Tribuna Sibiului, iunie 1971 (Anul 4, nr. 1017-1042)

1971-06-10 / nr. 1025

Vizita delegaţiei de partid şi guvernamentale române, condusă de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, în R. P. D. Coreeană Sosirea la Phenian Capitala Republicii Populare De­mocrate Coreene a întîmpinat săr­bătoreşte, cu sentimente de caldă prietenie, delegaţia de partid şi gu­vernamentală a Republicii Socialiste România, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, pre­şedintele Consiliului de Stat. Vizita oficială de prietenie a de­legaţiei ţării noastre este apreciată aici, la Phenian, ca un eveniment memorabil în evoluţia ascendentă a relaţiilor de prietenie şi solidari­tate militantă dintre cele două partide şi state frăţeşti, ca o înaltă expresie a legăturilor profunde care unesc popoarele român şi coreean. Ca o reflectare a acestor sentimente, cuvintele „prietenie“, „coeziune“ sunt înscrise sub imaginea a două mîini strînse viguros pe fondul drapele­lor îngemănate, coreean şi român. Asemenea panouri domină traseul pe care înalţii oaspeţi urmează să-l par­curgă şi de-a lungul căruia s-au înşiruit sute de mii de oameni, încă din primele ore ale dimineţii. Aceeaşi atmosferă festivă dom­neşte la aeroportul Sun An, unde au fost arborate pretutindeni dra­pelele de stat ale Republicii Socia­liste România şi Republicii Popu­lare Democrate Coreene. Numeroşi oameni ai muncii au venit cu por­trete ale tovarăşilor Nicolae Ceauşescu şi Kim Ir Sen, cu pa­nouri pe care sunt înscrise urări de bun venit, cuvinte de salut închi­nate prieteniei dintre popoarele ro­mân şi coreean: „Trăiască Partidul Comunist Român“, „Bun venit dele­gaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Socialiste România, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu". Baloane uriaşe au ri­dicat deasupra aeroportului steaguri ale României şi Coreei, precum şi lungi eşarfe de mătase cu urările: „Intîmpinăm cu căldură solia de prietenie a României“, „Trăiască prietenia şi coeziunea frăţească sta­tornicite între poporul coreean şi poporul român". Orele 11,30. Avionul oficial româ­nesc îşi face apariţia pe cerul Phe­nianului, însoţit de reactoare ale for­ţelor aeriene militare coreene, care au alcătuit o escortă de onoare de la frontiera ţării. Salutaţi cu puternice aplauze, cu ovaţii şi uralele mulţimii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu soţia sa, Elena Ceauşescu, membrii delegaţiei române coboară scara a­­vionului. Ei sunt întîmpinaţi cordial de secretarul general al C.C. al Parti­dului Muncii din Coreea, preşedin­tele Cabinetului de Miniştri, tovară­şul Kim Ir Sen, împreună cu soţia sa, Kim Song E. Conducătorii de partid şi de stat ai celor două ţări îşi string cu căldură mîinile. Tovarăşul Kim Ir Sen salută, apoi, pe membrii delegaţiei de partid şi gu­vernamentale române , tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., pre­ședintele Consiliului de Miniștri, Manea Mănescu, membru al Comite­tului Executiv, al Prezidiului Perma­nent, secretar al CC. al P.CR., vice­președinte al Consiliului de Stat, Dumitru Popa, membru al Comitetu­lui Executiv al C.C. al P.C.R., prim­­secretar al Comitetului municipal București al P.C.R., primarul general al Capitalei, Ion Iliescu, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C al P.C.R., George Macovescu, membru al C.C. al P.C.R., prim-adjunct al ministrului afacerilor externe. Un grup de pionieri, îmbrăcaţi în costume naţionale coreene, încon­joară cu voioşie pe oaspeţii români, le oferă buchete de flori. