Tribuna Sibiului, septembrie 1971 (Anul 4, nr. 1096-1121)

1971-09-19 / nr. 1112

Pagina 2 Tribuna Sibiului Vizita de lucru a tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU în judeţul Caraş-Severin (Urmare din pag. I) sunt. In prezent, uzina este intrată parţial în funcţiune pentru o capa­citate anuală de 20 000 de tone. Se vizitează prima hală de pro­ducţie intrată in funcţiune. Ea ocu­pă o suprafaţă de aproximativ 45 000 mp pe care sunt amplasate utilaje moderne, purtînd în marea lor ma­joritate marca unor uzine construc­toare de maşini din ţară. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu discută cu mun­citorii asupra unor probleme legate de procesul de producţie, de condi­ţiile de muncă şi de viaţă, se in­teresează de stadiul îndeplinirii pri­melor sarcini de plan şi recomandă constructorilor de maşini să aibă tot timpul în atenţia lor folosirea raţio­nală a maşinilor cu care lucrează, a suprafeţelor destinate procesului teh­nologic, în vederea sporirii produc­tivităţii muncii şi a producţiei de construcţii metalice. — Aveţi posibilităţi, spune tovarăşul Nicolae Ceauşescu, să depăşiţi pro­ducţiile planificate. In legătură cu viitoarele construc­ţii care vor întregi uzina in urmă­toarele etape de dezvoltare din ac­tualul plan cincinal — alte 5 hale de producţie, o fabrică de oxigen cu o capacitate de 250 metri cubi pe oră, o centrală termică — oaspe­ţii sunt informaţi că lucrările se des­făşoară din plin, corespunzător gra­ficului de producţie la zi. Apreciind succesele de pînă acum, secretarul general recomandă con­structorilor să găsească cele mai bu­ne soluţii pentru scurtarea termene­lor de intrare în funcţiune a tuturor obiectivelor industriale prevăzute pentru această uzină, să se îngri­jească din timp de continuarea lucră­rilor în acelaşi ritm şi pe timpul iernii, să folosească pe scară largă prefabricatele, care asigură o pro­ductivitate mare în construcţii. In încheierea vizitei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ceilalţi conducă­tori de partid şi de stat sunt încon­juraţi din nou de muncitorii, tehni­cienii şi inginerii uzinei. Secretarul general al partidului le mulţumeşte pentru primirea călduroasă făcută, le urează noi succese în muncă, multă sănătate şi fericire. Sosind în comuna Obreja, oaspeţii sînt întîmpinaţi la intrare de tineri călăreţi ce poartă cu mîndrie pe piepturi panglica tricoloră. . Beţe şi flăcăi în costume naţionale încon­joară — ca un adevărat brîu viu — pe secretarul general al partidului. Primarul comunei, Tudor Drăgan, a­­dresează cuvinte de bun venit. Un bătrîn ţăran cooperator, Ion Ţîton, oferă, după datina străbună, pîine şi sare, întreaga suflare a comunei, pre­cum şi ţăranii cooperatori din satele din preajmă îşi exprimă, prin puter­nice urale şi ovaţii, sentimentele de profundă recunoştinţă şi dragoste fa­ţă de partid şi conducătorul său, to­varăşul Nicolae Ceauşescu. Adresindu-se secretarului general, preşedintele cooperativei, ing. Petru Sava, înfăţişează dezvoltarea unită­ţii, preocupările şi perspectivele ma­rii lor gospodării. C.A.P. Obreja a­­re un profil complex , agricol, zoo­tehnic şi pomicol. Obrejenii vorbesc cu satisfacţie şi despre dezvoltarea comunei lor, un­de 95 la sută din case sunt noi, un­de s-au construit în ultimii ani 4 şcoli, 4 cămine, două complexe co­merciale. Ţăranii cooperatori îşi iau un căl­duros rămas bun de la oaspeţi, o­­vaţionînd, aplaudind, rostind cu dra­goste numele secretarului general al partidului. In dar, sunt oferite frumoase şter­gare şi costume naţionale, cusute în fir, în motive specifice folclorului bănăţean. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu urea­ză locuitorilor comunei multă sănă­tate, fericire, succese tot mai mari. In vechiul centru muncitoresc O­­telul Roşu, al cărui trecut, prezent şi viitor s-au legat şi se leagă orga­nic de existenţa uzinei ce-i poartă numele, oamenii muncii, români, ger­mani, maghiari şi de alte naţionali­tăţi, care lucrează aici, înfrăţiţi în muncă şi in idealuri, primesc cu o deosebită căldură şi bucurie pe se­cretarul general al partidului, venit în mijlocul lor pentru a sărbători împreună împlinirea a 175 de ani de existenţă a metalurgiei pe aceste meleaguri. La intrarea în uzina „Oţelul Ro­şu", tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ceilalţi conducători de partid şi de stat sunt salutaţi de Nicolae Agachi, ministrul industriei metalurgice, Ioan Cozmuţă, prim-secretar al Comitetu­lui orăşenesc de partid, de membri ai comitetului de direcţie şi ai co­mitetului de partid, de reprezentanţi ai organelor locale şi de numeroşi siderurgişti. Directorul uzinei, inginerul Takacs Otto, prezintă succesele cu care co­lectivul întreprinderii cinsteşte ani­versarea, face un scurt istoric al e­­voluţiei producerii şi prelucrării me­talului, transformărilor petrecute în viaţa unităţii şi a celor care mun­cesc aici. O mică expoziţie prezintă produsele pe care le fabrică metalur­­giştii Oţelului Roşu. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu apre­ciază eforturile făcute de colectivul de muncitori, tehnicieni şi ingineri de aici în domeniul realizării de in­stalaţii, dispozitive şi diferite uti­laje prin mijloace proprii, cu ajuto­rul cărora au fost modernizate şi perfecţionate faze tehnologice şi s-a obţinut o productivitate sporită. Se­cretarul general al partidului feli­cită pe unii dintre inventatorii şi inovatorii prezenţi. In continuare, este vizitată oţelă­­ria. Secretarul general, ceilalţi oas­peţi, asistă la elaborarea unei şarje de oţel la cuptorul nr. 1 de către echipa maistrului Gh. lorgan şi a prim-topitorului Gh. Vasiloaie. în continuare, se vizitează hala la­minorului de platine, unde se reali­zează semifabricate pentru produce­rea tablei subţiri laminate la cald, folosită în diverse domenii ale eco­nomiei, în faţa machetei uzinei, are loc o discuţie referitoare la perspectivele de dezvoltare în actualul cincinal a acestei bătrîne, dar astăzi întinerite vetre­ industriale, modul cum se transpun în viaţă indicaţiile deosebit de importante pe care le-a dat secre­tarul general al partidului la întîl­­nirea cu lucrătorii şi cadrele de con­ducere din întreprinderile metalur­­gice şi constructoare de maşini din luna aprilie a acestui an, cu privire la necesitatea dezvoltării uzinei „O­­ţelul Roşu“ pentru ca ea să-şi aducă o contribuţie tot mai substanţială la asigurarea cu metal a economiei noastre naţionale, în cadrul discuţiei care are loc, se subliniază necesitatea devansării termenului de construcţie a noii o­­ţelării, ţinînd seama de interesele generale atît ale uzinei, cit şi ale economiei naţionale. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu re­comandă conducerii ministerului şi uzinei să ia toate măsurile pentru realizarea investiţiilor prevăzute în actualul cincinal, fapt care va con­tribui la asigurarea unei producţii sporite de oţel, într-o gamă mult diversificată., In acelaşi timp, s-a indicat să se găsească cele mai co­respunzătoare soluţii pentru utiliza­rea cu maximum de eficienţă eco­nomică a vechilor construcţii. Este apreciat faptul că noile instalaţii de la „Oţelul Roşu“ vor fi proiectate de către institutele noastre de specia­litate şi că marea majoritate a uti­lajelor vor fi realizate de industria noastră constructoare de maşini. In încheierea vizitei, gazdele roa­gă pe secretarul general al partidu­lui să semneze pe prima pagină a cărţii de onoare a uzinei „Oţelul Roşu“, dedicată aniversării a 175 de ani de metalurgie pe aceste melea­guri. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu scrie: „Cu prilejul împlinirii a 175 de ani de existenţă a uzinei şi pentru reali­zările obţinute în producţie în anii construcţiei socialismului, adresez muncitorilor, tehnicienilor şi ingine­rilor, întregului colectiv precum şi conducerii uzinei „Oţelul Roşu“, ce­le mai calde felicitări şi le urez noi şi însemnate succese în îndeplinirea sarcinilor mari şi de răspundere ce le revin în actualul cincinal, multă sănătate şi fericire“. In semn de amintire a vizitei fă­cute in acest moment aniversar, di­rectorul uzinei înminează secreta­rului general al partidului, în­ nu­mele colectivului de siderurgişti, un album cuprinzînd imagini din istori­cul întreprinderii, al mişcării munci­toreşti de pe Valea Bistrei. Este, de asemenea, oferită o mi­nunată vază, sculptată cu măiestrie de metalurgistul Mircea Munteanu, urmaş al unei vechi familii de side­rurgişti din uzină, reprezentind un topitor turnînd o probă de otel. Pe tot parcursul vizitei, în uzina, m­etalurgiştii primesc cu o deosebită căldură pe secretarul general al partidului Oţelari, laminorişti, ti­neri şi vîrstnici, oferă tovarăşului Nicolae Ceauşescu buchete de flori, îi urează multă sănătate, îi mulţu­mesc pentru cinstea făcută de a le vizita Întreprinderea, pentru grija neobosită faţă de condiţiile lor de muncă şi de viaţă — vom răspunde prin fapte, prin noi succese în mun­că acestei griji, spun oamenii, în hala de baie trase, are loc un miting consacrat sărbătoririi a 175 de ani de siderurgie la „Oţelul Roşu“. Apariţia la tribună a tovarăşilor Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, a celorlalţi conducători de partid şi de stat este întimpinată cu puternice şi îndelungi aplauze, cu ovaţii şi urale. Mitingul este deschis de tovarăşul Trandafir Cocârlă, prim-secretar al Comitetului judeţean Caraş-Severin al P.C.R. Sub cupola vastei hale, răsună mi­nute în şir „Ceauşescu-P.C.R., Ceauşescu şi poporul“. Are loc solemnitatea înmînării u­­nor ordine şi titluri ale Republicii Socialiste România, conferite cu pri­lejul aniversării a 175 de ani de ac­tivitate neîntreruptă a uzinei, pen­tru contribuţia adusă la industriali­zarea ţării şi participarea activă la opera de construire a socialismului în patria noastră, înaltele distincţii au fost înmînate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, se­cretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Româ­nia. Secretarul Consiliului de Stat, to­varăşul Constantin Stătescu, a dat citire decretelor Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România prin care se conferă Ordinul „23 August“ clasa I uzinei „Oţelul Roşu“, precum şi titlul de Erou al Muncii Socialiste şi medalia de aur „Secera şi Cioca­nul“ tovarăşului Ilie A. Linţu. De asemenea, prin Decret al Con­siliului de Stat, pentru merite deose­bite în muncă, cu prilejul aniversă­rii a 175 de ani de activitate neîn­treruptă a uzinei „Oţelul Roşu“ au fost conferite 30 de ordine ale Re­publicii Socialiste România şi 60 de Medalia Muncii unor muncitori, mai­ştri, ingineri, tehnicieni, economişti, funcţionari, unor foşti muncitori ai uzinei. Au luat apoi cuvintul Otto Takacs, directorul uzinei „Oţelul Roşu“, Ilie Linţu, maistru principal la secţia oţe­­larie, Victor Hovancsak, muncitor la uzina „Oţelul Roşu" şi Silvia Mar­­gan, profesoară la liceul din Oţelul Roşu. Primit cu puternice aplauze, în aclamaţii şi ovaţii, a luat cuvintul tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Cuvîntarea secretarului general al partidului a fost urmărită cu atenţie, cu un deosebit interes de cei pre­zenţi, care au subliniat-o în dese rînduri cu îndelungi aplauze, cu pu­ternice ovaţii şi urale, exprimîndu-şi unanim dragostea lor faţă de partid, de conducerea sa, în frunte cu tova­răşul Nicolae Ceauşescu, faţă de Republica Socialistă România. Parti­cipanţii la miting manifestă în ace­laşi timp adeziunea lor totală la politica internă şi externă a partidu­lui şi statului nostru, hotărârea de a milita în spirit comunist, revoluţio­nar la edificarea societăţii socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră. După vizita de la uzinele „Oţelul Roşu", conducătorii de partid şi de stat se întorc la Caransebeş, unde sunt întîmpinaţi cu vibrante simţă­minte de dragoste. In­ovaţiile mulţimii care se află­­de-a lungul străzilor, în ciuda ploii care nu conteneşte, oaspeţii se în-, dreaptă spre piaţa centrală a oraşu­lui, împodobită sărbătoreşte. Aici, se află numeroşi localnici care au ţinut să salute, din toată inima pe conducătorii partidului şi statului. O gardă de onoare, formată din militari ai forţelor noastre armate, din membri ai gărzilor patriotice şi tineri din detaşamentele de pregătire pentru apărarea patriei, prezintă o­­norul comandantului suprem al for­ţelor noastre armate. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu pri­meşte raportul şi trece in revistă garda de onoare. Miile de oameni ai muncii, aliaţi în piaţă, flutură buchete de flori, scandează numele conducătorului iubit al partidului şi poporului nos­tru, adresează urări la adresa P.C.R. şi a patriei socialiste. In cursul după-amiezii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ceilalţi conducă­tori de partid şi de stat, s-au îna­poiat în Capitală. Pe aeroportul Băneasa erau de fa­ţă tovarăşii Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Rădulescu, Dumitru Po­­pescu, Mihai Gere, Vasile Patilinei, Ion Stănescu. * Vizita de lucru făcută timp de trei zile de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, de ceilalţi conducători de partid şi de stat în judeţele Mehedinţi şi Ca­­raş-Severin s-a desfăşurat în atmos­fera insufleţitoare a puternicului en­tuziasm patriotic,, a primirilor pline de căldură şi dragoste pe care zeci şi zeci de mii de oameni ai muncii — români, germani, maghiari, sîrbi — de pe aceste frumoase meleaguri ale ţării le-au făcut oaspeţilor dragi. Asemeni tuturor întlnirilor secreta­rului general cu cei ce muncesc din patria noastră, şi acestea au demons­trat în mod strălucit unitatea de nez­druncinat dintre partid şi popor, fap­tul că toţi fiii pămîntului românesc, fără deosebire de naţionalitate, văd in Partidul Comunist Român expo­nentul aspiraţiilor lor vitale, condu­cătorul încercat pe drumul făuririi societăţii socialiste multilateral dez­voltate. Am fost martorii unor emoţionante manifestări de stimă, preţuire şi dragoste profundă faţă de conducă­torul partidului şi statului nostru, to­varăşul Nicolae Ceauşescu, expresie a simţămintelor nutrite de întregul nostru popor. Oamenii muncii din judeţele Me­hedinţi şi Caraş-Severin şi-au reafir­mat şi cu acest prilej hotărlrea de a-şi spori eforturile, alături de cei ce muncesc din întreaga ţară, pentru a da viaţă istoricelor hotărîri ale Con­gresului al X-lea al partidului, de a înfăptui neabătut politica internă şi externă a partidului şi guvernului, pusă în slujba înfloririi României so­cialiste, a cauzei socialismului şi păcii. (Agerpres) DECRET privind conferirea Ordinului „23 August“ clasa I uzinei „Oţelul Roşu“ Apreciind contribuţia deosebită adusă la Industrializarea ţării şi participa­rea activă a colectivului uzinei „Oţelul Roşu“ la opera de construire a socia­lismului în patria noastră, cu prilejul aniversării a 175 de ani de activitate neîntreruptă a uzinei, Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează: Se conferă Ordinul „23 August" clasa I uzinei „Oţelul Roşu". Președintele Consiliului de Stat NICOLAE CEAUŞESCU DECRET privind conferirea titlului de „Erou al Muncii Socialiste“ Cu prilejul aniversării a 175 de ani de activitate neîntreruptă a uzinei „Oţelul Roşu“ din judeţul Caraş-Severin, Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează: Pentru merite deosebite în întreaga activitate desfăşurată în anii construc­ţiei socialiste a ţării şi pentru contribuţia personală adusă la dezvoltarea uzinei „Oţelul Roşu", se conferă titlul de „Erou al Muncii Socialiste* şi me­dalia