Tribuna Sibiului, iulie 1971 (Anul 4, nr. 1043-1069)

1971-07-22 / nr. 1061

Adunările generale ale sala­formă superioară de conducere colectivă Acum, după încheierea bilanţuri­lor economico-fi­­anciare pe primul semestru, în întreprinderile indus­triale, de transporturi, construcţii, comerţ în institutele de cercetări şi proiectări, se vor desfăşura adu­nările generale ale salariaţilor, care vor analiza mersul îndeplinirii pla­nului, al angajamentelor şi al pre­vederilor din contractul colectiv pe anul în curs, măsurile necesare pen­tru îndeplinirea exemplară a sarci­nilor pe semestrul următor şi, tot­odată, prevederile planului pe 1972, stabilindu-se măsurile pentru pre­gătirea condiţiilor de realizare a acestora. Adunările generale ale salariaţilor s-au afirmat ca o formă directă de par­ticipare a oamenilor muncii la condu­cerea şi organizarea întregii acti­vităţi economice. Este o expresie a dezvoltării şi adîncimii continue a democraţiei socialiste, o formă su­perioară de conducere colectivă, a­­dunarea generală a salariaţilor fiind de fapt forul muncitoresc suprem de conducere a întreprinderilor. In adunările generale, salariaţii, în dubla lor calitate de proprietari ai mijloacelor de producţie şi de producători, sunt chemaţi să dezbată cu multă răspundere modul în care sînt, îndeplinite sarcinile de plan, cum au fost duse la îndeplinire ho­­tărîrile adunărilor precedente, cum comitetele de direcţie au rezolvat problemele ce le-au fost încredin­ţate pentru gospodărirea judicioasă, a patrimoniului întreprinderilor, pentru asigurarea condiţiilor de muncă şi viaţă ale salariaţilor. Cu un înalt spirit de exigenţă, în mod critic şi autocritic, participanţii la adunările generale vor trebui, să analizeze activitatea din primul se­mestru, să sublinieze neajunsurile ce s-au manifestat în activitatea secţiilor, sectoarelor, întreprinderii şi chiar a centralelor, cauzele lor, analizînd totodată modul în care comitetele de direcţie, consiliile de administraţie s-au preocupat pen­tru asigurarea condiţiilor materiale, tehnice, organizatorice şi sociale ne­cesare desfăşurării ritmice a pro­cesului de producţie. In acest sens salariaţii trebuie să fie informaţi asupra situaţiei econo­­mico-f­in­anciare a întreprinderii, să cunoască bine problemele care îşi aşteaptă soluţionarea, ca şi sarcinile de perspectivă ale unităţii în care lucrează. De aceea dările de seamă vor trebui să examineze în profun­zime activitatea economică desfăşu­rată, să releve succesele dobîndite, cît şi neajunsurile manifestate,­­cu indicarea cauzelor și măsurilor ce trebuie luate pentru înlăturarea lor, să supună dezbaterii sarcinile vii­toare. Numai astfel se va putea asi­gura o cît mai mare participare la dezbateri, se va putea stimula un fructuos schimb de păreri care să se soldeze cu formularea unor pro­puneri menite să ducă la rezolvarea problemelor producţiei, la ridicarea nivelului calitativ al activităţii economice. Cu alte cuvinte, adunările gene­rale ale salariaţilor vor avea un­­pronunţat caracter de lucru, exer­­citîndu-se astfel controlul efectiv W­WWWtfWVWWVi^ViWlWtfVWWWWVtfWWtfWWV^,WVW*WVtfVtfWîi"iW VV Cm ing. I. I­icu( despre Avantajele utilizării preparatelor conservate prin frig Cu două zile în urmă, a avut loc l o consfătuire de lucru, organizată de întreprinderea de industrie a cărnii Sibiu, la indicaţia organului judeţean de partid, privind proble­matica actuală a alimentaţiei cu preparate, semipreparate culinare, legume şi fructe conservate prin frig. La consfătuire au participat tovarăşul Richard Winter, prim-se­­cretar al Comitetului judeţean de partid, tovarăşii Vasile Bărbuleţ şi Ioan Prică, secretari ai Comitetu­lui judeţean de partid, reprezen­tanţi ai Consiliului popular jude­ţean, Comitetului municipal de partid şi ai Consiliului popular municipal, directori de