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi soţia sa se fo­tografiază împreună cu pionierii. Ceremonia oficială a sosirii dele­gaţiei este marcată de momentul solemn al intonării imnurilor de stat ale României şi Coreei. In timp ce sunt trase 21 de salve de artilerie în cinstea delegaţiei române, tova­răşii Nicolae Ceauşescu, Kim Ir Sen şi Ion Gheorghe Maurer trec în re­vistă unităţile de infanterie, aviaţie şi marină care alcătuiesc garda de onoare aliniată pe aeroport. In continuare, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi oaspeţi români sunt salutaţi de personalităţile co­reene venite în întîmpinarea delega­ţiei române: Kim Ir, Pak Sen Cer, Kim Jang Gin, O Jin U, membri ai Comitetului Politic al Comitetului Central al Partidului Muncii din Coreea, Ten Diun Theak, Yang Hyong Sop, Kim Man Ghen, mem­bri supleanţi ai Comitetului Politic, Kan Rian Uk, vicepreşedinte al Pre­zidiului Adunării Populare Supre­me, Pek Wam Un, preşedintele Adu­nării Populare Supreme, Hă Dam, ministru de externe, precum şi Kang Jong Săp, ambasadorul Re­publicii Populare Democrate Core­ene la Bucureşti, membri ai Comite­tului Central al Partidului Muncii din Coreea, ai guvernului, conducă­tori ai organizaţiilor de stat şi obşteşti, generali de aeroport erau, de asemenea, prezenţi Aurel Mălnăşan, ambasa­dorul României la Phenian, mem­bru al delegaţiei de partid şi gu­vernamentale române, şi membri ai ambasadei. Sunt prezentaţi şefii misiunilor di­plomatice acreditaţi la Phenian. Tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Kim Ir Sen, primesc defilarea gărzii de onoare. In încheierea ceremoniei, condu­cătorii de partid și de stat ai celor două țări rostesc scurte cuvîntări. Cuvintarea de salut a tovarăşului Kim Ir Sen Stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, Stimată tovarăşă Elena Ceauşescu, Stimate tovarăşe Ion Gheorghe Maurer, Stimaţi şi distinşi oaspeţi români, Dragi tovarăşi şi prieteni, In numele Comitetului Central al artidului Muncii din Coreea, al­uvernului Republicii Populare De­­mocrate Coreene şi al întregului spor coreean, salut fierbinte vizita­t ţara noastră a delegaţiei de partid guvernamentale a Republicii So­­aliste România condusă de tovară­­il Nicolae Ceauşescu, secretar ge­­eral al Partidului Comunist Român, reşedintele Consiliului de Stat al­epublicii Socialiste România. Poporul nostru vă intimpină as­­tzi cu nespusă bucurie pe dumnea­­sastră, solii prieteniei poporului are român. Actuala vizită în ţara noastră a alegaţiei de partid şi guvernamen­­te române este o expresie eloc­­entă a prieteniei şi coeziunii din­­­ popoarele ţărilor noastre, care­­ dezvoltă pe zi ce trece în mod licit. . . Poporul coreean şi poporul român ne unite prin legături puternice,­­ nezdruncinat, de prietenie încă n trecut Poporul nostru dă t­todeauna o altă preţuire relaţiilor de priete­­n şi colaborare cu poporul român, atornicite în lupta pentru realiza­­a ţelurilor şi idealurilor comune, bucură în mod sincer de realu­­­rile strălucite dobîndite de har­cul şi talentatul popor român în construirea societăţii noi, sub con­ducerea justă a Partidului Comunist Român, în frunte cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu. România, Republică Socialistă su­verană, păşeşte astăzi viguros pe drumul spre noi progrese şi civili­zaţie, pe drumul luptei împotriva imperialismului, pentru apărarea păcii. Delegaţia de partid şi guverna­mentală română a sosit în ţara noastră aducînd cu ea simbolul a­­vintului creator al poporului român şi dorinţa nobilă de a întări soli­daritatea frăţească cu poporul co­reean. Aceasta reprezintă un puternic imbold pentru poporul nostru, care, sub conducerea Partidului Muncii din