Tribuna Sibiului, septembrie 1971 (Anul 4, nr. 1096-1121)
1971-09-19 / nr. 1112
Anul IV, nr. 1112I I BIBLIOTECA,, ASTRA SIBIU PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA! ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN I ! Duminică, 19 septembrie 1971 4 pagini, 30 bani 1 Vizita de lucru a tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU în judeţul Caraş-Severin în cursul zilei de sîmbătă, 18 septembrie, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, Manea Mănescu, Ilie Vermer şi Maxim Berghianu, a continuat vizita de lucru în judeţul Caraş-Severin. De la reşedinţa judeţului se pleacă la primele ore ale dimineţii. Cetăţenii Reşiţei, care pe tot parcursul vizitei de vineri au înconjurat cu multă căldură şi dragoste pe conducătorul partidului şi statului, au dat din nou străzilorCetăţii de foc“ imaginea specifică marilor sărbători, prin entuziastele şi strălucitoarele manifestări populare, în aplauzele şi uralele mulţimii, coloana de maşini străbate centrul oraşului, îndreptîndu-se spre Caransebeş. Vizita secretarului general în municipiul Reşiţa, prilejuită şi de împlinirea a 200 de ani de activitate industrială neîntreruptă pe aceste meleaguri, dialogul fructuos cu activişti de partid şi de stat, cu cadre de conducere din economia judeţului, cu muncitori, Ingineri şi tehnicieni din întreprinderile municipiului, indicaţiile date reprezintă un puternic factor mobilizator pentru activitatea viitoare a reşiţenilor, pentru dezvoltarea continuă, multilaterală a judeţului Caraş-Severin. ... Caransebeş, în aceeaşi atmosferă entuziastă, plină de căldură, conducătorii de partid şi de stat străbat arterele principale ale oraşului. Aproape întreaga populaţie a venit în întîmpînarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Prin aplauze şi urale, oamenii muncii îşi exprimă neţărmurita bucurie de a avea în mijlocul lor pe conducătorul partidului şi statului, dragostea şi recunoştinţa faţă de conducerea partidului şi statului pentru grija ce le-o poartă. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ceilalţi oaspeţi sunt invitaţi să viziteze noua uzină în care procesul de producţie se desfăşoară concomitent cu lucrările de construcţie şi montaj. La intrare se află o imensă pancartă pe care este înscrisă urarea -Bine aţi venit în mijlocul nostru, iubiţi conducători de partid şi de stat. Muncitori şi muncitoare înconjoară pe oaspeţi şi le oferă buchete mari de flori Sunt de faţă ministrul industriei construcţiilor de maşini, Ioan Avram, primul secretar al Comitetului orăşenesc Caransebeş al P.CR., Nicolae Magda, şi colectivul de conducere al uzinei. Vizita în întreprindere începe cu o prezentare a profilului unităţii şi a stadiului de construcţie. Prin intermediul unor grafice şi machete, directorul uzinei, ing. Vasile Uscat, arată că, în final întreprinderea va produce anual 66 000 tone construcţii metalice pentru hale industriale şi pentru alte nevoi ale economiei naţionale, precum şi diferite ansamble sudate pentru construcţia de ma (continuare in pag. a 11-a) Cuvîntarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Dragi tovarăşi, Doresc în primul rînd să vă adresez dumneavoastră, întregului colectiv al uzinelor „Oţelul Roşu“, tuturor oamenilor muncii din oraşul Oţelul Roşu un salut călduros din partea Comitetului Central al partidului, a Consiliului de Stat şi a guvernului patriei noastre socialiste. (Aplauze îndelungate) Mitingul de astăzi este consacrat unui eveniment important din viaţa uzinei dumneavoastră — împlinirea a 175 de ani de când a început