întreprin­deri comerciale, şefi de cantine şi cantine-restaurant, responsabili de cabane. Consfătuirea a urmărit să de­monstreze, pe viu, avantajele teh­­nico-economice ale utilizării aces­tor preparate, în special pentru consumurile colective. In legătură cu producerea preparatelor conser­vate prin frig, cu avantajele ce decurg din producerea industrială şi utilizarea lor în consum­ul popu­laţiei am avut o discuţie cu ing. Ioan Nicuţ, directorul Antrepozitu­lui frigorific Sibiu. *— Vă rog să ne prezentaţi consi­derentele în baza cărora aţi în­ceput fabricarea acestor preparate conservate prin frig. — Atît pe plan mondial, cît şi în ţara noastră, a început să se extindă producerea pe scară in­dustrială a anumitor preparate, se­­mipreparate culinare, legume şi fructe conservate prin frig. Acest lucru se explică prin avantajele ce decurg din această activitate şi anume : punerea la dispoziţia con­sumatorilor a unor produse cu va­loare nutritivă ridicată, prezentate într-o formă atrăgătoare, igienică? înlăturarea muncii brute şi uneori »«igienice de la prelucrarea aces­tora? reducerea timpului necesar pregătirii mîncărurilor la unităţile de alimentaţie publică (restaurante, bufete expres, cantine etc.) şi a­­casă­ simplitatea şi rapiditatea fo­losirii. Bineînţeles s-ar putea prezenta încă multe alte avantaje: în prelu­crarea acestor produse pe scară industrială creşte foarte mult pro­ductivitatea. De exemplu, la o cantină sunt necesare 31 cm­ ore de muncă pentru curăţarea a 100 kg fasole. La noi acest timp se re­duce la 10 ore. De asemenea, pot fi aprovizionate cantinele, popu­laţia in tot timpul anului cu pro­duse a căror producţie este sezo­nieră, fără să se piardă nimic din calităţile iniţiale ale produsului.­­ Ce produse s-au realizat pînă în prezent în unitatea dumnea­voastră? — Ne-am străduit să valorificăm posibilităţile existente şi am reuşit să producem industrial 5 sorti­mente de mîncăruri conservate prin frig, 4 sortimente de legume, 4 sortimente de fructe. Amintesc cîteva: sarmale în foi de varză, chiftele, tocăniţă de măruntaie, to­cană sîrbească, fasole verde, mor­covi în cuburi şi rondele, amestec de legume şi altele. Pot fi prezen­tate în pungi de cîte 4 porţii, sau pentru consumurile colective în cantităţi mult mai mari. — Prezentaţi-ne cîteva din mă­surile ce intenţionaţi să le luaţi pentru extinderea acestei activităţi. — Sînt foarte fericit să constat că în această privinţă am primit tot sprijinul Comitetului judeţean de partid. Spaţiul frigorific exis­tent ne permite să sporim mult această activitate. Pentru viitor ne propunem să extindem activitatea la fructe şi legume la 2 500 tone anual, totodată orientîndu-ne şi spre prelucrarea de preparate şi semipreparate culinare conservate prin frig în tot timpul anului. Vreau să amintesc că avem o dotare corespunzătoare în acest­­sens, cu maşini pentru sortare, curăţire, tocare, dozare, cît şi o linie tehnologică de congelare ul­trarapidă — ultima noutate în do­meniul industriei frigului. Sper că în urma consfătuirii de care , aţi amintit, cît şi prim măsu­rile ce se vor lua pentru popu­larizarea avantajelor de care vor­beam, să se introducă cît mai cu­­rînd în consumurile colective, cît şi la populaţie produsele noastre. De asemnea,, sper ca ele să fie apreciate de consumatori. Discuţie consemnată de I. CREŢU [BIBLIOTECA,,AS! SIBIU PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE* IM­IŢI-VA! ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDETEAN (Continuare în pag.