Coreea, luptă pentru consolida­rea şi dezvoltarea pe mai departe a orînduirii socialiste în ţara noas­tră, pentru izgonirea imperialiştilor americani din Coreea de sud şi rea­lizarea unităţii independente a patriei. Stimaţi oaspeţi, Pretutindeni în ţara noastră, dum­neavoastră vă veţi bucura de o pri­mire ospitalieră, caldă şi veţi con­stata în mod nemijlocit sentimentul profund de prietenie nutrit de poporul nostru faţă de poporul frate român Noi dorim ca, in timpul şederii in ţara noastră, dumneavoastră, scumpii noştri oaspeţi, să petreceţi zile plăcute şi utile pentru ca vizita dumneavoastră să fie încununată de rezultate minunate. Trăiască prietenia şi coeziunea de luptă nezdr­einată dintre poporul co­reean şi poporul român! cu urale puternice, se Înalţă spre văzduh, ritmate de mii de glasuri urările în limbile coreeană şi româ­nă „Huan Yang” —­­­bun venit", „Josan Romania cinsan manse" — „Trăiască prietenia româno-coreea­­nă*.Tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Kim Ir sen, împreună cu soţiile, precum şi membrii delegaţiei române şi personalităţile oficiale coreene, părăsesc aeroportul, îndreptîndu-se spre oraş. Primul popoas are loc la intrarea­­ în Phenian, în piaţa lanmotdong, „Piaţa nufărului", înconjurată de PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA I BIBLIOTECA,,ASÎRĂ'1 SIBIU ’n N /IV? ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul IV, nr. 1025 I Toi, 10 iunie 1971 I 4 naemni 30 hani Cuvintarea de răspuns a tovarăşului Nicolae Ceauşescu Stimate tovarăşe Kim Ir Sen, Stimată tovarăşă Kim Song E, Dragi tovarăşi şi prieteni, Sosit pe pămîntul Republicii Popu­lare Democrate Coreene prietene, do­resc să adresez Comitetului Central al Partidului Muncii din Coreea, prezi­diului Adunării Populare Supreme şi guvernului ţării dumneavoastră, În­tregului popor coreean, un călduros salut tovărăşesc din partea Comite­tului Central al Partidului Comunist Român, a Consiliului de Stat şi a guvernului Republicii Socialiste Ro­mânia, a întregului popor român. Doresc să exprim vii mulţumiri Comitetului Central al Partidului Muncii şi Cabinetului de Miniştri, personal tovarăşului Kim Ir Sen, pentru Invitaţia ca o delegaţie de partid şi guvernamentală a Republicii Socialiste România să facă o vizită oficială de prietenie In Coreea fră­ţească. Suntem bucuroşi, dragi tova­răşi, că avem astfel posibilitatea de a lua contact nemijlocit cu munca şi preocupările entuziastului şi dinami­cului popor coreean, ale cărui stră­lucite realizări dobîndite sub con­ducerea gloriosului său partid. In frunte cu tovarăşul Kim Ir Sen, sunt urmărite cu sinceră satisfacţie şi în­trunesc o Înaltă preţuire din partea întregului nostru popor. Vizita noastră este urmarea fireas­că a bunelor relaţii de prietenie ce se dezvoltă continuu între partidele şi ţările noastre, pe baza principiilor de nezdruncinat ale marxism-leninis­mului şi Internaţionalismului socia­list, pe stimă şi încredere reciprocă, constituie o expresie a solidarităţii poporului român cu lupta poporului coreean pentru realizarea sarcinilor sale legitime de reunificare paşnică a patriei. Exprimăm convingerea, dragi tova­răşi, că vizita pe care o începem astăzi, intr-o atît de plăcută ambian­ţă tovărăşească, convorbirile pe care le vom avea, întilnirile cu popu­laţia vor adinei şi mai mult cunoaş­terea reciprocă, vor contribui la con­solidarea şi dezvoltarea în continu­are a prieteniei şi colaborării între Partidul Comunist Român şi Partidul Muncii din Coreea, intre Republica Socialistă România şi Republica Populară Democrată Coreeană, spre binerea celor două popoare şi in