să se producă metal pe aceste meleaguri Doresc să menţionez că în aceşti ani uzina a cunoscut o dezvoltare continuă — şi mai cu seamă în anii construcţiei socialiste, cînd producţia ei s-a mărit de cîteva ori. De aceea, doresc să vă felicit atît cu prilejul aniversării a 175 de ani de existenţă a uzinei, cit şi pentru rezultatele bune pe care le-aţi obţinut in anii construcţiei socialismului (Aplauze puternice, prelungite) De fapt, uzina dumneavoastră produce astăzi aproape tot atît otel cit se producea înainte de război in întreaga noastră tară. Desigur, aceasta erată cit de slab dezvoltată era, în trecut, siderurgia în România, dar, totodată, pune în evidență progresele mari pe care uzina dumneavoastră le-a cunoscut în acești ani. Probabil că pînă în 1975, uzina va ajunge să producă chiar mai mult oțel decit se realiza în România înaintea celui de-al doilea război mondial. Aceasta arată că mari perspective de dezvoltare are în continuare uzina dumneavoastră. (Vii aplauze) Cunoaşteți preocuparea partidului nostru privind dezvoltarea siderurgiei, faptul că acordăm o mare atenţie creşterii rapide a producţiei de metal şi în special sporirii substanţiale a producţiei oţelurilor speciale, prelucrării superioare a acestora. în cadrul acestui program, uzinei „Oţelul Roşu" îi revin sarcini importante. Pe baza măsurilor suplimentare care se elaborează pentru dezvoltarea producţiei de oţel şi asigurarea economiei noastre naţionale cu profile cit mai corespunzătoare necesităţilor, uzina dumneavoastră urmează să cunoască în următorii ani o dezvoltare mai rapidă decit se avea iniţial în vedere. Va trebui, fără îndoială, să se acorde o atenţie mai mare modernizării mai accelerate a producţiei, inclusiv a oielăriei şi, o dată cu creşterea şi diversificarea producţiei, să se îmbunătăţească şi condiţiile de muncă ale celor ce lucrează aici (Aplauze puternice, îndelungate)Cunoscind rezultatele bune obţinute de colectivul uzinei atît în cursul cincinalului care a trecut, cit şi în primele opt luni ale noului cincinal — faptul că planul de producţie a fost realizat in această perioadă în proporţie de 103 la sută — am deplina convingere că şi sarcinile sporite ce revin colectivului dumneavoastră vor fi realizate cu succes. De aceea, doresc să vă felicit pentru rezultatele bune obţinute atît in cincinalul trecut, cit şi în primele opt luni ale acestui an — şi să vă urez succese si mai mari în viitor. (Aplauze Îndelungate) Aşa cum s-a spus aici, o dată cu dezvoltarea uzinei, în anii socialismului s-au îmbunătăţit continuu condiţiile de viaţă ale oamenilor muncii din întreprindere şi din oraş. Vechea comună — sau mai bine zis, vechiul sat — a devenit astăzi un erort cu, peste zece mii de locuitori. S-au ridicat aici o serie de obiective social-culturale — şi, fără îndoială, că şi în cursul acestui cincinal va continua să se dezvolte atît construcţia de locuinţe, cît şi de instituţii şi aşezăminte de interes social şi cultural , ceea ce va contribui la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale oamenilor muncii (Aplauze puternice) Toate acestea fac parte din programul general elaborat de Congresul al X-lea al partidului nostru pentru dezvoltarea într-un ritm rapid a industrializării socialiste a țării, care să permită apropierea României de țările avansate din punct de vedere economic, să asigure ridicarea patriei noastre la un nivel economic-social tot mai înalt, condiţii tot mai bune de viaţă întregului popor. Acestea sunt, de fapt, înseşi obiectivele făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate, care