­e II-a) SĂ FIE FOLOSITĂ DIN PLIN fiecare oră prielnică la st­rin­­sul şi depozitarul Asigurarea necesarului de furaje pentru perioada de stabulaţie trebuie să preocupe în cel mai înalt grad factorii de răspundere din toate uni­tăţile agricole ale judeţului. De fe­lul cum se acţionează acum, de mă­surile pe care le iau consiliile de conducere pentru a-şi asigura canti­tăţi cît mai mari de fînuri şi de su­culente depind, în ultimă instanţă, cantitatea şi calitatea raţiilor ce se vor administra animalelor şi, impli­cit, realizarea producţiilor anima­liere. în acest an culturile furajere s-au dezvoltat bine, oferind o producţie corespunzătoare. Există deci posibili­tăţi suficiente de echilibrare a ba­lanţei furajere la toate sortimentele. Problema care se pune însă cu acui­tate în momentul de faţă este ca a­­ceastă recoltă bogată de nutreţuri să fie adunată, transportată şi depo­zitată în cele mai bune condiţiuni. Se poate remarca faptul că acolo unde conducerile unităţilor au core­lat strîngerea furajelor cu celelalte lucrări de sezon, membrii coopera­tori au reuşit să adune de pe fîne­­ţele naturale integral sau în cea mai mare parte producţia. Conform date­lor centralizate la Direcţia generală judeţeană a agriculturii, pînă la data de 19 iulie a.c., în cooperativele a­­gricole de producţie din Şaroşu pe Tîrnave, Şura Mică, Bogatu Român, Cristian, Ghijasa de Sus, Miercurea Sibiului, Mediaş, Apoldu de Sus şi Broşteni practic s-a încheiat recol­tatul finerelor naturale. Şi în alte unităţi, ca urmare a măsurilor luate pentru mobilizarea forţelor şi mij­loacelor existente la strînsul furaje­lor, recoltatul fînurilor este pe ter­minate. Astfel, la cooperativa agri­colă din Alţîna s-au cosit ierburile de pe 672 ha faţă de sarcina plani­ficată de 747 ha. De menţionat că în cea mai mare parte fînul rezultat a fost transportat şi depozitat în par­cul de furaje. Asemănător se pre­zintă situaţia şi la cooperativa agri­colă din Avrig. Şi aici, marţi, se aflau recoltate fînetele naturale de pe 700 ha, la Merghindeal de pe 230 ha, Moșna — 400 ha, Porumbacu de Sus — 300 ha, Săcel — 230 ha, Stejerișul — 220 ha. Cu toate acestea, pe ansamblu, stadiul recoltării tinetelor naturale este nesatisfăcător: pînă la data a­­mintită ierburile au fost cosite de pe numai 20 619 ha, adică de pe 55 la sută din suprafeţele existente în cooperativele agricole de producţie. Şi aceasta pentru că unii conducă­tori de unităţi mai aşteaptă să crească iarba. Or, vegetaţia ierburilor este şi aşa destul de avansată încît orice zi de întîrziere duce la deprecierea calităţii furajelor. Dar în unele uni­tăţi, după cum am văzut, acest ele­ment este total neglijat. Un exemplu în acest sens îl constituie coopera­tiva agricolă de producţie din Pre­­saca, unde au fost cosite fînurile na­,­turale doar de pe... 10 ha din (Continuare în pag. a IT-a) P. BADEA Construcţiile moderne industriale ale municipiului Mediam» uzina .Emailul roşu' / F®ta» FRED NESS ANNE IV nr. 1061 Joi -22 iulie 1971 14 pagini 30 Bani Bandă cu deservirea locurilor de muncă în secţia mape-genţi a fabricii .13 Decembrie“ Sibiu Foto: FRED M­SS citit, i­ (T)ag.ina p­aiata In municipiul Sibiu Care e stadiul con­strucţiilor şcolare? In această perioadă, a vacanţei de vară pentru elevi, în toate unităţile noastre şcolare se desfăşoară o in­tensă activitate de pregătire a bazei materiale, în vederea noului an şco­lar, înţelegînd prin aceasta efectua­rea lucrărilor de reparaţii curente la clădiri şi mobilier, aprovizionarea şcolilor cu diferite materiale didac­tice, amenajarea unor noi labora­toare, ateliere pentru activităţile practice şi alte lucrări necesare pro­cesului de învăţământ. Ne vom referi, în cele ce urmează, la obiectivele şcolare în construcţie, la stadiul­ lor actual precum şi la ceea ce trebuie făcut pentru a fi terminate la timp, aşa cum sună an­gajamentele. în acest an, se con­struiesc însemnate spaţii şcolare şi de cazare în internarte, pentru elevii şcolilor de toate gradele din muni­cipiul Sibiu, în cartierul Hipodrom se află în stadiu avansat de execuţie şcoala cu 24 săli de clasă pentru în­­văţămîntul de cultură generală. Dis­cuţia pe care am avut-o, zilele