Tribuna Sibiului, septembrie 1971 (Anul 4, nr. 1096-1121)
1971-09-19 / nr. 1112
Pagina 2 Tribuna Sibiului Vizita de lucru a tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU în judeţul Caraş-Severin (Urmare din pag. I) sunt. In prezent, uzina este intrată parţial în funcţiune pentru o capacitate anuală de 20 000 de tone. Se vizitează prima hală de producţie intrată in funcţiune. Ea ocupă o suprafaţă de aproximativ 45 000 mp pe care sunt amplasate utilaje moderne, purtînd în marea lor majoritate marca unor uzine constructoare de maşini din ţară. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu discută cu muncitorii asupra unor probleme legate de procesul de producţie, de condiţiile de muncă şi de viaţă, se interesează de stadiul îndeplinirii primelor sarcini de plan şi recomandă constructorilor de maşini să aibă tot timpul în atenţia lor folosirea raţională a maşinilor cu care lucrează, a suprafeţelor destinate procesului tehnologic, în vederea sporirii productivităţii muncii şi a producţiei de construcţii metalice. — Aveţi posibilităţi, spune tovarăşul Nicolae Ceauşescu, să depăşiţi producţiile planificate. In legătură cu viitoarele construcţii care vor întregi uzina in următoarele etape de dezvoltare din actualul plan cincinal — alte 5 hale de producţie, o fabrică de oxigen cu o capacitate de 250 metri cubi pe oră, o centrală termică — oaspeţii sunt informaţi că lucrările se desfăşoară din plin, corespunzător graficului de producţie la zi. Apreciind succesele de pînă acum, secretarul general recomandă constructorilor să găsească cele mai bune soluţii pentru scurtarea termenelor de intrare în funcţiune a tuturor obiectivelor industriale prevăzute pentru această uzină, să se îngrijească din timp de continuarea lucrărilor în acelaşi ritm şi pe timpul iernii, să folosească pe scară largă prefabricatele, care asigură o productivitate mare în construcţii. In încheierea vizitei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ceilalţi conducători de partid şi de stat sunt înconjuraţi din nou de muncitorii, tehnicienii şi inginerii uzinei. Secretarul general al partidului le mulţumeşte pentru primirea călduroasă făcută, le urează noi succese în muncă, multă sănătate şi fericire. Sosind în comuna Obreja, oaspeţii sînt întîmpinaţi la intrare de tineri călăreţi ce poartă cu mîndrie pe piepturi panglica tricoloră. . Beţe şi flăcăi în costume naţionale înconjoară — ca un adevărat brîu viu — pe secretarul general al partidului. Primarul comunei, Tudor Drăgan, adresează cuvinte de bun venit. Un bătrîn ţăran cooperator, Ion Ţîton, oferă, după datina străbună, pîine şi sare, întreaga suflare a comunei, precum şi ţăranii cooperatori din satele din preajmă îşi exprimă, prin puternice urale şi ovaţii, sentimentele de profundă recunoştinţă şi dragoste faţă de partid şi conducătorul său, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Adresindu-se secretarului general, preşedintele cooperativei, ing. Petru Sava, înfăţişează dezvoltarea unităţii, preocupările şi perspectivele marii lor gospodării. C.A.P. Obreja are un profil complex , agricol, zootehnic şi pomicol. Obrejenii vorbesc cu satisfacţie şi despre dezvoltarea comunei lor, unde 95 la sută din case sunt noi, unde s-au construit în ultimii ani 4 şcoli, 4 cămine, două complexe comerciale. Ţăranii cooperatori îşi iau un călduros rămas bun de la oaspeţi, ovaţionînd, aplaudind, rostind cu dragoste numele secretarului general al partidului. In dar, sunt oferite frumoase ştergare şi costume naţionale, cusute în fir, în motive specifice folclorului bănăţean. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu urează locuitorilor comunei multă sănătate, fericire, succese tot mai mari. In vechiul centru muncitoresc Otelul Roşu, al cărui trecut, prezent şi viitor s-au legat şi se leagă organic de existenţa uzinei ce-i poartă numele, oamenii muncii, români, germani, maghiari şi de alte naţionalităţi, care lucrează aici, înfrăţiţi în muncă şi in idealuri, primesc cu o deosebită căldură şi bucurie pe secretarul general al partidului, venit în mijlocul lor pentru a sărbători împreună împlinirea a 175 de ani de existenţă a metalurgiei pe aceste meleaguri. La intrarea în uzina „Oţelul Roşu", tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ceilalţi conducători de partid şi de stat sunt salutaţi de Nicolae Agachi, ministrul industriei metalurgice, Ioan Cozmuţă, prim-secretar al Comitetului orăşenesc de partid, de membri ai comitetului de direcţie şi ai comitetului de partid, de reprezentanţi ai organelor locale şi de numeroşi siderurgişti. Directorul uzinei, inginerul Takacs Otto, prezintă succesele cu care colectivul întreprinderii cinsteşte aniversarea, face un scurt istoric al evoluţiei producerii şi prelucrării metalului, transformărilor petrecute în viaţa unităţii şi a celor care muncesc aici. O mică expoziţie prezintă produsele pe care le fabrică metalurgiştii Oţelului Roşu. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu apreciază eforturile făcute de colectivul de muncitori, tehnicieni şi ingineri de aici în domeniul realizării de instalaţii, dispozitive şi diferite utilaje prin mijloace proprii, cu ajutorul cărora au fost modernizate şi perfecţionate faze tehnologice şi s-a obţinut o productivitate sporită. Secretarul general al partidului felicită pe unii dintre inventatorii şi inovatorii prezenţi. In continuare, este vizitată oţelăria. Secretarul general, ceilalţi oaspeţi, asistă la elaborarea unei şarje de oţel la cuptorul nr. 1 de către echipa maistrului Gh. lorgan şi a prim-topitorului Gh. Vasiloaie. în continuare, se vizitează hala laminorului de platine, unde se realizează semifabricate pentru producerea tablei subţiri laminate la cald, folosită în diverse domenii ale economiei, în faţa machetei uzinei, are loc o discuţie referitoare la perspectivele de dezvoltare în actualul cincinal a acestei bătrîne, dar astăzi întinerite vetre industriale, modul cum se transpun în viaţă indicaţiile deosebit de importante pe care le-a dat secretarul general al partidului la întîlnirea cu lucrătorii şi cadrele de conducere din întreprinderile metalurgice şi constructoare de maşini din luna aprilie a acestui an, cu privire la necesitatea dezvoltării uzinei „Oţelul Roşu“ pentru ca ea să-şi aducă o contribuţie tot mai substanţială la asigurarea cu metal a economiei noastre naţionale, în cadrul discuţiei care are loc, se subliniază necesitatea devansării termenului de construcţie a noii oţelării, ţinînd seama de interesele generale atît ale uzinei, cit şi ale economiei naţionale. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu recomandă conducerii ministerului şi uzinei să ia toate măsurile pentru realizarea investiţiilor prevăzute în actualul cincinal, fapt care va contribui la asigurarea unei producţii sporite de oţel, într-o gamă mult diversificată., In acelaşi timp, s-a indicat să se găsească cele mai corespunzătoare soluţii pentru utilizarea cu maximum de eficienţă economică a vechilor construcţii. Este apreciat faptul că noile instalaţii de la „Oţelul Roşu“ vor fi proiectate de către institutele noastre de specialitate şi că marea majoritate a utilajelor vor fi realizate de industria noastră constructoare de maşini. In încheierea vizitei, gazdele roagă pe secretarul general al partidului să semneze pe prima pagină a cărţii de onoare a uzinei „Oţelul Roşu“, dedicată aniversării a 175 de ani de metalurgie pe aceste meleaguri. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu scrie: „Cu prilejul împlinirii a 175 de ani de existenţă a uzinei şi pentru realizările obţinute în producţie în anii construcţiei socialismului, adresez muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor, întregului colectiv precum şi conducerii uzinei „Oţelul Roşu“, cele mai calde felicitări şi le urez noi şi însemnate succese în îndeplinirea sarcinilor mari şi de răspundere ce le revin în actualul cincinal, multă sănătate şi fericire“. In semn de amintire a vizitei făcute in acest moment aniversar, directorul uzinei înminează secretarului general al partidului, în numele colectivului de siderurgişti, un album cuprinzînd imagini din istoricul întreprinderii, al mişcării muncitoreşti de pe Valea Bistrei. Este, de asemenea, oferită o minunată vază, sculptată cu măiestrie de metalurgistul Mircea Munteanu, urmaş al unei vechi familii de siderurgişti din uzină, reprezentind un topitor turnînd o probă de otel. Pe tot parcursul vizitei, în uzina, metalurgiştii primesc cu o deosebită căldură pe secretarul general al partidului Oţelari, laminorişti, tineri şi vîrstnici, oferă tovarăşului Nicolae Ceauşescu buchete de flori, îi urează multă sănătate, îi mulţumesc pentru cinstea făcută de a le vizita Întreprinderea, pentru grija neobosită faţă de condiţiile lor de muncă şi de viaţă — vom răspunde prin fapte, prin noi succese în muncă acestei griji, spun oamenii, în hala de baie trase, are loc un miting consacrat sărbătoririi a 175 de ani de siderurgie la „Oţelul Roşu“. Apariţia la tribună a tovarăşilor Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, a celorlalţi conducători de partid şi de stat este întimpinată cu puternice şi îndelungi aplauze, cu ovaţii şi urale. Mitingul este deschis de tovarăşul Trandafir Cocârlă, prim-secretar al Comitetului judeţean Caraş-Severin al P.C.R. Sub cupola vastei hale, răsună minute în şir „Ceauşescu-P.C.R., Ceauşescu şi poporul“. Are loc solemnitatea înmînării unor ordine şi titluri ale Republicii Socialiste România, conferite cu prilejul aniversării a 175 de ani de activitate neîntreruptă a uzinei, pentru contribuţia adusă la industrializarea ţării şi participarea activă la opera de construire a socialismului în patria noastră, înaltele distincţii au fost înmînate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România. Secretarul Consiliului de Stat, tovarăşul Constantin Stătescu, a dat citire decretelor Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România prin care se conferă Ordinul „23 August“ clasa I uzinei „Oţelul Roşu“, precum şi titlul de Erou al Muncii Socialiste şi medalia de aur „Secera şi Ciocanul“ tovarăşului Ilie A. Linţu. De asemenea, prin Decret al Consiliului de Stat, pentru merite deosebite în muncă, cu prilejul aniversării a 175 de ani de activitate neîntreruptă a uzinei „Oţelul Roşu“ au fost conferite 30 de ordine ale Republicii Socialiste România şi 60 de Medalia Muncii unor muncitori, maiştri, ingineri, tehnicieni, economişti, funcţionari, unor foşti muncitori ai uzinei. Au luat apoi cuvintul Otto Takacs, directorul uzinei „Oţelul Roşu“, Ilie Linţu, maistru principal la secţia oţelarie, Victor Hovancsak, muncitor la uzina „Oţelul Roşu" şi Silvia Margan, profesoară la liceul din Oţelul Roşu. Primit cu puternice aplauze, în aclamaţii şi ovaţii, a luat cuvintul tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Cuvîntarea secretarului general al partidului a fost urmărită cu atenţie, cu un deosebit interes de cei prezenţi, care au subliniat-o în dese rînduri cu îndelungi aplauze, cu puternice ovaţii şi urale, exprimîndu-şi unanim dragostea lor faţă de partid, de conducerea sa, în frunte cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu, faţă de Republica Socialistă România. Participanţii la miting manifestă în acelaşi timp adeziunea lor totală la politica internă şi externă a partidului şi statului nostru, hotărârea de a milita în spirit comunist, revoluţionar la edificarea societăţii socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră. După