asigură bunăstarea şi fericirea tuturor celor ce muncesc. (Aplauze puternice, îndelungate) Fără îndoială, realizarea obiectivelor trasate de Congresul al X-lea al partidului cere eforturi serioase din partea întregului popor, şi în primul rînd, cere o activitate intensă din partea clasei noastre muncitoare, care, de altfel, a răspuns întotdeauna cu cinste chemării partidului şi deţine rolul principal în întreaga operă de făurire a socialismului în România. (Aplauze puternice). In activitatea noastră au existat, desigur, şi unele lipsuri, s-au săvîrşit şi greşeli. Mai avem încă multe lucruri de îmbunătăţit, inclusiv în uzina dumneavoastră, unde trebuie perfecţionată activitatea atît pe tărîmul investiţiilor, al gospodăririi eficiente a mijloacelor pe care le aveţi la îndemînă, cît şi în ce priveşte utilizarea mai bună a capacităţii oamenilor muncii. Aveţi aici un colectiv cu bune tradiţii, cu o calificare înaltă şi considerăm că aportul lui la dezvoltarea economiei naţionale trebuie să fie pe măsura experienţei şi capacităţii sale. De aceea comitetului de partid şi comitetului oamenilor muncii pentru conducerea activităţii economice şi sociale a întreprinderii le revine sarcina de a lua toate măsurile pentru a uni eforturile întregului colectiv în vederea îndeplinirii în cele mai bune condiţii a însemnatelor prevederi din actualul cincinal Am ferma convingere că vor fi realizate în întregime toate aceste sarcini. (Aplauze îndelungate). Cunoaşteţi preocupările partidului şi guvernului ţării noastre privind perfecţionarea tuturor laturilor vieţii sociale, măsurile adoptate de Comitetul Executiv în luna iulie a acestui an pentru îmbunătăţirea activităţii politico-educative. Toate aceste măsuri sunt chemate să contribuie la ridicarea conştiinţei socialiste a poporului nostru, să asigure ca, o dată cu dezvoltarea economiei să crească şi nivelul politic şi aie cultură, de cunoştinţe ştiinţifice al întregului popor, ca fiecare membru al societăţii noastre socialiste să poată participa în mod activ, în deplină cunoştinţă, la conducerea societăţii, a tuturor domeniilor de activitate. In felul acesta dezvoltarea patriei noastre va fi realmente rodul activităţii conştiente a întregului popor care, stăpîn pe destinele sale, îşi făureşte viitorul aşa cum îl doreşte. (Aplauze îndelungate, puternice). Cunoaşteţi, de asemenea, activitatea internaţională a partidului şi guvernului patriei noastre. Ştiţi că întotdeauna partidul nostru a considerat că între sarcinile naţionale şi cele internaţionale există o strinsă unitate dialectică. Preocupându-se permanent de dezvoltarea cu succes a societăţii noastre socialiste — care constituie sarcina sa fundamentală — partidul nostru comunist răspunde, totodată, şi îndatoririlor sale internaţionale. Trebuie să dezvoltăm colaborarea cu ţările socialiste, cu partidele comuniste, cu toate forțele antiimperialiste, să contribuim la creșterea influenței și prestigiului socialismului în lume, la asigurarea păcii și colaborării între popoare. (Vii aplauze) De altfel uzina dumneavoastră are nu numai o experiență îndelungată în producerea metalului ci şi o veche şi bogată istorie de luptă revoluţionară. încă în 1848 s-a constituit aici Asociaţia de întrajutorare a muncitorilor, iar cu 20 de ani mai tîrziu, in 1868, s-a afiliat Asociaţiei generale a muncitorilor, care avea legături cu Internaţionala I. Aveţi deci tradiţii nu numai în producerea metalului, ci şi tradiţii revoluţionare, de luptă împotriva asupririi capitaliste, imperialiste, pentru dreptate