de aur „Secera şi Ciocanul" tovarăşului Ilie A. Linţu, maistru principal la secţia oţelărie a uzinei „Oţelul Roşu". Preşedintele Consiliului de Stat NICOLAE CEAUŞESCU Anul IV, nr. 1112 mmitmnmmm Din interiorul Muzeului Stefan Ludwig Roth din Mediaș Măsurile de îmbunătăţire a muncii politico-ideologice şi cultural-educative în dezbaterea plenarei Comitetului orăşenesc de partid Agnita Pentru formarea omului profund devotat idealurilor La plenara lărgită a Comitetului o­­răşenesc de partid Agnita, care şi-a desfăşurat lucrările joi după-amiază, au participat ca invitaţi conducători ai unităţilor economice şi ai institu­ţiilor locale, secretari ai comitetelor de partid, ai organizaţiilor de bază, membrii comisiilor pe probleme de pe lingă Comitetul orăşenesc de partid, activişti de partid şi de stat. Au fost prezenţi tovarăşii loan Ungur, mem­bru supleant al C.C. al P.C.R., prim­­vicepreşedinte al Consiliului popular judeţean, şi loan Voina, preşedintele Colegiului judeţean Sibiu al P.C.R. Informarea prezentată de tovarăşul Gheorghe Lenghen, secretarul Comi­tetului orăşenesc Agnita al P.C.R. a expus participanţilor la plenară mo­dul în care organul de partid s-a o­­cupat de îmbunătăţirea activităţii po­­litico-ideologice şi cultural-educative, de educare marxist-leninistă a mem­brilor de partid, a tuturor oamenilor muncii. „Marile adevăruri cuprinse în pro­punerile de măsuri prezentate Comi­tetului­­Executiv al C.C. al . P.C.R. de către secretarul general al partidu­lui nostru, precum şi expunerea to­varăşului Nicolae Ceauşescu în faţa activului din domeniul ideologiei — se spune în informare — fac din a­­ceste documente un adevărat program de formare a conştiinţei socialiste a comuniştilor, a întregii noastre na­ţiuni. Acest program se integrează în ansamblul măsurilor luate de că­tre partid şi stat pentru afirmarea plenară şi multilaterală a naţiunii noastre în viaţa internă a ţării cit şi pe plan internaţional. Tocmai aceasta a făcut ca documentele amintite să fie primite cu interes deosebit şi cu totală adeziune de toţi oamenii mun­cii din oraşul Agnita — români, ger­mani, maghiari — oameni care îşi înţeleg pe deplin rolul în societatea de azi a României socialiste“. Efervescenţa muncii creatoare a harnicelor colective din fabricile şi uzinele agnifene s-a materializat, în perioada care a trecut de la începu­tul anului, într-o producţie suplimen­tară de peste 5,5 milioane lei, în timp ce valoarea muncilor patriotice efec­tuate de cetăţeni pentru înfrumuse­ţarea oraşului a depăşit 10 milioane lei. Ca şi informarea prezentată, dezba­terile s-au axat îndeosebi pe analiza activităţii ideologice, politice şi cul­tural-educative desfăşurată pînă a­­cum, reliefînd aspectele pozitive, dar mai ales lipsurile care s-au mani­festat în acest domeniu. Aproape toţi participanţii la discuţii au criticat deficienţele în organizarea învăţă­­mîntului de partid, propunînd, în ve­derea îmbunătăţirii acestuia în anul 1071—1972, forme mai adecvate pre­gătirii cursanţilor, îndeosebi pentru tinerii comunişti şi cei care urmea­ză să fie primiţi în partid, ca şi pen­tru ceilalţi oameni ai muncii: cursuri de studiere a Statutului P.C.R. — Ioan Cioca; un ciclu de expuneri pe teme educative adresat tuturor sala­riaţilor — Ştefan Copilău; ridicarea calitativă a conţinutului temelor, pre­gătirea lunară a propagandiştilor, nu ca in anul trecut, cînd s-a făcut o singură dată pentru întreaga perioa­dă — Constantin Munteanu. Tot de pe poziţiile criticii construc­tive, mobilizatoare, au fost analizate formele muncii politice de masă ini­ţiate de Comitetul orăşenesc de par­tid, de celelalte organizaţii de masă şi obşteşti. In legătură cu abandona­rea activităţii emisiunii locale prin staţia de radioficare s-au făcut nume­roase imputaţii factorilor de răspun­dere, care au acceptat cu uşurinţă renunţarea la această formă