vizita de la uzinele „Oţelul Roşu", conducătorii de partid şi de stat se întorc la Caransebeş, unde sunt întîmpinaţi cu vibrante simţăminte de dragoste. Inovaţiile mulţimii care se aflăde-a lungul străzilor, în ciuda ploii care nu conteneşte, oaspeţii se în-, dreaptă spre piaţa centrală a oraşului, împodobită sărbătoreşte. Aici, se află numeroşi localnici care au ţinut să salute, din toată inima pe conducătorii partidului şi statului. O gardă de onoare, formată din militari ai forţelor noastre armate, din membri ai gărzilor patriotice şi tineri din detaşamentele de pregătire pentru apărarea patriei, prezintă onorul comandantului suprem al forţelor noastre armate. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu primeşte raportul şi trece in revistă garda de onoare. Miile de oameni ai muncii, aliaţi în piaţă, flutură buchete de flori, scandează numele conducătorului iubit al partidului şi poporului nostru, adresează urări la adresa P.C.R. şi a patriei socialiste. In cursul după-amiezii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ceilalţi conducători de partid şi de stat, s-au înapoiat în Capitală. Pe aeroportul Băneasa erau de faţă tovarăşii Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Rădulescu, Dumitru Popescu, Mihai Gere, Vasile Patilinei, Ion Stănescu. * Vizita de lucru făcută timp de trei zile de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, de ceilalţi conducători de partid şi de stat în judeţele Mehedinţi şi Caraş-Severin s-a desfăşurat în atmosfera insufleţitoare a puternicului entuziasm patriotic,, a primirilor pline de căldură şi dragoste pe care zeci şi zeci de mii de oameni ai muncii — români, germani, maghiari, sîrbi — de pe aceste frumoase meleaguri ale ţării le-au făcut oaspeţilor dragi. Asemeni tuturor întlnirilor secretarului general cu cei ce muncesc din patria noastră, şi acestea au demonstrat în mod strălucit unitatea de nezdruncinat dintre partid şi popor, faptul că toţi fiii pămîntului românesc, fără deosebire de naţionalitate, văd in Partidul Comunist Român exponentul aspiraţiilor lor vitale, conducătorul încercat pe drumul făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Am fost martorii unor emoţionante manifestări de stimă, preţuire şi dragoste profundă faţă de conducătorul partidului şi statului nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, expresie a simţămintelor nutrite de întregul nostru popor. Oamenii muncii din judeţele Mehedinţi şi Caraş-Severin şi-au reafirmat şi cu acest prilej hotărlrea de a-şi spori eforturile, alături de cei ce muncesc din întreaga ţară, pentru a da viaţă istoricelor hotărîri ale Congresului al X-lea al partidului, de a înfăptui neabătut politica internă şi externă a partidului şi guvernului, pusă în slujba înfloririi României socialiste, a cauzei socialismului şi păcii. (Agerpres) DECRET privind conferirea Ordinului „23 August“ clasa I uzinei „Oţelul Roşu“ Apreciind contribuţia deosebită adusă la Industrializarea ţării şi participarea activă a colectivului uzinei „Oţelul Roşu“ la opera de construire a socialismului în patria noastră, cu prilejul aniversării a 175 de ani de activitate neîntreruptă a uzinei, Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează: Se conferă Ordinul „23 August" clasa I uzinei „Oţelul Roşu". Președintele Consiliului de Stat NICOLAE CEAUŞESCU DECRET privind conferirea titlului de „Erou al Muncii Socialiste“ Cu prilejul aniversării a 175 de ani de activitate neîntreruptă a uzinei „Oţelul Roşu“ din judeţul Caraş-Severin, Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează: Pentru merite deosebite în întreaga activitate desfăşurată în anii construcţiei socialiste a ţării şi pentru contribuţia personală adusă la dezvoltarea uzinei „Oţelul Roşu", se conferă titlul de „Erou al Muncii Socialiste* şi medalia de aur „Secera şi Ciocanul" tovarăşului Ilie A. Linţu, maistru principal la secţia oţelărie a uzinei „Oţelul Roşu". Preşedintele Consiliului de Stat NICOLAE CEAUŞESCU Anul IV, nr. 1112 mmitmnmmm Din interiorul Muzeului Stefan Ludwig Roth din Mediaș Măsurile de îmbunătăţire a muncii politico-ideologice şi cultural-educative în dezbaterea plenarei Comitetului orăşenesc de partid Agnita Pentru formarea omului profund devotat idealurilor La plenara lărgită a Comitetului orăşenesc de partid Agnita, care şi-a desfăşurat lucrările joi după-amiază, au participat ca invitaţi conducători ai unităţilor economice şi ai instituţiilor locale, secretari ai comitetelor de partid, ai organizaţiilor de bază, membrii comisiilor pe probleme de pe lingă Comitetul orăşenesc de partid, activişti de partid şi de stat. Au fost prezenţi tovarăşii loan Ungur, membru supleant al C.C. al P.C.R., primvicepreşedinte al Consiliului popular judeţean, şi loan Voina, preşedintele Colegiului judeţean Sibiu al P.C.R. Informarea prezentată de tovarăşul Gheorghe Lenghen, secretarul Comitetului orăşenesc Agnita al P.C.R. a expus participanţilor la plenară modul în care organul de partid s-a ocupat de îmbunătăţirea activităţii politico-ideologice şi cultural-educative, de educare marxist-leninistă a membrilor de partid, a tuturor oamenilor muncii. „Marile adevăruri cuprinse în propunerile de măsuri prezentate ComitetuluiExecutiv al C.C. al . P.C.R. de către secretarul general al partidului nostru, precum şi expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu în faţa activului din domeniul ideologiei — se spune în informare — fac din aceste documente un adevărat program de formare a conştiinţei socialiste a comuniştilor, a întregii noastre naţiuni. Acest program se integrează în ansamblul măsurilor luate de către partid şi stat pentru afirmarea plenară şi multilaterală a naţiunii noastre în viaţa internă a ţării cit şi pe plan internaţional. Tocmai aceasta a făcut ca documentele amintite să fie primite cu interes deosebit şi cu totală adeziune de toţi oamenii muncii din oraşul Agnita — români, germani, maghiari — oameni care îşi înţeleg pe deplin rolul în societatea de azi a României socialiste“. Efervescenţa muncii creatoare a harnicelor colective din fabricile şi uzinele agnifene s-a materializat, în perioada care a trecut de la începutul anului, într-o producţie suplimentară de peste 5,5 milioane lei, în timp ce valoarea muncilor patriotice efectuate de cetăţeni pentru înfrumuseţarea oraşului a depăşit 10 milioane lei. Ca şi informarea prezentată, dezbaterile s-au axat îndeosebi pe analiza activităţii ideologice, politice şi cultural-educative desfăşurată pînă acum, reliefînd aspectele pozitive, dar mai ales lipsurile care s-au manifestat în acest domeniu. Aproape toţi participanţii la discuţii au criticat deficienţele în organizarea învăţămîntului de partid, propunînd, în vederea îmbunătăţirii acestuia în anul 1071—1972, forme mai adecvate pregătirii cursanţilor, îndeosebi pentru tinerii comunişti şi cei care urmează să fie primiţi în partid, ca şi pentru ceilalţi oameni ai muncii: cursuri de studiere a Statutului P.C.R. — Ioan Cioca; un ciclu de expuneri pe teme educative adresat tuturor salariaţilor — Ştefan Copilău; ridicarea calitativă a conţinutului temelor, pregătirea lunară a propagandiştilor, nu ca in anul trecut, cînd s-a făcut o singură dată pentru întreaga perioadă — Constantin Munteanu. Tot de pe poziţiile criticii constructive, mobilizatoare, au fost analizate formele muncii politice de masă iniţiate de Comitetul orăşenesc de partid, de celelalte organizaţii de masă şi obşteşti. In legătură cu abandonarea activităţii emisiunii locale prin staţia de radioficare s-au făcut numeroase imputaţii factorilor de răspundere, care au acceptat cu uşurinţă renunţarea la această formă de