Tribuna Sibiului, septembrie 1971 (Anul 4, nr. 1096-1121)

1971-09-15 / nr. 1108

BIBLIOTECA„ASTRA" SIBIU PROLETARI DISrk­tSTL ŢĂRILE, M­lft-Va I ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU Al P.C.R. ŞI Al CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN ŞEDINŢA COMITETULUI EXECUTIV AL C.C. AL P.C.R. In ziua de 14 septembrie 1971 a avut loc şedinţa Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. prezidată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român Au participat miniştri, şefi de secţii la C.C. al P.C.R., conducători ai unor insti­tuţii centrale. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a dezbătut şi aprobat: proiectul legii cu pri­vire la organizarea şi conducerea unităţi­lor socialiste de stat , îmbunătăţit în ur­ma dezbaterii publice; proiectul legii cu privire la gospodărirea fondurilor fixe, re­surselor materiale şi aprovizionarea tehni­­co-materială; proiectul decretului privind siguranţa în funcţionare a maşinilor, uti­lajelor, instalaţiilor, aparatelor de măsură, control şi automatizare din unităţile socia­liste de stat; proiectul decretului privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Mi­nisterului Aprovizionării Tehnico-Mate­riale şi Gospodăririi Fondurilor Fixe; pro­iectul decretului privind înfiinţarea, or­ganizarea şi funcţionarea Consiliului Cul­turii şi Educaţiei Socialiste. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a hotărît ca proiectele de legi să fie supuse spre dezbatere şi adoptare Marii Adunări Naţionale, iar proiectele de decret să fie înaintate spre adoptare Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România. în continuare au fost adoptate măsuri privind perfecţionarea învăţămîntului de cultură generală, precum şi îmbunătăţirea structurii şi conţinutului învăţămîntului superior. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a mai adoptat hotărîri cu privire la princi­palii indicatori tehnico-economici ai unor lucrări de investiţii prevăzute în planul cincinal şi a soluţionat alte probleme ale activităţii curente. Vedere parţială a secţiei de rafinare electrolitică a plumbului de la U.MM.N. Copşa Mică. Să fie impulsionat ritmul lucrărilor agricole de sezon! Timpul însăminţărilor de toamnă a sosit şi in judeţul nostru; au fost însămînţate importante suprafeţe cu secară pentru masă verde. Acum se desfăşoară intens pregătirile pentru însămînţarea griului de toamnă: fer­tilizări, arături etc. Pentru a pune la adăpost produc­ţia acestui an şi pentru a crea con­diţii optime pregătirii patului ger­minativ, lucrătorii din­­agricultură au început recoltarea culturilor de toamnă, în special pe acele sole un­­de urmează a fi însămînţat greu. Conform situaţiei operative a Di­recţiei generale judeţene a agricul­turii, până la data de 13 septembrie Hc, cartofii de toamnă au fost re­citaţi pe 5 la sută din suprafaţa teren ocupat de această cultură, ooperatorii din Laslea, Axente Se­ver, Boian, Alţîna, Dîrlos, Ighişul Vechi, Marpod, Stejărişul, Şura Ma­re, Hosman, Cornăţel, Ruşi, ş.a. au reuşit să strîngă producţia de car­­­tofî de toamnă de pe suprafeţe mal­­i­ari, creînd astfel condiţii pentru o mai bună pregătire a patului germlf­icativ. Datorită faptului că griul um­ea» »B a fi semănat după cartofi de c­amnă pe mari suprafeţe, este ne­­­sar ca recoltarea tuberculilor şi eliberarea terenurilor să fie impul­sionate. Toate forţele mecanice exist cooperatorii să fie mobilizaţi în a­­ceastă acţiune de mare importanţă pentru producţia