5 ha. Nici în această privinţă nu s-a făcut nimic. Combina de însilozat stătea nefolosită pentru că nu s-au găsit 5 cooperatori care să lucreze la însilozatul nutreţului, în timp ce 20 de oameni au stat ceasuri întregi într-o şedinţă care se putea ţine tot atît de bine şi seara. Recoltatul trifolienelor este mult întîrziat şi la cooperativa agricolă din Agnita. Din discuţia cu inginerul şef al unităţii, Ioan Vulc, aflăm că s-a însilozat trifoiul de pe 15 ha şi secara masă verde de pa 20 ha. Lucrările de recoltare la trifoiul, lucerna şi ghizdeiul pentru fin pe cele 168 ha nu au început. „Abia de mîine vom intra la recoltat — ne spune specialistul unităţii. Brigăzile din Agnita şi Coveş mai au sărbătoare" (!!?) După cite '•» i.»........— .......... I .............. (Continuare în pag. a II-a) P. BUD