popularizare operativă şi eficientă a succeselor obţinute, de criticare promptă a unor manifestări neconforme eticii şi moralei socialiste. Aprecieri asemănătoare s-au făcut şi în legătură cu gazetele de perete şi satirice, agitaţia vizuală la locul de muncă, ca şi cu unele forme tradiţionale ale activităţii cultural-educative (brigăzi artistice, acţiuni cu cartea, concursuri pe teme istorice-patriotice şi altele) care au fost părăsite pe considerentul că sunt perimate. Despre activizarea acestora şi găsirea unor forme noi de exprimare, cu valenţe calitative superioare au vorbit: Nicolae Ţigăniţi, care a propus ocuparea timpului liber al tinerilor cu acţiuni atractive, Rafia Armeanu — care a vorbit despre eficienţa brigăzilor artistice de agitaţie în utilizarea fondului de timp, Nistor Bacu — despre revitalizarea colectivelor de agitatori, a formelor agitaţiei vizuale în ateliere, secţii şi sectoare. „Conferinţele, expunerile ce se organizează la Casa de cultură, remarca în cuvintul său inginera Fevronia Tăbăcaru, nu atrag dacă nu sunt însoţite de acţiuni artistice sau distractive. Este o treabă pe care o ştim cu toţii şi nu înţeleg de ce nu se acţionează în acest sens, dacă aceasta este cerinţa publicului. Este necesară o mai strînsă colaborare între organizaţiile de masă, U.T.C., sindicate şi casa de cultură, in scopul găsirii celor mai adecvate forme de propagandă cu scop educativ“. Reluind ideea conlucrării după un plan de acţiune comun, Ilie Luca, preşedintele Consiliului orăşenesc al sindicatelor a făcut apel la celelalte organizaţii de masă, la conducerile administrative ale unităţilor economice de a sprijini formele şi acţiunile iniţiate , în scopul educării maselor de salariaţi, mai ales în sensul permanentizării acţiunilor, pentru ca munca educativă să devină o componentă omniprezentă a întregii activităţi economice şi sociale. Referindu-se la lipsa de înţelegere a unora dintre conducătorii producţiei faţă de rolul ce-l au şi pe înaintat, comunismului linia educării maselor, vorbitorul a remarcat şi faptul: „In plenara de azi avem un exemplu elocvent al acestei carenţe. Nici unul dintre tovarăşii directori, inginerii şefi sau alţi conducători din unităţile noastre, prezenţi în sală, nu au luat cuvintul, considerînd probabil, conform convingerii greşite pe care o au şi pe care a sesizat-o cu justeţe secretarul general al partidului nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, că treburile politice, ideologice, educaţia şi cultura, cad în sarcina partidului, a activiştilor, a organizaţiilor de masă, el considerîndu-se doar specialişti ai producţiei. Vreau să reamintesc acestor tovarăşi aprecierea secretarului general că un asemenea om poate fi un bun specialist, poate fi un bun funcţionar dar nu un conducător politic. „De o astfel de concepţie — spunea Constantin Petrescu, secretarul organizaţiei de bază de la S.M.A. Agnita, se face vinovată şi conducerea unităţii noastre, care ia hotărîri in probleme cu implicaţiisociale, fără să consulte organizaţia de partid. In acest an, la noi, comitetul de direcţie a ţinut o singură şedinţă de lucru. O serie de propuneri valoroase făcute de salariaţi pentru bunul mers al întreprinderii noastre nu-şi găsesc rezolvarea din această cauză“. Insuşindu-şi criticile aduse pentru carenţele semnalate in domeniul muncii ideologice şi cultural-educative. Ilie Bărdaş, locţiitorul secretarului Comitetului orăşenesc de partid, s-a angajat, în numele biroului, să mobilizeze toţi factorii de răspundere pentru traducerea în viaţă a prevederilor programului de educare marxist-leninistă a comuniştilor, a tuturor oamenilor muncii elaborat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în cuvintul de încheiere a lucrărilor plenarei, tov. Ioan Ungur a apreciat spiritul de înaltă responsabilitate partinică şi