de popu­larizare operativă şi eficientă a suc­ceselor obţinute, de criticare promptă a unor manifestări neconforme eticii şi moralei socialiste. Aprecieri ase­mănătoare s-au făcut şi în legătură cu gazetele de perete şi satirice, agi­taţia vizuală la locul de muncă, ca şi cu unele forme tradiţionale ale ac­tivităţii cultural-educative (brigăzi artistice, acţiuni cu cartea, concursuri pe teme istorice-patriotice şi altele) care au fost părăsite pe consideren­tul că sunt perimate. Despre activiza­rea acestora şi găsirea unor forme noi de exprimare, cu­­ valenţe calitative superioare au vorbit: Nicolae Ţigăni­ţi, care a propus ocuparea timpului liber al tinerilor cu acţiuni atractive, Rafi­a Armeanu — care a vorbit des­pre eficienţa brigăzilor artistice de agitaţie în utilizarea fondului de timp, Nistor Bacu — despre revita­­lizarea colectivelor de agitatori, a formelor agitaţiei vizuale în ateliere, secţii şi sectoare. „Conferinţele, ex­punerile ce se organizează la Casa de cultură, remarca în cuvintul său inginera Fevronia Tăbăcaru, nu atrag dacă nu sunt însoţite de acţiuni artis­tice sau distractive. Este o treabă pe care o ştim cu toţii şi nu înţeleg de ce nu se acţionează în acest sens, dacă aceasta este cerinţa publicului. Este necesară o mai strînsă colabo­rare între organizaţiile de masă, U.T.C., sindicate şi casa de cultură, in scopul găsirii celor mai adecvate forme de propagandă cu scop edu­cativ“. Reluind ideea conlucrării după un plan de acţiune comun, Ilie Luca, pre­şedintele Consiliului orăşenesc al sin­dicatelor a făcut apel la celelalte orga­nizaţii de masă, la conducerile admi­nistrative ale unităţilor economice de a sprijini formele şi acţiunile iniţiate , în scopul educării maselor de salariaţi, mai ales în sensul permanentizării acţiunilor, pentru ca munca educativă să devină o componentă omniprezen­tă a întregii activităţi economice şi sociale. Referindu-se la lipsa de în­ţelegere a unora dintre conducătorii producţiei faţă de rolul ce-l au şi pe înaintat, comunismului linia educării maselor, vorbitorul a remarcat şi faptul: „In plenara de azi avem un exemplu elocvent al a­­cestei carenţe. Nici unul dintre tova­răşii directori, inginerii şefi sau alţi conducători din unităţile noastre, pre­zenţi în sală, nu au luat cuvintul, considerînd probabil, conform con­vingerii greşite pe care o au şi pe care a sesizat-o cu justeţe secretarul general al partidului nostru, tovară­şul Nicolae Ceauşescu, că treburile politice, ideologice, educaţia şi cultu­ra, cad în sarcina partidului, a acti­viştilor, a organizaţiilor de masă, el considerîndu-se doar specialişti ai producţiei. Vreau să reamintesc a­­cestor tovarăşi aprecierea secretaru­lui general că un asemenea om poate fi un bun specialist, poate fi un bun funcţionar dar nu un conducător po­litic. „De o astfel de concepţie — spunea Constantin Petrescu, secretarul orga­nizaţiei de bază de la S.M.A. Agnita, se face vinovată şi conducerea uni­tăţii noastre, care ia hotărîri in pro­bleme cu implicaţii­­sociale, fără să consulte organizaţia de partid. In a­­cest an, la n­oi, comitetul de direcţie a ţinut o singură şedinţă de lucru. O serie de propuneri valoroase fă­cute de salariaţi pentru bunul mers al întreprinderii noastre nu-şi găsesc rezolvarea din această cauză“. Insuşindu-şi criticile aduse pentru carenţele semnalate in domeniul mun­cii ideologice şi cultural-educative. Ilie Bărdaş, locţiitorul secretarului Comitetului orăşenesc de partid, s-a angajat, în numele biroului, să mo­bilizeze toţi factorii de răspundere pentru traducerea în viaţă a preve­derilor programului de educare mar­xist-leninistă a comuniştilor, a tutu­ror oamenilor muncii elaborat de to­varăşul Nicolae Ceauşescu, în cuvintul de încheiere a lucrări­lor plenarei, tov. Ioan Ungur a apre­ciat spiritul de înaltă responsabilitate partinică şi intransigenţă revoluţio­nară