Tribuna Sibiului, septembrie 1971 (Anul 4, nr. 1096-1121)
1971-09-15 / nr. 1108
BIBLIOTECA„ASTRA" SIBIU PROLETARI DISrktSTL ŢĂRILE, Mlft-Va I ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU Al P.C.R. ŞI Al CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN ŞEDINŢA COMITETULUI EXECUTIV AL C.C. AL P.C.R. In ziua de 14 septembrie 1971 a avut loc şedinţa Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. prezidată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român Au participat miniştri, şefi de secţii la C.C. al P.C.R., conducători ai unor instituţii centrale. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a dezbătut şi aprobat: proiectul legii cu privire la organizarea şi conducerea unităţilor socialiste de stat , îmbunătăţit în urma dezbaterii publice; proiectul legii cu privire la gospodărirea fondurilor fixe, resurselor materiale şi aprovizionarea tehnico-materială; proiectul decretului privind siguranţa în funcţionare a maşinilor, utilajelor, instalaţiilor, aparatelor de măsură, control şi automatizare din unităţile socialiste de stat; proiectul decretului privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Ministerului Aprovizionării Tehnico-Materiale şi Gospodăririi Fondurilor Fixe; proiectul decretului privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a hotărît ca proiectele de legi să fie supuse spre dezbatere şi adoptare Marii Adunări Naţionale, iar proiectele de decret să fie înaintate spre adoptare Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România. în continuare au fost adoptate măsuri privind perfecţionarea învăţămîntului de cultură generală, precum şi îmbunătăţirea structurii şi conţinutului învăţămîntului superior. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a mai adoptat hotărîri cu privire la principalii indicatori tehnico-economici ai unor lucrări de investiţii prevăzute în planul cincinal şi a soluţionat alte probleme ale activităţii curente. Vedere parţială a secţiei de rafinare electrolitică a plumbului de la U.MM.N. Copşa Mică. Să fie impulsionat ritmul lucrărilor agricole de sezon! Timpul însăminţărilor de toamnă a sosit şi in judeţul nostru; au fost însămînţate importante suprafeţe cu secară pentru masă verde. Acum se desfăşoară intens pregătirile pentru însămînţarea griului de toamnă: fertilizări, arături etc. Pentru a pune la adăpost producţia acestui an şi pentru a crea condiţii optime pregătirii patului germinativ, lucrătorii dinagricultură au început recoltarea culturilor de toamnă, în special pe acele sole unde urmează a fi însămînţat greu. Conform situaţiei operative a Direcţiei generale judeţene a agriculturii, până la data de 13 septembrie Hc, cartofii de toamnă au fost recitaţi pe 5 la sută din suprafaţa teren ocupat de această cultură, ooperatorii din Laslea, Axente Sever, Boian, Alţîna, Dîrlos, Ighişul Vechi, Marpod, Stejărişul, Şura Mare, Hosman, Cornăţel, Ruşi, ş.a. au reuşit să strîngă producţia de cartofî de toamnă de pe suprafeţe maliari, creînd astfel condiţii pentru o mai bună pregătire a patului germlficativ. Datorită faptului că griul umea» »B a fi semănat după cartofi de camnă pe mari suprafeţe, este nesar ca recoltarea tuberculilor şi eliberarea terenurilor să fie impulsionate. Toate forţele mecanice exist cooperatorii să fie mobilizaţi în această acţiune de mare importanţă pentru producţia agricolă. Consiliile de conducere să acorde o mare atenţie evidenţierii corecte a producţiei obţinute, prevenirii sustragerilor din producţie, achitării obligaţiilor faţă de stat, retribuirii muncii cooperatorilor, respectindu-se cu stricteţe formele de retribuire a muncii stabilite in adunările generale ale cooperatorilor. Să se ia toate măsurile pentru organizarea exemplară a muncii pe formaţii de lucru, pentru a se folosi din plin fiecare oră prielnică lucrului în cîmp. Imediat după eliberarea terenurilor, mecanizatorii trebuie să execu-* te fertilizările şi pregătirea patului germinativ, respectînd cu stricteţe tehnologia de lucru stabilită de specialiştii unităţilor, în multe cooperative agricole a început şi recoltarea sfeclei de zahăr. Ritmul