inte­resul unităţii ţărilor socialiste, a miş­cării comuniste şi muncitoreşti Inter­naţionale, a tuturor forţelor care luptă împotriva Imperialismului, pen­tru progres social şi pace în lume. Vă mulţumesc din inimă, stimaţi tovarăşi, pentru primirea plină de cordialitate ce ne-o faceţi, pentru cuvintele calde cu care ne-aţi salu­tat pe pămîntul patriei dumnea­voastră. Să trăiască şi să se întărească continuu prietenia şi colaborarea dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Muncii din Coreea, dintre Republica Socialistă România şi Re­publica Populară Democrată Coreea­nă, dintre popoarele român şi co­­rean . parcul cu acelaşi nume, dominată de portretele tovarăşilor Nicolae Ceauşescu şi Kim Ir Sen şi de ura­rea „Bine erî venit soli al prieteniei poporului român!*. Mulţimea aflată aici înconjoară cu căldură pe oas­peţii români. Tinere în costume na­ţionale coreene oferă trandafiri roşii tovarăşilor Nicolae Ceauşescu şi Kim Ir Sen şi soţiilor lor, membrilor de­legaţiei române. Conducătorii de partid şi de stat ai celor două ţări străbat apoi ora­şul într-o maşină deschisă. O gran-V ................­ ............ ............ ■ —— (Continuare în pag. a IV-a) Vizita protocolară la tovarăşul Kim Ir Sen­ Miercuri după-amiază, tovarăşul Ilae Ceauşescu, secretar general Partidului Comunist Român, pre­­ntele Consiliului de Stat al Re­­licii Socialiste România, cu soţia, la Ceauşescu, împreună cu Iova-­i Ion Gheorghe Maurer, Manea­lescu, Dumitru Popa, Ion Iliescu, Ige Macovescu. Aurel Mălnăşan, pasadorul ţării noastre la Phe­­i au făcut o vizită protocolară orăşului Kim Ir Sen, secretar ge­­al al C.C. al Partidului Muncii Coreea, preşedintele Cabinetului Miniştri, şi soţiei sale, Kim a . Au fost prezenţi, din partea core­eană, Toi En Ghen, membru al Co­mitetului Politic al CC., secretar al C.C al Partidului Muncii din Coreea, preşedintele Prezidiului Adunării Populare Supreme, Kim Ir, membru al Comitetului Politic al CC. al Par­tidului Muncii din Coreea- prim­­vicepreşedinte al Cabinetului­­re Mi­niștri. Pak Sen Cer, membr­­e Co­mitetului Politic al C.C. al "tidu­lui Muncii din Coreea a' " ilea vicepreşedinte al Cabinetului de Mi­niştri, Kim Jong Giu, membru al Co­mitetului Politic, secretar al C.C. al Partidului Muncii din Coreea,­­ Jin U, membru al Comitetului Politic, secretar al CC al Partidului Muncii din Coreea, şeful Statului Major al Armatei populare coreene, Zong Zun Thek, membru supleant al Comitetu­lui Politic al C.C. al Partidului Mun­cii din Coreea, vicepreşedinte al Ca­binetului de Miniştri, Yang Hyong Sop, membru supleant al Comitetului Politic, secretar al C.C. al Partidului Muncii din Coreea Hă Dam membru al C.C. al Partidului Muncii din Co­reea, ministrul al­ierilor externe Cu acest prilej, a avut loc o con­vorbire, care s-a desfășurat într-o atmosferă cordială. In pagina a3*a încheierea vizitei delegației de partid și guver­namentale române în RI­P Chineză Comunicat comun româno-chinez Din nou în discuţie! ! Is! (* ! »is Is Formaţiile artistice ale căminelor culturale După cum se cunoaşte, o parte importantă a activităţii specifice căminelor culturale se realizează prin prezenţa continuă şi calita­tiv progresivă a formaţiilor artis­tice proprii. Avind în vedere pon­derea caracteristică a acestui principiu de lucru în viaţa aşe­zămintelor, ziarul nostru a anali­zat — în mai multe rînduri — si­tuaţia din judeţ, asupra căreia re­venim din dorinţa de a impulsio­na preocupările organizatorice şi artistice din cadrul căminelor cul­turale. Principiul activ, în mijlocul co­lectivităţii, prin care căminul so­licită dezvoltarea