socială şi naţională, pentru o viaţă mai bună. (Aplauze puternice) Nu aş putea, de asemenea, să nu menţionez că în 1918 muncitorii de la „Oţelul Roşu" s-au pronunţat pentru unirea cu România, pentru formarea statului nostru naţional unitar. (Aplauze puternice, îndelungate) Ştim că în anii ilegalităţii „Oţelul Roşu“ a constituit întotdeauna un puternic centru muncitoresc, revoluţionar, iar după 23 August a jucat, alături de celelalte centre revoluţionare din această parte a ţării, un rol important atît în lupta pentru cucerirea puterii politice, cît şi în edificarea societăţii socialiste. Iată de ce am deplina încredere că întregul colectiv al uzinelor „Oţelul Roşu“ va şti să-şi realizeze în cele mai bune condiţiuni sarcinile de producţie şi, totodată, să transpună cu cinste în viaţă hotărîrile partidului nostru privind îmbunătăţirea activităţii politico-ideologice, dezvoltarea conştiinţei socialiste a tuturor celor ce muncesc. (Vni aplauze). Aveţi o organizaţie de partid care numără circa 1 100 de membri, un colectiv puternic care ştie să unească eforturile tuturor oamenilor muncii din uzină. Sunt convins că în frunte cu comuniștii, întregul dumneavoastră colectiv îşi va îndeplini sarcinile mari ce ii revin şi, totodată, îşi va aduce contribuţia la dezvoltarea solidarităţii cu oamenii muncii de pretutindeni la lupta tuturor forţelor antiimperialiste pentru progres social şi pace. (Aplauze prelungite). Aş dori să adresez felicitări întregului colectiv de la Hoţelul Roşu“ pentru distincţia acordată astăzi de Consiliul de Stat Considerăm că prin decorarea uzinei cu Ordinul „23 August“ clasa I, am decorat întregul ei colectiv, că aceasta constituie o apreciere pe care partidul şi statul nostru o dau muncii depuse de toţi cei ce lucrează în această uzină. (Aplauze prelungite, orale). Doresc, de asemenea, să felicit pe tovarăşul distins astăzi cu titlul de Erou al Muncii Socialiste, pe ceilalţi tovarăşi cărora îi s-au înmînat cu acest prilej, — sau li se vor înmîna în zilele următoare — ordine şi medalii ale Republicii Socialiste România, Ie urez tuturor noi şi mari succese în activitatea lor! îmi exprim speranţa că aceste distincţii vor fi înţelese atît ca o apreciere a activităţii desfăşurate pînă acum, cit şi ca o expresie a încrederii în capacitatea oamenilor muncii de aici de a asigura îmbunătăţirea activităţii generale pentru îndeplinirea sarcinilor ce le stau în faţă. Sunt convins că toţi cei ce muncesc din acest vechi centru siderurgic vor acţiona în aşa fel incit la sfîrşitul cincinalului, uzina să se prezinte cu realizări cit mai bune în toate domeniile, să ocupe un loc fruntaş în rîndul colectivelor siderurgice. (Aplauze prelungite). Şi, pentru că suntem la încheierea vizitei pe care am făcut-o în aceste zile în judeţele Mehedinţi şi Caraş-Severin şi după festivităţile care au avut loc ieri la Reşiţa cu prilejul împlinirii a 200 de ani de existenţă a acestor uzine, aş dori să mulţumesc tuturor locuitorilor din localităţile pe unde am trecut pentru puternicele manifestări şi sentimentele calde cu care am fost întîmpinaţi pretutindeni. în toate acestea noi vedem o expresie a profundei lor încrederi — ca, de altfel, a întregului popor — în partidul nostru, a hotărlrii de a face totul pentru înfăptuirea în viată a politicii marxist-leniniste — interne și externe — a Partidului Comunist Român. (Aplauze puternice, indelunga-dIn încheiere doresc, încă o dată, să vă urez noi şi mari succese în activitatea dumneavoastră, multă sănătate şi fericire! (Aplauze puternice, îndelung repetate. Se scandează „Ceauşescu—P.C.R.