de execuţie a acestei lucrări trebuie să fie accelerat, avîndu-se în vedere necesitatea pregătirii în cele mai bune condiţii a terenurilor unde urmează a fi semănat orzul sau griul de toamnă. O lucrare mult rămasă în urmă în multe cooperative agricole este în silozarea porumbului. Sunt unităţi ca Arpaşu de Jos, Broşteni Buia, Cisnădioara, Cirţişoara, Copşa Mică, lente la secţiile de mecanizare,, toţi Noul Român, Presata, Seria Mică, Tălmaciu şi Vărd, unde Insilizarea porumbului încă nu a început. Oare preşedinţii şi specialiştii din aceste unităţi nu sunt convinşi de importanţa deosebită a asigurării unor cantităţi cit mai mari de furaje suculente pentru realizarea producţiei animaliere? Considerăm că este absolut necesar ca organele şi organizaţiile de partid din aceste unităţi, precum şi din C.A.P. Alma, Alţîna, Apoldu de Jos, Avrig, Axente Sever, Biertan, Bîrghiş, Bruiu, Chirpăr, Gornăţel, Dîrlos, Ghijasa de Sus, Gusu, Hosman, Ighişul Nou, Ighişul Vechi, Ludoş, Marpod, Mălîncrav, Mihăileni, Noiştat Orlat, Poplaca, Porumbacu de Sus, Racoviţa, Ruşi, Velţ ş.a., unde această lucrare se desfăşoară încă într-un ritm nesatisfăcător, să ia măsuri eficiente pentru a determina consiliile de conducere să-şi facă datoria pe deplin şi în privinţa însilozării porumbului De asemenea, este necesar ca organele agricole judeţene sa acţioneze mai concret pentru sprijinirea activităţii consiliilor de conducere şi a specialiştilor, pentru ca, in cîteva zile, in toate cooperativele agricole să se termine tnsilozarea porumbului iar ritmul In care se desfășoară celelalte tit.'ti agricole de sezon să corespundă vitezelor de lucru planificate. GH. GRĂDINARU ANUL IV nr. 1108 Miercuri 15 septembrie 197.1 14 pagini 30 Bani Succes în nobila misiune! Nou an şcolar-noi exigenţe ale muncii instructiv-educative Prof. ALEXANDRU GALEA inspector general, Inspectoratul judeţean de Invăţămînt Primari a unui nou inceput de drum. Pentru cei a căror misiune de o viaţă este legată de formarea noilor generaţii de constructori ai socialismului, pentru cei veniţi ori reveniţi in bănci spre a sorbi apa vie a cunoaşterii şi educaţiei, temelia făuririi personalităţii multilaterale, pentru toate categoriile de oameni ai muncii, debutul in noul an şcolar se cere aşezat sub semnul esenţial al sporului de exigenţă. Măsurile adoptate de Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R., ideile cuprinse în expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, amplu document programatic menit ridicării pe noi trepte a întregii munci politice-ideologice şi cultural-educative, impune tuturor celor a căror muncă este legată de activitatea şcolii sarcini şi obiective de excepţională însemnătate socială şi politică. Importanţa şi preţuirea acordată de partidul nostru şcolii, slujitorilor acesteia — elemente de largă continuitate — trebuie înţelese ca un îndemn spre înnobilarea activităţilor cotidiene din şcoli cu sporul necesar de preocupare, de dragoste şi hotărîre din partea cadrelor didactice şi a elevilor, consacrate realizării ţelului unei educaţii şi instrucţii pe măsura dezideratelor societăţii socialiste multilateral dezvoltate in patria noastră. Cerinţă logică a dezvoltării societăţii noastre, făurirea unei inalte conştiinţe comuniste a constructorilor socialismului şi comunismului impun corelarea tuturor eforturilor pentru a zidi la temelia personalităţii cetăţeanului de azi şi de mîine dragostea nestinsă de patrie şi partid. Înaltele calităţi etice şi morale ale socialismului, dragostea de muncă, spiritul militant, revoluţionar, hotărîrea de a face totul pentru transpunerea în practică a programului partidului, expresia năzuinţelor întregului nostru popor, începem un nou an de muncă şi eforturi înconjuraţi de grija partidului, a iubitului nostru tovarăş, Nicolae Ceauşescu faţă de şcoală şi slujitorii ei, de stima întregului nostru popor. Materializarea acestor sentimente, eforturile pentru îmbogăţirea cu noi realizări a bazei materiale întregesc în fiecare an un tablou de vastă întindere a posibilităţilor şcolii româneşti de toate gradele. Consiliul popular judeţean — prin Inspectoratul şcolar — sub îndrumarea directă şi permanentă a Comitetului judeţean de partid s-a preocupat îndeaproape de extinderea spaţiului şcolar, de lărgirea şi dezvoltarea bazei didacticemateriale a unităţilor de învăţămint. Detaşamentul slujitorilor şcolii din judeţul nostru — români şi germani — a fost împrospătat cu 275 de educatoare, învăţători şi profesori, absolvenţi ai şcolilor şi facultăţilor. Primiţi cu căldură şi solicitudine de către organele de partid şi de stat, de către colegii lor mai vechi, tinerii Începători in nobila mancă de dascăl şi-au exprimat, la întrunirea ca membri ai secretariatului şi Biroului Comitetului judeţean de partid, hotărîrea de a păşi in nobila lor muncă cu dorinţa de a depune toată străduinţa pentru a da viaţă programului stabilit de partid pentru îmbunătăţirea muncii de făurire a conştiinţei socialiste a tineretului, a tuturor oamenilor muncii. Tuturor celor chemaţi să facă educaţie prin şcoală, să faciliteze copiilor, tinerilor apropierea de tezaurul cuceririlor ştiinţei şi tehnicii le este clar dezideratul de a se socoti ostaşi in primele rînduri ale muncii de făurire a omului nou, constructor al celei mai înaintate societăţi, de a milita pentru ca actul instruirii şcolare să poarte pecetea modelării conştiinţei comuniste a tineretului. Omul şcolii trebuie să se socotească primul angajat in opera de formare politică, etică şi morală a cetăţeanului societăţii noastre. Partidul ne cheamă ca prin pricepere şi dăruire prin muncă entuziastă să făurim caractere, oameni integri, cetăţeni cu convingeri comuniste cu înalte calităţi moral-voliţionare. Ştim că dascălii tineretului nostru îşi vor face datoria, pentru că ei înşişi sunt animaţi de malte idealuri comuniste, pentru că vor să-şi aducă portul la zidirea acestei lumi noi, pentru că ne vom folosi zi de zi de sprijinul organizaţiilor de partid, al comuniştilor, al U.T.C., al tuturor oamenilor muncii, interesaţi de reuşita nobilei noastre misiuni. Va trebui să nu uităm nici o clipă că suntem dascăli comunişti, că suntem chemaţi să facem educaţie comunistă. Acesta trebuie să fie răspunsul nostru la grija cu care ne înconjoară partidul, întregul popor. IN PAGINA A II-A’ Condiţii optime pentru buna desfăşurare a procesului de învăţămînt în judeţul Sibiu PENTRU DEZVOLTAREA A SALARIAŢILOR După cum anunţam în ziarul nostru de ieri revenim in articolul de faţă cu detalii de la Plenara Consiliului judeţean al sindicatelor. Esaminînd în spirit critic şi autocritic întreaga activitate politico-educativă desfăşurată, referatul prezentat plenarei de tovarăşul Constantin Boia, preşedintele Consiliului judeţean al sindicatelor Sibiu, precum şi însufleţitele dezbateri din cadrul plenarei au relevat Interesul şi profunda adeziune a tuturor organizaţiilor sindicale sibiene faţă de amplul program de educare marxist-leninistă a membrilor de partid, a tuturor oamenilor muncii din patria noastră, adoptat de Comitetul Executiv al CG. al P.C.R. şi de valoroasele idei cuprinse în Expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la consfătuirea de lucru cu activul din domeniul ideologiei şi al muncii politice şi cultural-educative, pentru edificarea conştiinţei socialiste, a spiritului partinic, militant şi revoluţionar al oamenilor muncii -Documente profund analitice, tezaur de idei, vibrant mesaj militant, revoluţionar — se spune în referat — expunerea secretarului general al partidului demonstrează forţa, maturitatea orînduirii noastre, capacitatea de cuprindere şi de sinteză a partidului, hotărîrea cu care îşi îndeplineşte rolul conducător şi îşi asumă responsabilitatea rezolvării marilor sarcini pe care le ridică, într-o etapă sau alta, dezvoltarea societăţii socialiste”. Dînd o înaltă apreciere măsurilor adoptate de conducerea partidului pentru ridicarea calitativă a întregii activităţi politico-ideologice şi cultural-educative în patria noastră , participanţii la dezbateri au exprimat totodată hotărîrea organelor şi organizaţiilor sindicale, a celor peste 145000 de membri de sindicali din judeţul Sibiu, de a acţiona cu toată fermitatea în spiritul