tre­cute, cu inginerul Ion Marchianu, cu maiştri şi muncitorii de pe şantierul acestui obiectiv, precum şi constata­rea la faţa locului a unei preocupări susţinute pentru executarea în bune condiţiuni şi la timp a lucrărilor ne face să apreciem eforturile construc­torilor şi interesul pentru ca cei ce se vor muta, în această vară, în apartamentele din blocurile vecine, să găsească şi o şcoală tot atît de frumoasă. Este adevărat că mai sunt multe greutăţi de învins. Aşa, spre exemplu, Combinatul de la Blaj a trimis pentru această şcoală două tipuri de binale, fapt ce se cere re­mediat, şi pentru care s-au luat mă­surile necesare. Credem că şi Inspec­toratul şcolar judeţean, precum şi tovarăşii de la Direcţia tehnică a Consiliului popular municipal trebuie să urmărească îndeaproape ritmul şi calitatea lucrărilor pentru asigurarea punerii în funcţiune la timp a aces­tui obiectiv. Tot în cartierul Hipodrom se află în construcţie o nouă grădiniţă, dar care cu greu prinde contur. Lucră­rile sunt rămase în urmă. Abia acum se profilează primele cofraje pentru parter. Considerăm că atît construc­torul cît şi beneficiarul trebuie să depună eforturi spre a găsi soluţii pentru accelerarea ritmului de lucru­­pe şantierul grădiniţei lucrau doar doi muncitori). Avem în vedere fap­tul că, începînd cu­ noul an şcolar, spaţiul din cadrul Şcolii generale nr. 21 deţinut în prezent de grădi­niţă este absolut necesar şcolii. La Liceul „Octavian Goga", con­structorii finisează interioarele la tronsonul prevăzut pentru ultima etapă (4 săli de clasă), însă ,ritmul lucrărilor se desfăşoară lent atît la instalaţii cît şi la temelii. Se impune luarea tuturor măsurilor pentru ter­minarea completă­ a lucrărilor de la acest obiectiv pînă la 30 august a. c. pentru a crea posibilitatea degajării curţii interioare şi amenajării ei, fiind absolut necesară celor peste 2 500 elevi ai liceului şi ai Şcolii generale nr. 15. Termenul de dare în folosinţă se apropie şi pentru internatul Grupului şcolar al M.A.I.A.S.A., cît şi pentru internatul, atelierele şi corpul B al clădirii Liceului energetic. Lucrările pe aceste şantiere se desfăşoară în ritm susţinut şi constructorii sunt ho­­tărîţi să-şi respecte întrutotul anga­jamentele. Considerăm însă că revine o sar­cină importantă şi conducerilor aces­tor unităţi şcolare pentru dotarea cu mobilier şi echipament tehnic a noi­lor spaţii, în vederea utilizării lor, în cele mai bune condiţii, în noul an şcolar.­­ Organizaţiile de partid să anali­zeze "stadiul lucrărilor de construcţii şi, împreună cu conducătorii şcoli­lor, să asigure realizarea la timp a tuturor sarcinilor de pregătire şi des­chidere în condiţii bune a noului an şcolar. Atît întreprinderea judeţeană de construcţii cit şi I.R.C. Sibiu vor tre­bui să ia măsuri pentru terminarea lucrărilor de­­tencuieli şi finisări ex­terioare la toate obiectivele şcolare intrate în funcţiune în anul 1­970 (Internatul Şcolii pedagogice, clădi­rile Liceului energetic, Liceul M.I.A., Şcoala nr. 21). Prof. D. GÂNDILA activist al Comitetului municipal de partid Sibiu , Alegerea delegaţilor pentru Conferinţa Uniunii sindicatelor din poligrafie, presă şi Traducînd în viaţă hotăririle Con­gresului U.G.S.R., marţi după-amiază, a avut loc conferinţa sindicatului de la întreprinderea poligrafică Sibiu pentru desemnarea şi alegerea dele­gaţilor care vor participa la conferinţa de constituire a Uniunii sindicatelor, din poligrafie, presă şi edituri. Au luat parte delegaţi ai grupelor sindicale din cadrul Întreprinderii po­ligrafice, activişti de partid şi ai Con­siliului municipal Sibiu al sindica­telor. Tovarăşul Nicolae Sim­ion, pre­ședintele comitetului sindicatului în­treprinderii poligrafice Sibiu, a pre­zentat cu acest prilej o informare cu privire la activitatea comitetului sin­dicatului în lumina sarcinilor