intransigenţă revoluţionară faţă de linsuri, în care s-au desfăşurat dezbaterile, cerînd membrilor comitetului, participanţilor şi prin ei tuturor cetăţenilor oraşului Agnita să contribuie prin toate mijloacele de care dispun la realizarea exemplară a sarcinilor stabilite de Congresul al X-lea al partidului, pentru edificarea societăţii socialiste multilateral dezvoltate, să lupte neabătut în vederea formării trăsăturilor etice şi morale ale omului înaintat, cu convingeri ideologice ferme, profund devotat idealurilor comunismului. AL. CONSTANTINESCU Realizări şi perspective (Urmare din pag. I) cialiştilor pentru realizarea planului de montă şi fătări. Tot in această perioadă s-au înregistrat unele mortalităţi şi sacrificări din necesitate. Iată deci cum se prezintă lucrurile Inginerul şef al unităţii, tovarăşul Aurel Petrişor, şi cei doi şefi de ferme sunt însă optimişti. „în pofida greutăţilor pe care le-am întîmpinat, mai ales din lipsa de furaje, vom recupera unele din nerealizări, iar la majoritatea indicatorilor vom avea un bilanţ pozitiv — ne spunea ing. Aurel Petrişor. Am luat măsuri pentru realizarea efectivelor şi a unei baze furajere corespunzătoare". Indiscutabil, perspectivele sunt din cele mai bune. Se pare că factorii de răspundere ai unităţii şi fermelor au tras învăţămintele necesare din lipsurile şi greutăţile acestui an. Cel puţin în ceea ce priveşte baza furajeră s-au asigurat pînă în prezent aproape 700 tone fînuri, cu posibilităţi de realizare pînă la 850 tone grosiere, 1 000 tone paie şi cca 480 tone coceni, ce vor fi recoltaţi după culesul porumbului. Se vor asigura, de asemenea, circa 2 000 tone suculente (peste 540 tone fiind deja însilozate din porumb pentru siloz, sfeclă furajeră şi borhot. Pentru a se asigura în primăvară necesarul de masă verde, s-au însămînţat cu secară peste 50 ha situate in apropierea adăpostului. Demn de reţinut este şi faptul că au fost asigurate în bună parte şi concentratele necesare: 115 tone orz, 15 tone ovăz, 15 tone mazăre, 120 tone tărîţe, 250 tone porumb etc. în acest context o atenţie deosebită se acordă in prezent reorganizării activităţii în sector, principalele eforturi fiind îndreptate în direcţia profilării şi specializării, ceea ce va determina obţinerea de rezultate superioare în producţia de carne şi lapte. Sunt în curs lucrările de amenajare a unui grajd cu grătare, pentru îngrăşarea viţeilor. încă în toamna acestui an el va fi populat cu 250 viţei. începînd cu anul viitor va fi amenajat încă un grajd cu boxe pentru prima perioadă de îngrăşare, de unde viţeii vor fi trecuţi în grajdul cu grătare. In acest fel grajdul cu grătare va putea fi utilizat la întreaga capacitate de 500 viţei anual. Alături de îngrăşătorie este în curs amenajarea unei bucătării furajere, unde se vor putea prepara zilnic nutreţuri pentru 5 000 viţei. Lucrarea însumează o investiţie de peste 320 000 lei. Va creşte totodată numărul vacilor cu lapte, acestea ajungînd la finele anului viitor la 300. Corespunzător va spori şi contribuţia membrilor cooperatori la asigurarea fondului central de stat. Numai la lapte va trebui să se realizeze de la fiecare vacă cu 300 litri ,mai mult decit a fost prevăzut pentru acest an, iar la carnea de bovine sporul este de la 38 tone la 95 tone. Fără îndoială, acestea sunt sarcini mobilizatoare. Realizarea lor exemplară cere eforturi susţinute din partea conducerii şi a tuturor lucrătorilor din acest sector, o organizare exemplară a muncii în fiecare fermă. Va trebui deci ca în primul rînd să se înlăture deficienţele existente şi să se pună un accent cit mai mare pe mobilizarea tuturor forţelor existente şi a posibilităţilor pentru ca încă din acest an obiectivele prevăzute să fie traduse în viaţă. In fotografie: raionul textile-incălțăminte al magazinului „Universal“ din comuna Cristian