agricolă. Consiliile de conducere să acorde o mare a­­tenţie evidenţierii corecte a produc­­ţi­ei obţinute, prevenirii sustragerilor din producţie, achitării obligaţiilor fa­ţă de stat, retribuirii muncii coopera­torilor, respectindu-se cu stricteţe for­mele de retribuire a muncii stabilite in adunările generale ale coopera­torilor. Să se ia toate măsurile pen­tru organizarea exemplară a muncii pe formaţii de lucru, pentru a se folosi din plin fiecare oră prielnică lucrului în cîmp. Imediat după eliberarea terenuri­lor, mecanizatorii trebuie să execu-* te fertilizările şi pregătirea patului germinativ, respectînd cu stricteţe tehnologia de lucru stabilită de spe­cialiştii unităţilor, în multe cooperative agricole a început şi recoltarea sfeclei de za­hăr. Ritmul de execuţie a acestei lu­crări trebuie să fie accelerat, avîn­­du-se în vedere necesitatea pregă­tirii în cele mai bune condiţii a te­renurilor unde urmează a fi semă­nat orzul sau griul de toamnă. O lucrare mult rămasă în urmă în multe cooperative agricole este în silozarea porumbului. Sunt unităţi ca Arpaşu de Jos, Broşteni Buia, Cis­­nădioara, Cirţişoara, Copşa Mică, lente la secţiile­ de mecanizare,, toţi Noul Român, Presata, Seria Mică, Tălmaciu şi Vărd, unde Insilizarea porumbului încă nu a început. Oare preşedinţii şi specialiştii din aceste unităţi nu sunt convinşi de impor­tanţa deosebită a asigurării unor cantităţi cit mai mari de furaje su­culente pentru realizarea producţiei animaliere? Considerăm că este ab­solut necesar ca organele şi orga­nizaţiile de partid din aceste unităţi, precum şi din C.A.P. Alma, Alţîna, Apoldu de Jos, Avrig, Axente Sever, Biertan, Bîrghiş, Bruiu, Chirpăr, Gor­­năţel, Dîrlos, Ghijasa de Sus, Gusu, Hosman, Ighişul Nou, Ighişul Vechi, Ludoş, Marpod, Mălîncrav, Mihăileni, Noiştat Orlat, Poplaca, Porumbacu de Sus, Racoviţa, Ruşi, Velţ ş.a., unde a­­ceastă lucrare se desfăşoară încă în­­tr-un ritm nesatisfăcător, să ia mă­suri eficiente pentru a determina consiliile de conducere să-şi facă da­toria pe deplin şi în privinţa însilo­­zării porumbului De asemenea, este necesar ca organele agricole judeţe­ne sa acţioneze mai concret pentru sprijinirea activităţii consiliilor de conducere şi a specialiştilor, pentru ca, in cîteva zile, in toate coopera­tivele agricole să se termine tnsilo­­zarea porumbului iar ritmul In ca­re se desfășoară celelalte ti­t.'ti agricole de sezon să corespundă vi­tezelor de lucru planificate. GH. GRĂDINARU­ ANUL IV nr. 1108 Miercuri 15 septembrie 197.1 14 pagini 3­0 Bani Succes în nobila misiune! Nou an şcolar-noi exigenţe ale muncii instructiv-educative Prof. ALEXANDRU GALEA inspector general, Inspectoratul judeţean de Invăţămînt Prima­ri a unui nou inceput de drum. Pentru cei a căror misiune de o viaţă este legată de formarea noilor generaţii de constructori ai socialismului, pentru cei veniţi ori reveniţi in bănci spre a sorbi apa vie a cunoaşterii şi educaţiei, te­melia făuririi personalităţii multi­laterale, pentru toate categoriile de oameni ai muncii, debutul in noul an şcolar se cere aşezat sub semnul esenţial al sporului de exi­genţă. Măsurile adoptate de Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R., ideile cuprinse în expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, amplu docu­ment programatic menit ridicării pe noi trepte a întregii munci po­­litice-ideologice şi cultural-educa­tive, impune tuturor celor a căror muncă este legată de activitatea şcolii sarcini şi obiective de