trasate de Consiliul U.G.S.R. S-au făcut apoi propuneri pentru constituirea comi­siei de lucru pentru desemnarea can­didaţilor delegaţilor la conferinţa sin­dicatului pe ramură. După votul ex­primat de participanţi s-a dat citire proiectului de statut al organizaţiei sindicale a întreprinderii poligrafice. In continuare a fost prezentat un plan de măsuri cu privire la aplica­rea în viaţă a propunerilor privind îmbunătăţirea activităţii politico-ideo-­­ logice şi cultural-educative de edu­care marxist-leninistă a salariaţilor din întreprinderea, poligrafică, în lu­mina propunerilor de măsuri şi a Expunerii secretarului general al P.C.R., tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Pe marginea materialelor prezentate au luat cuvîntul Siegfried Pesec, Iosif Soos, Gerhard Rausch, Nicolae Sta­­ricu, Aurica Roată, Vasile Brezaie, Dumitru Mărgineanu, Constantin Petcu, Petru Mureşan, Cornel Vinaru­sah. Tovarăşul Nicolae Ghişoiu, mem­bru al Biroului Comitetului­ municipal Sibiu al P.C.R. s-a referit în cuvîntul său la unele lipsuri care s-au mani­festat în activitatea comitetului sindi­catului poligrafic, recomandînd mă­suri menite să îmbunătăţească activi­tatea cultural-educativă din această unitate. Au fost aleşi apoi prin vot secret un număr de opt delegaţi la Confe­rinţa Uniunii sindicatelor din poligra­fie, presă şi edituri. A fost aprobat, de asemenea, statutul propriu. Tovarăşul Dorel Florian, membru al Biroului Executiv al­ Comitetului muni­cipal Sibiu al sindicatelor a remarcat în concluzia dezbaterilor, sarcinile deosebit de importante ce revin co­lectivului cunoscutei întreprinderi poligrafice sibiesie, adeziunea unani­mă a tuturor oamenilor muncii fața de propunerile secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pentru îmbunătăţirea acti­vităţii politico-ideologice şi de edu­care marxist-leninistă a întregului nostru popor. In încheierea lucrărilor conferinţei, participanţii au adoptat textul unei telegrame adresate Comitetului Cen­tral al P.C.R., tovarăşului N Nicolae Ceauşescu, prin care sunt exprimate sentimentele de totală satisfacţie şi adeziune faţă de măsurile adoptate de Comitetul­ Executiv al C£. al P.C.R. pentru îmbunătăţirea activi­tăţii politico-ideologice şi­­cultural­­educative a membrilor de partid, a tuturor oamenilor muncii. Constatări de... duminică O împrejurare a favorizat întîl­­nirea în aceeaşi maşină a inspec­torului şef al Inspectoratului mili­ţiei judeţene, Ioan Luca, a pre­şedintelui Tribunalului judeţean, Nicolae Salade şi a semnatarului acestor rinduri. Zi de duminică, 18 iulie ... Ma­şina ne duce pe Dn 1 (E 15), de la Sibiu la Păuca. La ora 7,30 — pri­ma oprire. In localitatea Săcel —• accident de circulaţie. Implicaţi? maşina C.A.P. Săcel, — bineînţeles înainte de toate şoferul — şi un stîlp din beton din reţeaua elec­trică. Scunda balustradă a podului — făcută praf, stîlpul din beton, frînt din temelie — susţinut aerian de firele electrice! Camionul in­trase în noaptea de sîmbătâ spre duminică, pe la orele 24,30, direct în şanţ. La ora 7,30, şoferul încă nu declarase accidental­ la miliţie. Să fie de vină alcoolul? Probabil. Altfel nu se explică de ce omul de la volan — scăpat intact — nu s-a prezentat imediat la miliţie. De fapt, ce căuta maşina C.A.P. Săcel pe şosea la ora 24:30. Nu cumva e vorba de vreun transport clan­destin? Cei în drept cercetează a­­cum toate aceste „adevăruri“ care se ascund sub semnele de între­bare ... ... Ne continuăm drumul. La bariera dinspre Apoldu de Sus — o adevărată catastrofă rutieră: un autotren răsturnat literalmente cu roţile în sus. Imagine la fel de de­zagreabilă ca şi cealaltă. Conducă­torul auto a scăpat ca prin minu­ne cu viaţă. E bandajat la cap - dar nu e rănit grav. Ne declară că nu-şi dă seama cum a reuşit să se salveze. Cum s-a întîmplat? „Veneam în pantă spre barieră — ne spune omul cu bandaj. Am în­cercat frîna, dar frîna n-a prins. Bariera era închisă.