“. Cei prezenţi la adunare ovaţionează minute în şir pentru partid, pentru Comitetul Central, pentru secretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu). I Realizări şi perspective în dezvoltarea zootehniei Discutam zilele trecute cu unul din şefii fermelor zootehnice de la cooperativa agricolă de producţie din Şeica Mare. Referindu-se la sectorul in care lucrează, omul se declara mulţumit pentru faptul că, în comparaţie cu anii precedenţi, activitatea de producţie în acest sector a cunoscut un reviriment. Incontestabil, lucrurile aşa stau. Preocuparea consiliului de conducere şi a specialiştilor pe linia organizării muncii şi asigurării condiţiilor necesare realizării sarcinilor este evidentă nu numai prin comparaţie cu anii trecuţi dar şi prin unele rezultate ce au fost obţinute. Astfel, în primele 8 luni ale anului s-au livrat la fondul de stat 700 hl lapte de vacă, 367 hl lapte de oaie, 2,5 tone lină, 47 taurine în greutate totală de 19,7 tone, 19 tăuraşi îngrăşaţi, în greutate de 5,9 tone, aproape 6 tone carne de miel, 114 porci în greutate de peste 100 kg fiecare. Totuşi, faţă de sarcinile planificate aceste realizări nu pot mulţumi nici de această dată. Vom aminti doar faptul că la laptele de vacă există o nerealizare la fondul de stat pe perioada amintită de peste 200 hl. De asemenea, la carnea de tineret taurin din 18,6 tone, cît a şa C. A. P. Şeica Mare fost planificată să se livreze pînă la finele anului, s-au realizat abia 5,9 tone. Aşa se explică de ce nici veniturile planificate nu au fost realizate decit în proporţie de 50 la sută. Principala cauză a nerealizărilor o constituie lipsa de furaje. în anul trecut o bună parie din nutreţuri au rămas în cîmp nerecoltate şi în luna februarie a acestui an conducerea unităţii a fost nevoită să facă un schimb de produse „în natură", a vîndut cooperativei agricole din Chirpăr 102 viţei şi a primit în schimb 4 vagoane de fîn şi 2 vagoane de paie. După afirmaţia şefului fermei de taurine, medicul veterinar Vasile Solomon, anul acesta s-au cheltuit nu mai puţin de 300 000 lei pentru procurări de furaje. Este lesne de înţeles că în această situaţie a fost complet neglijată asigurarea unor raţii echilibrate, în funcţie de producţia fiecărei vaci. Un alt neajuns trebuie pus pe seama nerealizării efectivelor planificate. La vaci, de exemplu, în toată această perioadă s-a „mers" pe un efectiv mediu de 203 faţă de 228 — cît a fost prevăzut. S-ar mai putea aminti ins^li.tenta ut cm ■ jiar«' a spe(fiontinuare la omj. a il-a) P. BADEA Săptâmâna Crucii “ între 19—25 septembrie se va desfăşura, în întreaga ţară, „Săptămâna Crucii Roşii“. Organizaţie obştească, voluntară, ajutată efectiv în activitatea ei de buna pregătire profesională a cadrelor medico-sanitare, Crucea Roşie a devenit o organizaţie activă care nu se mulţumeşte cu îndeplinirea unor sarcini de caritate. Crucea Roşie şi-a pus în centrul preocupărilor sale sprijinirea organelor de stat şi a celor medico-sanitare în înfăptuirea politicii sanitare a statului nostru. Am văzut cu toţii activişti voluntari de Cruce Roşie făcînd parte din echipele de control obştesc, alţii antrenînd şi chemînd populaţia la acţiuni sanitare de profilaxie sau la diverse forme de educaţie sanitară. Cine nu-şi aminteşte oare de voluntarii Crucii Roşii, tineri şi vîrstnici, care n-au precupeţit nici un efort pentru a da ajutor sinis ,traţilor pe urma inundaţiilor? Unii au strins şi distribuit obiecte şi alimente, iar alţii au ajutat organele sanitare la luarea măsurilor pentru