disponibilităţi­lor de artă — ne referim la for­maţiile artiste stabile — este cel care dă măsura prestigiului uni­tăţii de cultură, cel care defineşte pe coordonate semnificative lega­­rea căminului cultural de speci­ficul locului. In fond, activitatea spectaculară, ritmul repetiţiilor, ingeniozitatea ■ repertoriilor, reve­laţiile solistice oglindesc preocu­pările prin care căminul dezvoltă fermenţi latenţi de artă, valori­­ficînd deopotrivă aptitudini per­sonale, caracteristici de grup sau o anumită zestre folclorică origi­nală. Reducerea acestor procupări indică precis o anumită pasivitate nestimulativă, un abandon al funcţiei creatoare a instituţiei, care devine un sediu „neproduc­tiv", folosit la întîmplare şi din cînd în cînd de către alţii, ve­niţi din afară. Tocmai în ideea de a stimula şi de a afirma competitiv acest sector de reală importanţă pentru viaţa căminelor culturale, se orga­nizează diferite concursuri, de im­portanţă naţională, ale formaţiilor artistice de amatori (muzical-co­regrafice, de teatru etc.), există instituţii judeţene de îndrumare metodologică, se poartă discuţii şi se analizează la obiect — în reviste de profil sau presa coti­diană — acest aspect Să vedem care este starea de fapt, pe acest plan, a căminelor culturale din raza comunei Bîr­­ghiş. După cum însăşi directoarea de cămin recunoaşte, la unitatea culturală principală — cea de la sediu — formaţiile artistice au un program sezonier. Asupra mo­tivaţiilor, ţinînd de activitatea productivă am vorbit cu alte o­­cazii, incit nu considerăm nece­sar a reveni. De pe aceeaşi pozi­ţie se poate adeveri şi realitatea situaţiei privind „lipsa tinerilor* (Continuare in pag. a II-a) TITU POPESCU Is* s I 5 I I V I 5 s IV Is I 5 s I V Is I ­ IS anul de export nu se realizează de la sine ____________________________________________ de o preocupare susţinută Ne apropiem de încheierea primei jumătăţi a acestui an, perioadă la care ne-ara obişnuit să facem un amănunţit bilanţ al realizărilor şi, în funcţie de aceasta, să apreciem posibilităţile de îndeplinire în conti­nuare a sarcinilor anuale, a depăşirii lor, să iniţiem acţiuni şi măsuri care să faciliteze buna desfăşurare a acti­vităţii, să permită înlăturarea defi­cienţelor semnalate pînă la acea dată. Dar, astfel de bilanţuri şi ana­lize se fac pe întreg parcursul anu­lui de plan. Ca urmare, după fiecare decadă, după fiecare lună, principalii indicatori sunt calculaţi şi comparaţi cu sarcinile ce revin fiecărei între­prinderi, se iau măsuri operative pentru înlăturarea anumitor neajun­suri ce se ivesc pe parcurs. Recent au fost centralizate datele privind realizările pe cinci luni la principalii indicatori Concluziile ce se pot trage după o analiză a modu­lui cum au fost îndeplinite sarcinile la nivel de judeţ, dar mai ales la o serie de întreprinderi industriale, sunt de natură să ne îngrijoreze, şi, tocmai de aceea trebuie să consti­tuie un semnal de alarmă pentru co­lectivele de muncă din fiecare uni­tate, pentru comitetele de direcţie, pentru organizaţiile de partid, sindi­cale şi de tineret din întreprinderi. Nu ne-am propus o analiză amă­nunţită a tuturor indicatorilor econo­mici. Dar principalele neajunsuri, principalele probleme ce rezultă din analiza lor vor constitui puncte de plecare în investigaţiile noastre ime­diat următoare. Dată fiind importanţa activităţii de export şi ponderea producţiei desti­nate livrărilor externe din volumul activităţii întreprinderilor industriale, ne-am propus să insistăm asupra mo­dului în care au fost realizate sarci­nile de plan la acest Indicator, să nominalizăm întreprinderile