ex­cepţională însemnătate socială şi politică. Importanţa şi preţuirea acordată de partidul nostru şcolii, slujitorilor acesteia — elemente de largă continuitate — trebuie în­ţelese ca un îndemn spre înnobi­larea activităţilor cotidiene din şcoli cu sporul necesar de preocu­pare, de dragoste şi hotărîre din partea cadrelor didactice şi a ele­vilor, consacrate realizării ţelului unei educaţii şi instrucţii pe mă­sura dezideratelor societăţii socia­liste multilateral dezvoltate in pa­tria noastră. Cerinţă logică a dez­voltării societăţii noastre, făurirea unei inalte conştiinţe comuniste a constructorilor socialismului şi co­munismului impun corelarea tutu­ror eforturilor pentru a zidi la te­melia personalităţii cetăţeanului de azi şi de mîine dragostea ne­stinsă de patrie şi partid. Înaltele calităţi etice şi morale ale socia­lismului, dragostea de muncă, spi­ritul militant, revoluţionar, hotă­­rîrea de a face totul pentru trans­punerea în practică a programului partidului, expresia năzuinţelor întregului nostru popor, începem un nou an de muncă şi eforturi înconjuraţi de grija partidului, a iubitului nostru to­varăş, Nicolae Ceauşescu faţă de şcoală şi slujitorii ei, de stima în­tregului nostru popor. Materiali­zare­a acestor sentimente, efortu­rile pentru îmbogăţirea cu noi rea­lizări a bazei materiale întregesc în fiecare an un tablou de vastă întindere a posibilităţilor şcolii ro­mâneşti de toate gradele. Consiliul popular judeţean — prin Inspectoratul şcolar — sub îndrumarea directă şi permanentă a Comitetului judeţean de partid s-a preocupat îndeaproape de ex­tinderea spaţiului şcolar, de lărgi­rea şi dezvoltarea bazei didactice­­materiale a unităţilor de învăţă­­mint. Detaşamentul slujitorilor şcolii din judeţul nostru — români şi germani — a fost împrospătat cu 275 de educatoare, învăţători şi profesori, absolvenţi ai şcolilor şi facultăţilor. Primiţi cu căldură şi solicitudine de către organele de partid şi de stat, de către colegii lor mai vechi, tinerii Începători in nobila mancă de dascăl şi-au ex­primat, la întrunirea ca membri ai secretariatului şi Biroului Comitetu­lui judeţean de partid, hotărîrea de a păşi in nobila lor muncă cu dorinţa de a depune toată străduin­ţa pentru a da viaţă programului stabilit de partid pentru îmbună­tăţirea muncii de făurire a con­ştiinţei socialiste a tineretului, a tuturor oamenilor muncii. Tuturor celor chemaţi să facă educaţie prin şcoală, să faciliteze copiilor, tinerilor apropierea de tezaurul cuceririlor ştiinţei şi teh­nicii le este clar dezideratul de a se socoti ostaşi in primele rîn­­duri ale muncii de făurire a omu­lui nou, constructor al celei mai înaintate societăţi, de a milita pen­tru ca actul instruirii şcolare să poarte pecetea modelării conştiin­ţei comuniste a tineretului. Omul şcolii trebuie să se socotească pri­mul angajat in opera de formare politică, etică şi morală a cetăţea­nului societăţii noastre. Partidul ne cheamă ca prin pri­cepere şi dăruire prin muncă en­tuziastă să făurim caractere, oa­meni integri, cetăţeni cu convin­geri comuniste cu înalte calităţi moral-voliţionare. Ştim că das­călii tineretului nostru îşi vor fa­ce datoria, pentru că ei înşişi sunt animaţi de m­alte idealuri comu­niste, pentru că vor să-şi aducă por­tul la zidirea acestei lumi noi, pentru că ne vom folosi zi de zi de spri­jinul organizaţiilor de partid, al comuniştilor, al U.T.C., al tuturor oamenilor muncii, interesaţi de reuşita nobilei noastre misiuni. Va trebui să nu uităm nici