prevenirea epidemiilor. Toţi încercăm un sentiment de mîndrie, că oamenii acestui popor, conduşi şi educaţi de comunişti vin in sprijinul semenilor lor, atît în t®ră cît şi peste hotare. Prin organizaţia noastră, România a sprijinit cu bani, materiale şi medicamente multe ţări şi organizaţii similare, care au avut de suferit de pe urma accidentelor sau a catastrofelor naturale. Aceasta este o expresie a profundei solidarităţi internaţionale ce caracterizează politica externă a statului nostru. La toate participările internaţionale, organizaţia de Cruce Roşie, dînd expresie năzuinţelor poporului român, s-a pronunţat pentru lichidarea focarelor de suferinţă omenească — îndeosebi a focarelor de război — pentru pace, pentru programe de sănătate publică şi dezvoltare economico-socială în toată lumea. Şi în judeţul nostru numărul activiştilor voluntari de Cruce Roşie este mare. Dar şi mai importantă rămîne conştiinţa acestui activ. Echipiere devotate ca Maria Crăciun şi Ana Anghel din Agnita, Viorica Iancu, Viorica Şuteu şi Adalberth Lörintz din Mediaş, Tomiţă Corfaru din Cisnădie, Mihai Binder din Copşa Mică, donatori onorifici de singe ca: Gheorghe Barteş din comuna Tîrnava, Wilhelm Benn din Mediaş, Vasile Bărdaş din Sărata, Mariane David din Tălmaciu, Viorel Vecerdea din Sibiu etc., sau cadre medico-sanitare care în timpul liber se ocupă de instruirea şi creşterea nivelului cunoştinţelor sanitare şi de prim ajutor ale formaţiilor de Cruce Roşie cum sunt dr. Grigore Benea, dr. Boris Bîrcă, dr. Vasile Moţoiu, asistent Maria Kuffleiner şi mulţi alţii, — sînt numai cîteva exemple ce pot fi cu demnitate urmate, exemple de responsabilitate civică, de solidaritate omenească. In săptămîna de la 19—25 septembrie a.c., care se vrea o încununare anuală a activităţii de Cruce Roşie, se organizează în judeţul Sibiu o serie de manifestări specifice activităţii de Cruce Roşie. Amintim, printre altele, deschiderea festivă în toate oraşele şi comunele judeţului a „Săptămînii Crucii Roşii", urmată de concursuri „Sanitarii pricepuţi“ la Mediaş, Sibiu Apoldu de Jos, Miercurea etc., „Serile de întrebări şi discuţii“ şi expuneri cu teme de educaţie sanitară în întreprinderi, cămine culturale, creşe; prezentarea de filme cu tematică sanitară (cu concursul întreprinderii judeţene cinematografice); organizarea de întilniri între donatori şi primitori de singe; recoltări de singe de la donatori onorifici de la Nocrieh, Dumbrăveni, Mediaş, Arpaş, Cisnădie etc.; difuzarea de broşuri cu teme de educaţie sanitară, acţiuni de igienizare a surselor de apă şi multe altele. Cu acest prilej Comisia judeţeană de Cruce Roşie se gindeşte cu admiraţie şi recunoştinţă la sutele de cadre medico-sanitare şi activiştii voluntari de Cruce Roşie din judeţul nostru, care prin munca lor plină de abnegaţie îşi aduc contribuţia la lupta pe care o duc, zi cu zi, partidul şi statul nostru pentru fericirea, bunăstarea şi sănătatea fiecăruia dintre noi pentru prosperitatea întregului nostru popor. Dr. DUMITRU SUCIU inspector sanitar şef la I.S.S. al judeţului Sibiu, secretarul Comisiei judeţene deCruce Roşie Dovezi ale şi Harnicul colectiv al Uzinei de fabricaţie, reparaţii şi montaj în agricultură, din Sibiu, prin rezultatele ce le obţine în activitatea de producţie, demonstrează preocuparea permanentă de a-şi îmbunătăţi munca. Iată cîteva aspecte din activitatea acestui colectiv. • Se lucrează intens la ultimele finisări la maşina de desaripat, care în zilele acestea urmează să fie livrată beneficiarului. Maşina — folosită la desariparea