cu cele mai mari rămîneri în urmă, dar mai ales să atenţionăm colectivele de conducere din unităţile economice, compartimentele cu responsabilităţi în această direcţie, pentru ca în cel mai scurt timp să se mobilizeze toate forţele, în vederea recuperării rămî­­nerilor în urmă şi realizării sarcini­lor pe primul semestru. Prezentînd proporţia în care pla­nul de export pe cinci luni a fost îndeplinit — 37,3 la sută —, dar mai ales proporţia realizărilor faţă de sarcinile anuale — 26,3 la sută, în loc de 41,7 la sută cît ar fi revenit pentru această perioadă — rezultă clar că cele mai multe întreprinderi au lăsat ca lucrurile să se rezolve de la sine, au aşteptat ca forurile tutelare, întreprinderile specializate de comerţ exterior să se ocupe în exclusivitate de prospectarea pieţii externe, de contractare şi... poate chiar de definitivare sau introducere a unor tehnologii care să asigure produse cu parametrii calitativi co­respunzători pretențiilor beneficiari­lor externi. Cum altfel, decit neco­respunzătoare poate fi considerată activitatea, pe această linie, a colec­tivelor de la uzina „Automecanica" Mediaș, care a realizat din planul pe cinci luni doar 3,2 la sută. Uzina me­canică Mîrşa (64,9 la sută), „Liber­tatea* Sibiu (84,4 la sută), „Dumbra­va* Sibiu (62,2 la sută), „13 Decem­brie* (87,1 la sută), „Tîrnava* Me­diaș (77,3 la sută), „Emailul roşu* (82,8 la sută), „Firul roşu" Tălmacii* (71,1 la sută), întreprinderile de in­dustrie locală (73,7 la sută) şi altele. Ca urmare, pînă la 31 mai a.c., la­­principalele produse au rămas res­tante la livrări, printre care 1450 remorci basculante şi 61 autobascu­lante de la Uzina mecanică Mîrşa, * 160 000 m­p geamuri trase de la Fa­brica de geamuri Mediaş, 680 000 m­p ţesături bumbac de la „Tîrnava" Me­diaş, deşi în stoc stau peste 700 000 m­p, 312 000 m­p ţesături de tip lină de la Uzinele textile Cisnădie, încăl­ţăminte în valoare de 803 000 lei va­lută la „13 Decembrie* şi altele. După cum spuneam mai înainte, com­parativ cu planul anual, datorită eşalonărilor necorespunzătoare pe luni şi trimestre a sarcinilor, nerea­­­lizările sunt şi mai mari. Este ştiut că, potrivit noilor regle­mentări, întreprinderilor industriale cu sarcini de export, combinatelor, centralelor industriale le-au fost lăr­gite posibilităţile de prospectare a­ pieţelor externe, de încheiere a tranzacţiilor comerciale cu benefi­ciarii din afară. Era de aşteptat deci ca în virtutea acestei independenţe operative şi totodată a obligaţiilor ce rezultă din Legea comerţului ex­terior să se acţioneze mai hotărît, să existe o mai mare preocupare pentru ritmicitatea livrărilor şi, în final, pentru îndeplinirea planului. Nu însă peste tot s-a trecut la realizarea a­­cestor deziderate. In mare parte, uni­tăţile industriale aşteaptă rezolvarea din partea centralelor sau combina­ (Continuare în pag. a II-a) I. CREŢU în locul numit „rozoare“, aparţinind de C.A.P Mediaş, pe cele 18 hectare se lucrează la strinsul trifoiului cu grebla rotativă Cu şedinţe şi justificări nu se asigura baia furajera! Buna organizare a activităţii, fo­losirea din plin a cositorilor meca­nice şi a fiecărei ore bune de lucru în cîmp au făcut ca în numeroase unităţi să se poată recolta trifolie­­nele de pe mari suprafeţe. Un e­­xemplu în acest sens îl constituie Întreprinderea agricolă de stat din Agnita. Din realizările la zi se des­prinde faptul că în fiecare fermă s-a acordat o deosebită atenţie strîngerii furajelor, utilizîndu-se în acest scop cositorite mecanice, greblele păianjen, presele de balo­tat. Astfel, pînă la 7 iunie au fost recoltate: trifoiul de