o clipă că suntem­ dascăli comunişti, că suntem­ chemaţi să facem edu­caţie comunistă. Acesta trebuie să fie răspunsul nostru la grija cu care ne înconjoară partidul, între­gul popor. IN PAGINA A II-A’ Condiţii optime pentru buna desfăşurare a procesului de învăţămînt în judeţul Sibiu PENTRU DEZVOLTAREA A SALARIAŢILOR După cum anunţam în ziarul nos­tru de ieri revenim in articolul de faţă cu detalii de la Plenara Consi­liului judeţean al sindicatelor. Esaminînd în spirit critic şi auto­critic întreaga activitate politico-edu­­cativă desfăşurată, referatul prezen­tat plenarei de tovarăşul Constantin Boia, preşedintele Consiliului jude­ţean al sindicatelor Sibiu, precum şi însufleţitele dezbateri din cadrul ple­narei au relevat Interesul şi profun­da adeziune a tuturor organizaţiilor sindicale sibiene faţă de amplul pro­gram de educare marxist-leninistă a membrilor de partid, a tuturor oa­menilor muncii din patria noastră, adoptat de Comitetul Executiv al CG. al P.C.R. şi de valoroasele idei cuprinse în Expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la consfătuirea de lucru cu activul din domeniul ideo­logiei şi al muncii politice şi cultu­ral-educative, pentru edificarea con­ştiinţei socialiste, a spiritului par­tinic, militant şi revoluţionar al oa­menilor muncii -Documente profund analitice, tezaur de idei, vibrant me­saj militant, revoluţionar — se spu­ne în referat — expunerea secreta­rului general al partidului demon­strează forţa, maturitatea orînduirii noastre, capacitatea de cuprindere şi de sinteză a partidului, hotărîrea cu care îşi îndeplineşte rolul conducă­tor şi îşi asumă responsabilitatea re­zolvării marilor sarcini pe care le ridică, într-o etapă sau alta, dezvol­tarea societăţii socialiste”. Dînd o înaltă apreciere măsurilor adoptate de conducerea partidului pentru ridicarea calitativă a întregii activităţi politico-ideologice şi cultu­ral-educative în patria noastră , participanţii la dezbateri au expri­mat totodată hotărîrea organelor şi organizaţiilor sindicale, a celor pes­te 145000 de membri de sindicali din judeţul Sibiu, de a acţiona cu toată fermitatea în spiritul cerinţe­lor şi exigenţelor impuse de actuala dezvoltare a societăţii, pentru creş­terea combativităţii şi intransigen­ţei faţă de tot ce este străin concep­ţiei marxist-leniniste despre lume şi viaţă şi cultivarea înaltelor senti­mente şi idealuri patriotice — pen­tru a-şi aduce o şi mai mare con­tribuţie la educarea politico-ideolo­­gică a oamenilor muncii în spiritul concepţiilor revoluţionare ale clasei muncitoare, la înfăptuirea cu succes a politicii interne şi externe a par­tidului nostru, lucrările plenarei au subliniat fap­tul că activitatea politică şi cultural­­educativă desfăşurată de Consiliul judeţean al sindicatelor, de consilii­le municipale şi orăşeneşti de toa­te comitetele sindicatelor — în lu­mina sarcinilor stabilite de către Congresul U.G.S.R. şi sub permanen­ta îndrumare a Comitetului jude­ţean de partid — a fost în acest an mai bine orientată spre ridicarea conştiinţei socialiste a oamenilor muncii, a acţionat mai direct în spri­jinirea realizării sarcinilor economi­ce. O dovadă în acest sens o con­stituie abnegaţia, priceperea, pasiu­nea şi dăruirea cu care harnicele colective de oameni ai muncii — români, germani, maghiari — din instituţiile şi unităţile economice, au înţeles să-şi concentreze eforturile pentru îndeplinirea şi depăşirea sar­cinilor pe anul în curs. Astfel, pre­vederile planului de stat pe