şi selectarea seminţelor de conifere — deşi este un produs mai vechi al uzinei, se prezintă într-o formă nouă, substanţial îmbunătăţită, cu parametri tehnicofuncţionali superiori, ceea ce facilitează creşterea randamentului în funcţionare cu 30 la sută. La modificările aduse , concepute şi realizate în uzină o deosebită contribuţie au avut-o inginerul Opriş Muntiu, tehnicianul Gerhard Schuster şi maistrul Mihai Tudor. • Specialiştii din cadrul serviciului tehnolog lucrează, momentan, la elaborarea proiectelor de execuţie la o serie de utilaje ce vor intra în procesul de producţie în anul viitor. Acţiunea se înscrie în complexul de măsuri iniţiat de comitetul de direcţie al uzinei, atît pentru pregătirea din timp a producţiei anului ce vine, cît şi în scopul trecerii treptate de la profilul exclusiv de reparaţii — pe care-1 avea uzina — la fabricaţia de produse necesare economiei naţionale. • Tot in această lună se va termina executarea trusei de rezinaj — un produs utilizat în silvicultură pentru colectarea răşinilor. Acesta — realizat pentru prima oară în ţara noastră — va contribui la îmbunătăţirea condiţiilor de lucru în sectorul mai sus amintit. Ar mai fi de menţionat că este unul din produsele care va reprezenta uzina la Expoziţia naţională ce se va deschide în luna octombrie la Bucureşti • Conştienţi de faptul că progresul tehnic reclamă şi o calificare corespunzătoare, comitetul de partid, în colaborare cu comitetul sindical şi cu cel de direcţie au hotărît deschiderea unor cursuri de ridicare a calificării. Aceste cursuri vor dura cite trei luni şi se vor ţine pe trei meserii: mecanici, lăcătuşi şi aşchietori, inginerii uzinei instruind peste 100 muncitori în prima etapă. Acţiunea se va permanentiza priceperii hărniciei Din peisajul cotidian al Sibiului: fabrica „Libertatea" Foto: Fr. MSS ■ POTRIVIT DATELOR OFICIALE publicate, costul vieţii in Brazilia a crescut în ultimele 8 luni ale anului în curs cu 12,7 la sută. ■ COTIDIANUL „EL MUNDO“, care apare la Caracas, semnalează, in ultimul său număr recrudescenţa activităţii teroriste a organizaţiei clandestine „Cobra neagră“, asemănătoare „Escadronului morţii“ din Brazilia. „Cobra neagră“ a luat fiinţă in timpul regimului Betancourt şi a fost folosită de unele cercuri pentru a-şi rezolva pe cale violentă diferite divergenţe politice sau personale. Cotidianul relevă că, în timpul recentei greve din zona minieră a ţării, numeroşi lideri sindicali au fost ameninţaţi cu moartea de membrii acestei organizaţii. ■ UN RAPORT STATISTIC AL ORGANIZAŢIEI MONDIALE A SĂNĂTĂŢII, dat publicităţii la Geneva, arată că, de la sfirşitul săptămînii trecute şi pînă în prezent, alte trei mii de noi cazuri de holeră au fost depistate în întreaga lume, în aceeaşi perioadă, au decedat 500 de bolnavi de holeră. Potrivit raportului O.M.S., cele mai frecvente cazuri au fost înregistrate in ţările slab dezvoltate din Africa şi Asia. în Europa au fost semnalate numai 26 de cazuri, din care 22 în Spania, 2 in Franţa şi 2 in Suedia. ■ DUPĂ CUM INFORMEAZĂ AGENŢIA TANJUG, pe nava iugoslavă „Ragna Gorbon“, ancorată în portul Rijeka, a izbucnit un incendiu, in care şi-au pierdut viaţa 13 persoane. Se fac cercetări pentru elucidarea cauzelor care au dus la izbucnirea incendiului. ■ LA TUCUMAN ŞI ROSARIO continuă mişcările de protest ale studenţilor argentinieni împotriva deţinerii ilegale a colegilor lor arestaţi în cursul recentelor acţiuni revendicative ale tinerilor. Muncitorii din transporturi din Rosario au declarat o grevă de 48 de ore, cerînd majorarea salariilor.