cerinţelor şi exigenţelor impuse de actuala dezvoltare a societăţii, pentru creşterea combativităţii şi intransigenţei faţă de tot ce este străin concepţiei marxist-leniniste despre lume şi viaţă şi cultivarea înaltelor sentimente şi idealuri patriotice — pentru a-şi aduce o şi mai mare contribuţie la educarea politico-ideologică a oamenilor muncii în spiritul concepţiilor revoluţionare ale clasei muncitoare, la înfăptuirea cu succes a politicii interne şi externe a partidului nostru, lucrările plenarei au subliniat faptul că activitatea politică şi culturaleducativă desfăşurată de Consiliul judeţean al sindicatelor, de consiliile municipale şi orăşeneşti de toate comitetele sindicatelor — în lumina sarcinilor stabilite de către Congresul U.G.S.R. şi sub permanenta îndrumare a Comitetului judeţean de partid — a fost în acest an mai bine orientată spre ridicarea conştiinţei socialiste a oamenilor muncii, a acţionat mai direct în sprijinirea realizării sarcinilor economice. O dovadă în acest sens o constituie abnegaţia, priceperea, pasiunea şi dăruirea cu care harnicele colective de oameni ai muncii — români, germani, maghiari — din instituţiile şi unităţile economice, au înţeles să-şi concentreze eforturile pentru îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor pe anul în curs. Astfel, prevederile planului de stat pe primele 8 luni şi angajamentele luate de sin(Continuare ideaa a ll-a) AL. CONSTANTINESCU ION VIDRIGHIN Largă participare la mişcarea de inovaţii In cadrul concursului organizat anul trecut, cercul inovatorilor de la uzina „Emailul roşu“ Mediaş a obţinut locul III pe municipiu. Şi in acest an, la creaţia tehnică de masă sunt atraşi tot mai mulţi muncitori, ingineri, tehnicieni, care, prin propunerile făcute, vin să îmbunătăţească parametrii funcţionali ai utilajelor şi maşinilor cu care este dotată întreprinderea. De la începutul anului aici au fost înregistrate 35 de propuneri de inovaţii dintre care 12 s-au şi aplicat, eficienţa economică antecalculată a acestora ridicîndu-se la aproape 720 000 lei. Printre propunerile făcute amintim: încălzitor cu combustibil gazos pentru uscarea gazului metan la cuptoarele de recoacere, inovaţie propusă de muncitorul Martin Szabó; prelungirea funcţionării cuptorului rotativ de topit frită prin modificarea gurii de alimentare şi golire — autori muncitorii Mihai Szabó, Martin Schuster, Albert lacob şi maistrul Marin Dan. Răspundem „PREZENJ la chemarea patriei Dînd viaţă măsurilor continue în programul adoptat de conducerea partidului nostru, cu privire la îmbunătăţirea activităţii politice-ideologice şi cultural-educative şi indicaţiilor cuprinse în expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, pionierii s-au angajat ferm pentru crearea unui curent de masă în rîndul elevilor, de cuprindere şi participare activă la acţiunile de muncă patriotică In acest scop, în săptămîna 7—14 septembrie a.c„ cei peste 40 000 pionieri şi şcolari din Judeţul Sibiu, organizaţi în brigăzi, au participat la amenajarea localurilor şcolilor în vederea deschiderii anului şcolar 1971/ 1972, la curăţirea şi întreţinerea spaţiilor verzi a terenurilor sportive din Incinta şcolilor, la îngrijirea monumentelor istorice a caselor memoriale şi a locurilor, legate de lupta revoluţionară a clasei muncitoare. Pionierii au fost prezenţi pe şantierele de construcţii şcolare şi la strîngerea recoltei în cadrul unităţilor agricole socialiste, în acţiunile de muncă patriotică, desfăşurate sub deviza «Muncim cu drag pentru a răspunde chemării partidului şi a intimpina a II-a Conferinţă Naţională a Organizaţiei Pionierilor”, s-au evidenţiat pionierii de la şcolile nr. 5, 9, 10, 13, 15, 18, 21 Sibiu, nr. 1, 3, 5, 6 Mediaş, nr. 2 Cisnădie, Miercurea, Porumbacu de Jos, Tălmaciu, Metiş, Copşa Mică, Agnita ş.a. Fiind o acţiune de masă, activitatea patriotică a contribuit la cultivarea în rîndurile copiilor a atitudinii înaintate faţă de muncă, a dragostei faţă de patrie, a spiritului de sociabilitate, a dîrzeniei în învingerea greutăţilor. Aceste activităţi pot fi numite o contribuţie la formarea convingerii că