primele 8 luni şi angajamentele luate de sin­(Continuare id­eaa a ll-a) AL. CONSTANTINESCU ION VIDRIGHIN Largă participare la mişcarea de inovaţii In cadrul concursu­lui organizat anul trecut, cercul inova­torilor de la uzina „Emailul roşu“ Me­diaş a obţinut locul III pe municipiu. Şi in acest an, la crea­ţia tehnică de masă sunt atraşi tot mai mulţi muncitori, in­gineri, tehnicieni, ca­re, prin propunerile făcute, vin să îmbu­nătăţească parame­trii funcţionali ai u­tilajelor şi maşinilor cu care este dotată întreprinderea. De la începutul a­­nului aici au fost în­registrate 35 de pro­puneri de inovaţii dintre care 12 s-au şi aplicat, eficienţa economică antecal­­culată a acestora ri­­dicîndu-se la aproa­pe 720 000 lei. Prin­tre propunerile făcu­te amintim: încălzi­tor cu combustibil gazos pentru uscarea gazului metan la cuptoarele de recoa­­cere, inovaţie pro­pusă de muncitorul Martin Szabó; pre­lungirea funcţionării cuptorului rotativ de topit frită prin modificarea gurii de alimentare şi golire — autori muncitorii Mihai Szabó, Martin Schuster, Albert la­­cob şi maistrul Ma­rin Dan. Răspundem „PREZENJ la chemarea patriei Dînd viaţă măsurilor continue în programul adoptat de conducerea partidului nostru, cu privire la îm­bunătăţirea activităţii politice-ideolo­­gice şi cultural-educative şi indica­ţiilor cuprinse în expunerea tovară­şului Nicolae Ceauşescu, pionierii s-au angajat ferm pentru crearea u­­nui curent de masă în rîndul elevi­lor, de cuprindere şi participare ac­tivă la acţiunile de muncă patrioti­că In acest scop, în săptămîna 7—14 septembrie a.c„ cei peste 40 000 pio­nieri şi şcolari din Judeţul Sibiu, or­ganizaţi în brigăzi, au participat la amenajarea localurilor şcolilor în ve­derea deschiderii anului şcolar 1971/ 1972, la curăţirea şi întreţinerea spa­ţiilor verzi a terenurilor sportive din Incinta şcolilor, la îngrijirea mo­numentelor istorice a caselor me­moriale şi a locurilor, legate de lup­ta revoluţionară a clasei muncitoa­re. Pionierii au fost prezenţi pe şan­tierele de construcţii şcolare şi la strîngerea recoltei în cadrul unităţi­lor agricole socialiste, în acţiunile de muncă patriotică, desfăşurate sub deviza «Muncim cu drag pentru a răspunde chemării partidului şi a intimpina a II-a Con­ferinţă Naţională a Organizaţiei Pio­nierilor”, s-au evidenţiat pionierii de la şcolile nr. 5, 9, 10, 13, 15, 18, 21 Sibiu, nr. 1, 3, 5, 6 Mediaş, nr. 2 Cisnădie, Miercurea, Porumbacu de Jos, Tălmaciu, Metiş, Copşa Mică, Agnita ş.a. Fiind o acţiune de masă, activita­tea patriotică a contribuit la culti­varea în rîndurile copiilor a atitu­dinii înaintate faţă de muncă, a dra­gostei faţă de patrie, a spiritului de sociabilitate, a dîrzeniei în învinge­­rea greutăţilor. Aceste activităţi pot fi numite o contribuţie la formarea convingerii că fapta de muncă pusă în slujba patriei este o faptă cetă­ţenească, expresie a patriotismului şi democraţiei pioniereşti. Nefiind un scop în sine, ci un mijloc esenţial prin care se realizează mutaţii po­zitive în conştiinţa pionierilor şi şco­larilor, atitudini noi, izvorîte din exigenţe şi perspective însufleţitoa­­re în munca lor, pe linia cultivării concepţiei şi idealului de viaţă co­munist, munca patriotică s-a dove­dit ancorată în sfera unui interes larg mobilizator. Copiii au înţeles că în aceste con­diţii au apărut pretenţii noi la ca­re ei sunt chemaţi să adere con­ştient, cu responsabilitate şi entu­ziasm, că se cere muncă mai multă şi mai bună din partea activului, ex­ponent