faţă de linsuri, în care s-au des­făşurat dezbaterile, cerînd membrilor comitetului, participanţilor şi prin ei tuturor cetăţenilor oraşului Agnita să contribuie prin toate mijloacele de ca­re dispun la realizarea exemplară a sarcinilor stabilite de Congresul al X-lea al partidului, pentru edificarea societăţii socialiste multilateral dez­voltate, să lupte neabătut în vederea formării trăsăturilor etice şi morale ale omului înaintat, cu convingeri ideologice ferme, profund devotat i­­dealurilor comunismului. AL. CONSTANTINESCU Realizări şi perspective (Urmare din pag. I) cialiştilor pentru realizarea planului de montă şi fătări. Tot in această perioadă s-au înregistrat unele mor­talităţi şi sacrificări din necesitate. Iată deci cum se prezintă lucruri­le Inginerul şef al unităţii, tovară­şul Aurel Petrişor, şi cei doi şefi de ferme sunt însă optimişti. „în po­fida greutăţilor pe care le-am întîm­­pinat, mai ales din lipsa de furaje, vom recupera unele din nerealizări, iar la majoritatea indicatorilor vom avea un bilanţ pozitiv — ne spunea ing. Aurel Petrişor. Am luat măsuri pentru realizarea efectivelor şi a unei baze furajere corespunzătoare". Indiscutabil, perspectivele sunt din cele mai bune. Se pare că factorii de răspundere ai unităţii şi fermelor au tras învăţămintele necesare din lip­surile şi greutăţile acestui an. Cel puţin în ceea ce priveşte baza fura­jeră s-au asigurat pînă în prezent aproape 700 tone fînuri, cu posi­bilităţi de realizare pînă la 850 to­ne grosiere, 1 000 tone paie şi cca 480 tone coceni, ce vor fi recoltaţi după culesul porumbului. Se vor a­­sigura, de asemenea, circa 2 000 to­ne suculente (peste 540 tone fiind deja însilozate­ din porumb pentru siloz, sfeclă furajeră şi borhot. Pen­tru a se asigura în primăvară nece­sarul de masă verde, s-au însămîn­­ţat cu secară peste 50 ha situate in apropierea adăpostului. Demn de re­ţinut este şi faptul că au fost asi­gurate în bună parte şi concentra­tele necesare: 115 tone orz, 15 tone ovăz, 15 tone mazăre, 120 tone tă­­rîţe, 250 tone porumb etc. în acest context o atenţie deose­bită se acordă in prezent reorgani­zării activităţii în sector, principa­lele eforturi fiind îndreptate în di­recţia profilării şi specializării, ceea ce va determina obţinerea de re­zultate superioare în producţia de carne şi lapte. Sunt în curs lucrările de amenajare a unui grajd cu gră­tare, pentru îngrăşarea viţeilor. în­că în toamna acestui an el va fi populat cu 250 viţei. începînd cu anul viitor va fi amenajat încă un grajd cu boxe pentru prima perioa­dă de îngrăşare, de unde viţeii vor fi trecuţi în grajdul cu grătare. In acest fel grajdul cu grătare va pu­tea fi utilizat la întreaga capacitate de 500 viţei anual. Alături de în­grăşătorie este în curs amenajarea unei bucătării furajere, unde se vor putea prepara zilnic nutreţuri pen­tru 5 000 viţei. Lucrarea însumează o investiţie de peste 320 000 lei. Va creşte totodată numărul vacilor cu lapte, acestea ajungînd la finele a­­nului viitor la 300. Corespunzător va spori şi contribuţia membrilor cooperatori la asigurarea fondului central de stat. Numai la lapte va trebui să se realizeze de la fiecare vacă cu 300 litri ,mai mult decit a fost prevăzut pentru acest an, iar la carnea de bovine sporul este de la 38 tone la 95 tone. Fără îndoială, acestea sunt sarcini­ mobilizatoare. Realizarea lor exem­plară cere eforturi susţinute din par­tea conducerii şi a tuturor lucrători­lor din acest sector, o organizare exemplară a muncii în fiecare fer­mă. Va trebui deci ca în primul rînd să se înlăture deficienţele exis­tente şi să se pună un accent cit mai mare pe mobilizarea tuturor for­ţelor existente şi a posibilităţilor pentru ca încă din acest an obiec­tivele prevăzute să fie traduse în viaţă. In fotografie: raionul textile-incălțăminte al magazinului „Universal“ din comuna Cristian

Next