fapta de muncă pusă în slujba patriei este o faptă cetăţenească, expresie a patriotismului şi democraţiei pioniereşti. Nefiind un scop în sine, ci un mijloc esenţial prin care se realizează mutaţii pozitive în conştiinţa pionierilor şi şcolarilor, atitudini noi, izvorîte din exigenţe şi perspective însufleţitoare în munca lor, pe linia cultivării concepţiei şi idealului de viaţă comunist, munca patriotică s-a dovedit ancorată în sfera unui interes larg mobilizator. Copiii au înţeles că în aceste condiţii au apărut pretenţii noi la care ei sunt chemaţi să adere conştient, cu responsabilitate şi entuziasm, că se cere muncă mai multă şi mai bună din partea activului, exponent de frunte al colectivului, că detaşamentului i se pretinde să manifeste mai multă energie, iniţiativă şi spirit de organizare, o atitudine militantă de promovare a comportării înaintate faţă de muncă, de intransigenţă faţă de lipsuri, că se formulează exigenţa ridicare faţă de fiecare pionier în parte, faţă de calitatea sa de membru al unei organizaţii revoluţionare. Conştientizarea neîntreruptă a ţelurilor educativ-politice, reliefarea atentă şi susţinută a semnificaţiilor profund patriotice ale acţiunii din săptămîna care a trecut, reprezintă principalul cîştig pentru intensa muncă de educaţie (Continuare fn caa a II-a) Prof. IOAN POPA preşedintele Consiliului judeţeam a) organizaţiei pionieri *lor Sibiul Pe şantierele I. C. M. J.-ului, se impune: Mai multă extinderea In complexul de factori care concură la creşterea productivităţii muncii în activitatea de construcţii montaj un joc bine determinat îl ocupă noul sistem de lucru şi retribuire a muncii în acord global Pornind de la acest considerent am urmărit recent, de-a lungul investigaţiilor efectuate la întreprinderea judeţeană de construcţii montaj Sibiu, care este sfera de aplicare a acestui sistem şi efectele economice obţinute şi, eventual, ce împiedică extinderea aplicării lui pe şantierele întreprinderii. O statistică întocmită la serviciul de organizare şi normare a muncii ne relevă următoarele: în luna mai 1970, cînd s-a trecut la aplicarea acordului global cei ce lucrau în noul sistem erau doar 6 la sută din totalul salariaţilor, pentru ca în luna octombrie a aceluiaşi an aceştia să retina o pondere de 70 la sută La sfirşitul lui august 1971, din 187 de echipe, 130 lucrau în acord global, ceea ce înseamnă — raportat la numărul muncitorilor — doar 68 la sută. Aşadar se observă o curbă sinusoidală în ce priveşte aplicarea noului sistem. Dacă la acestea mai adăugăm şi faptul că după un an şi jumătate de lucru după noul sistem nici un maistru, tehnician sau inginer n-a fost cuprins în această formă, întregim o imagine de loc satisfăcătoare a felului cum se aplică acordul global la ICMJ. Se naşte întrebarea: cum se explică o atare situaţie? Oare noul sistem nu-şî poate demonstra viabilitatea, sau, în cadrul întreprinderii nu există suficientă preocupare pentru aplicarea lui? Pornind tot de la cifre, constatăm că pe semestrul intii al acestui an productivitatea obţinută de cei care au executat lucrări un acord global este cu79 la sută mai mare decit a colegilor Io, iar salariul mediu cunoaşte şi el o creştere cu 7,6 procente. Dar cu toate aceste avantaje de care ar gates beneficia constructorii sunt cuprinşi prea puţini în noul sistem. Din noianul de argumente ce ne-au fost aduse cu scopul de a justifica oarecum situaţia, reţinem următoarele: „întreprinderea noastră nu dispune de brigăzi complexe — constituite din instalatori dulgheri constructori şi alţi meseriaşi — capabile să execute întreg obiectivul Apoi un maistru, la noi are de coordonat lucrările la trei-patru obiective, în asemenea condiţii este foarte dificil de a cuprinde un număr mai mare de salariaţi“ — ne spune Vasile Borlea, de la serviciul de organizare a muncii al I.G.M.J. în replică, părerea tehnicianului Corneliu Oancea, secretarul comitetului de partid. — Bine, dar nu noi ne organizăm activitatea ? într adevăr ,t-o organizează dar ,cum? Faptul că lucrurile nu merg (continuare în pag. a îî-a) V. BARBU preocupare pentru acordului global!