­­ Pe dreapta staţiona un şir de autoturisme. Ac­cidentul era inevitabil. Am virat la stînga, am ieşit din şosea şi am urcat pe un povîrniş. Cu o roată însă am nimerit în pantă şi de-o­­dată maşina s-a răsturnat cu ro­ţile în sus“. Şoferul e năucit acum. Dar probabil că la fel de năucit, de indiferent, a fost şi atunci cînd s-a urcat la volan fără să verifice sistemul de frînare. Autotrenul aparţine Autobazei Arad şi trans­porta materiale fragile, obiecte de valoare. O parte a materialelor e compromisă... Inspectorul şef al miliţiei vor­beşte prin radio cu ofiţerul de cir­culaţie de serviciu şi-i ordonă să ia măsuri ca în cel mai scurt timp să dispară „panoramele“ din Săcel şi de la barieră... ... Pornim din nou la drum. La ieşirea din Miercurea spre Miercu­­rea-Băi — un alt autotren răstur­nat în dreapta şoselei, în aceeaşi poziţie ca primul. Şoferul a scă­pat şi aici cu viaţă. Cum? Aproape i­nexplicabil ... Dar accidentul s-a redus vineri noaptea. Iar vehi­culul zace „la vedere“ ... Timp pierdut, bani, şi... „o fotografie“ tristă pe unul dintre cele mai cir­culate trasee turistice din ţară! Din nou prin radio: măsuri urgente pentru ridicarea vehiculului — e­­pavă! Ieşim din Dn 1­spre Păuca, peste Ganţa. La o cotitură oprim din nou în dreptul unei furgonete parcată pe... mijlocul drumului. Actele la control! „Carnetul de şo­fer?“ Da, carnetul de şofer şi foaia de parcurs. Foaia de parcurs lip­seşte. Şoferul L Damian angajat al S.M.A. Păuca pretextează... II a­­jută şi economistul şef, M. Hen­ning. „Să vedeţi, ne grăbeam, că trebuia să..., că nu era nimeni, că ...“. Ion Damian pare un... neglijent. Iar de la neglijenţă la neregulă nu-i decit un pas. Actele arată ca vai de lume, buletinul de identitate e făcut ferfeniţă. Va fi amendat­ în satul Presaca, aparţinător de comuna Păuca, am efectuat un control ad-hoc la bufetul „Carpați“. Intrarea... prin curtea gestionaru­­lui-mandatar Maftei Mitea. Uşa din stradă stă permanent închisă. De ce? „Pentru că — zice nevasta responsabilului — nu putem sta tot timpul în prăvălie, nu totdeauna avem die­ți". Cum, nici în timpul orelor de program nu puteţi sta după tejghea? „Noi am închis uşa de la stradă şi cine vrea să cum­pere intră prin curte“... Dar, cu măcelăria clandestină din dosul magazinului ce e? „Păi mai vin oamenii să le taie bărbatu-meu cite-o oaie" ... Aşa, fără acte, fără autorizaţiei!?) ... Dar un bu­fet de ce nu afişaţi preţurile la băuturi? Cite napolitane vindeţi la leu? (Nevasta mandatarului e de părere că cinci, fiul mandatarului vinde numai patru...). Iată între­bări vizînd toate articolele din le­gile noastre socialiste — votate prin voinţa tuturor. Legea înseamnă re­gulă! O regulă cu putere de fier pentru toţi. Iar nerespectarea legii înseamnă neregulă, infracţiune. In comuna Păuca se pare însă ca re­gulile generale de comerţ nu ... circulă la adevărata lor valoare. Aşa se face că la bufetul din re­şedinţa de comună, vînzătorul vin­de băutură prin dos, în afara pro­gramului, transformîndu-şi curtea proprie în... circiumă. Şi el mo­tivează ... încearcă să „legalizeze“ excepţia de la lege. Evident, nu ne convinge ... Nici şoferul Ioan Deju, care şi-a oprit autobuzul în mijlocul comunei, pe mijlocul dru­mului lăsînd motorul să meargă în lipsa lui, nu ne convinge. Şi legea îl pune pe el şi pe ceilalţi de mai sus să plătească amenzi... Un alt aspect: edilii din Păuca au blocat literalmente drumul cu bîrne şi balast în dreptul unei clă­diri în construcţie. Preşedintele consiliului popular a promis că va lua măsuri urgente, degajind cir­culaţia. Întrebăm din nou !­ (Continuare în pag. a II-a) VIOREL CUCU Dn 1 (E 15) este şi... traseu turistic Actele la control! Regulile generale de comerţ nu... circulă la Păuca?

Next