de frunte al colectivului, că detaşamentului i se pretinde să ma­nifeste mai multă energie, iniţiativă şi spirit de organizare, o atitudine militantă de promovare a compor­tării înaintate faţă de muncă, de in­­transigenţă faţă de lipsuri, că se for­mulează exigenţa ridicare faţă de fiecare pionier în parte, faţă de ca­litatea sa de membru al unei orga­nizaţii revoluţionare. Conştientizarea neîntreruptă a ţelurilor educativ-po­­litice, reliefarea atentă şi susţinută a semnificaţiilor profund patriotice ale acţiunii din săptămîna care a trecut, reprezintă principalul cîştig pentru intensa muncă de educaţie (Continuare fn caa a II-a) Prof. IOAN POPA preşedintele Consiliului jude­ţeam a) organizaţiei pioni­eri *­­­lor Sibiul Pe şantierele I. C. M. J.-ului, se impune: Mai multă extinderea In complexul de factori care concură la creşterea productivităţii muncii în activitatea de construcţii montaj un joc bine determinat îl o­­cupă noul sistem de lucru şi retri­buire a muncii în acord global Por­nind de la acest considerent am ur­mărit recent, de-a lungul investiga­ţiilor efectuate la întreprinderea ju­deţeană de construcţii montaj Sibiu, care este sfera de aplicare a acestui sistem şi efectele economice obţi­nute şi, eventual, ce împiedică extin­derea aplicării lui pe şantierele în­treprinderii. O statistică întocmită la serviciul de organizare şi normare a muncii ne relevă următoarele: în luna mai 1970, cînd s-a trecut la aplicarea a­­cordului global cei ce lucrau în noul sistem erau doar 6 la sută din to­talul salariaţilor, pentru ca în luna octombrie a aceluiaşi an aceştia să retina o pondere de 70 la sută La sfirşitul lui august 1971, din 187 de echipe, 130 lucrau în acord global, ceea ce înseamnă —­ raportat la nu­mărul muncitorilor — doar 68 la su­tă. Aşadar se observă o curbă si­nusoidală în ce priveşte aplicarea noului sistem. Dacă la acestea mai adăugăm şi faptul că după un an şi jumătate de lucru după noul sistem nici un maistru, tehnician sau in­giner n-a fost cuprins în această for­mă, întregim o imagine de loc sa­tisfăcătoare a felului cum se apli­că acordul global la I­CMJ. Se naşte întrebarea: cum se expli­că o atare situaţie? Oare noul sis­tem nu-şî poate demonstra viabili­tatea, sau, în cadrul întreprinderii nu există suficientă preocupare pen­tru aplicarea lui? Pornind tot de la cifre, constatăm că pe semestrul intii al acestui an productivitatea obţinută de cei care au executat lucrări un acord global este cu­­7­9 la sută mai mare decit a colegilor Io, iar salariul mediu cunoaşte şi el o creştere cu 7,6 pro­cente. Dar cu toate aceste avantaje de care ar gates beneficia construc­torii sunt cuprinşi prea puţini în noul sistem. Din noianul de argumente ce ne-au fost aduse cu scopul de a justifica oarecum situaţia, reţinem următoa­rele: „întreprinderea noastră nu dis­pune de brigăzi complexe — consti­tuite din instalatori dulgheri con­structori şi alţi meseriaşi — capabi­le să execute întreg obiectivul Apoi un maistru, la noi are de coordonat lucrările la trei-patru obiective, în asemenea condiţii este foarte dificil de a cuprinde un număr mai mare de salariaţi“ — ne spune Vasile Borlea, de la serviciul de organizare a muncii al I.G.M.J. în replică, părerea tehnicianului Corneliu Oancea, secretarul comite­tului de partid. — Bine, dar nu noi ne organizăm ac­tivitatea ? într adevăr ,t-o organizează dar ,cum? Faptul c­ă lucrurile nu merg (continuare în pag. a îî-a) V. BARBU preocupare pentru acordului global!

Next