pe 419 ha faţă de 467 ha care ocupă această cul­tură, lucerna de pe întreaga supra­faţă (305 ha), ghizdeiul de pe 420 ha din 772, sparceta — 18 ha din 31, ierburile perene — 34 ha din 92. Demn de reţinut este faptul că o bună parte din nutreţurile recol­tate pentru fin au fost balotate şi depozitate în bune condiţiuni. De asemenea, s-au însilozat lucerna de pe o suprafaţă de 46 ha, trifoiul de pe 80 ha, iar ghizdeiul de pe 10 ha, asigurîndu-se peste 1 800 tone su­culente. In unele ferme a început recoltatul imnurilor naturale. S-a cosit iarba de pe primele 80 ha. Cele mai bune rezultate la stringe­­rea furajelor au fost obţinute în fermele zootehnice Noerich, condu­să de ing. Petru Cristea şi Coveş, şef de fermă ing. Gheorghe Doina. Şi în cooperativele agricole in care consiliile de conducere şi spe­cialiştii s-au preocupat de organi­zarea judicioasă a activităţii, re­coltatul trifolienelor se află intr-un stadiu mai avansat La Marpod, bunăoară, s-a cosit trifoiul de pe 100 ha faţă de sarcina planificată de 180 ha, iar la cooperativa agri­colă din Stejerişul a fost recoltată lucerna de pe 20 ha din 33 şi tri­foiul de pe 40 ha din 58, în bună parte finul rezultat fiind şi depo­zitat Cu toate acestea situaţia recol­tării trifolienelor şi a celorlalte le­guminoase este nesatisfăcătoare. In numeroase unităţi strinsul nutreţu­rilor se desfăşoară anevoios sau nici măcar nu a început. Şi intr-un caz şi-n altul se invocă o serie de mo­tive, încercînd a se justifica lipsa de preocupare pentru mobilizarea forţelor şi mijloacelor existente la executarea in timpul optim a aces­tei lucrări. Sunt edificatoare în acest sens constatările făcute cu ocazia raidului întreprins marţi în cîteva unităţi Primul popas l-am făcut la coo­perativa agricolă de producţie din Hosman. Cum timpul era frumos, ne aşteptam ca la sediul unităţii să nu se afle nimeni. Ne-am înşelat, întreg consiliul de conducere se afla în şedinţă de la ora 9. Circa 20 de oameni iroseau o zi bună de lucru In cîmp Ne-am interesat, după în­cheierea şedinţei de stadiul în care se află recoltatul trifolienelor şi a celorlalte furaje. „Am recoltat spar­ceta de pe 20 ha — ne relata ingi­nerul şef al cooperativei, Sergiu Psenicîca. Lucrăm In continuare cu o cositoare". In schimb la trifoi pe cele 75 ha, lucernă — 60 ha şi ghizdei — 20 ha prevăzute pentru fin recoltările încă n-au început pe motiv că oamenii sunt ocupaţi cu întreţinerea culturilor. Ar exista posibilitatea să se folosească cosi­torile mecanice dar, după cum am aflat, secţia de mecanizare nu dis­pune decit de una singură şi nici aceasta nu este folosită la întreaga ei capacitate, realizînd zilnic doar 4 ha. Pentru asigurarea necesarului de suculente, unitatea şi-a prevăzut­ să insilozeze lucerna de pe 10 ha şi trifoiul de pe 5 ha. Nici în a­­ceastă privinţă nu s-a făcut nimic. Combina de însilozat stătea nefolo­sită pentru că nu s-au găsit 5 coo­peratori care să lucreze la însiloza­­tul nutreţului, în timp ce 20 de oameni au stat ceasuri întregi într-o şedinţă care se putea ţine tot atît de bine şi seara. Recoltatul trifolienelor este mult întîrziat şi la cooperativa agricolă din Agnita. Din discuţia cu ingi­nerul şef al unităţii, Ioan Vulc, a­­flăm că s-a însilozat trifoiul de pe 15 ha şi secara masă verde de pa 20 ha. Lucrările de recoltare la tri­foiul, lucerna şi ghizdeiul pentru fin pe cele 168 ha nu au început. „Abia de mîine vom intra la re­coltat — ne spune specialistul uni­tăţii. Brigăzile din Agnita şi Coveş mai au sărbătoare" (!!?) După cite '•» i.»........— .......... I .............. (Continuare în pag. a II-a) P. BUD

Next