Tribuna Sibiului, septembrie 1971 (Anul 4, nr. 1096-1121)

1971-09-19 / nr. 1112

Anul IV, nr. 1112I I BIBLIOTECA,, ASTRA SIBIU PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA! ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN I ! Duminică, 19 septembrie 1971 4 pagini, 30 bani 1 Vizita de lucru a tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU în judeţul Caraş-Severin în cursul zilei de sîmbătă, 18 sep­tembrie, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, Manea Mănescu, Ilie Ver­m­er şi Maxim Berghianu, a continuat vizita de lucru în judeţul Caraş-Se­verin. De la reşedinţa judeţului se pleacă la primele ore ale dimineţii. Cetăţenii Reşiţei, care pe tot par­cursul vizitei de vineri au înconju­rat cu multă căldură şi dragoste pe conducătorul partidului şi statului, au dat din nou străzilor­­Cetăţii de foc“ imaginea specifică marilor săr­bători, prin entuziastele şi strălu­citoarele manifestări populare, în a­­plauzele şi uralele mulţimii, coloana de maşini străbate centrul oraşului, îndreptîndu-se spre Caransebeş. Vi­zita secretarului general în munici­piul Reşiţa, prilejuită şi de împli­nirea a 200 de ani de activitate in­dustrială neîntreruptă pe aceste me­leaguri, dialogul fructuos cu activişti de partid şi de stat, cu cadre de conducere din economia judeţului, cu muncitori, Ingineri şi tehnicieni din întreprinderile municipiului, in­dicaţiile date reprezintă un puternic factor mobilizator pentru activitatea viitoare a reşiţenilor, pentru dezvol­tarea continuă, multilaterală a jude­ţului Caraş-Severin. ... Caransebeş, în aceeaşi atmosfe­ră entuziastă, plină de căldură, con­ducătorii de partid şi de stat stră­bat arterele principale ale oraşului. Aproape întreaga populaţie a venit în întîmpînarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Prin aplauze şi urale, oamenii muncii îşi exprimă neţăr­murita bucurie de a avea în mijlo­cul lor pe conducătorul partidului şi statului, dragostea şi recunoştinţa faţă de conducerea partidului şi sta­tului pentru grija ce le-o poartă. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cei­lalţi oaspeţi sunt invitaţi să viziteze noua uzină în care procesul de pro­­ducţie se desfăşoară concomitent cu lucrările de construcţie şi montaj. La intrare se află o imensă pancartă pe care este înscrisă urarea -Bine aţi venit în mijlocul nostru, iubiţi con­ducători de partid şi de stat­. Mun­citori şi muncitoare înconjoară pe oaspeţi şi le oferă buchete mari de flori Sunt de faţă ministrul indus­triei construcţiilor de maşini, Ioan Avram, primul secretar al Comitetu­lui orăşenesc Caransebeş al P.CR., Nicolae Magda, şi colectivul de con­ducere al uzinei. Vizita în întreprindere începe cu o prezentare a profilului unităţii şi a stadiului de construcţie. Prin inter­mediul unor grafice şi machete, di­rectorul uzinei, ing. Vasile Uscat, a­­rată că, în final întreprinderea va produce anual 66 000 tone construc­ţii metalice pentru hale industriale şi pentru alte nevoi ale economiei naţionale, precum şi diferite ansam­­ble sudate pentru construcţia de ma­ (continuare in pag. a 11-a) Cuvîntarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Dragi tovarăşi, Doresc în primul rînd să vă adre­sez dumneavoastră, întregului colec­tiv al uzinelor „Oţelul Roşu“, tuturor oamenilor muncii din oraşul Oţelul Roşu un salut călduros din partea Comitetului Central al partidului, a Consiliului de Stat şi a guvernului patriei noastre socialiste. (Aplauze îndelungate) Mitingul de astăzi este consacrat unui eveniment important din via­ţa uzinei dumneavoastră — împlini­rea a 175 de ani de când a început să se producă metal pe aceste me­leaguri Doresc să menţionez că în aceşti ani uzina a cunoscut o dez­voltare continuă — şi mai cu sea­mă în anii construcţiei socialiste, cînd producţia ei s-a mărit de cîte­­va ori. De aceea, doresc să vă feli­cit atît cu prilejul aniversării a 175 de ani de existenţă a uzinei, cit şi pentru rezultatele bune pe care le-aţi obţinut in anii construcţiei socialis­mului (Aplauze puternice, prelungi­te) De fapt, uzina dumneavoastră produce astăzi aproape tot atît otel cit se producea înainte de război in întreaga noastră tară. Desigur, aceas­ta erată cit de slab dezvoltată era, în trecut, siderurgia în România, dar, totodată, pune în evidență progrese­le mari pe care uzina dumneavoas­tră le-a cunoscut în acești ani. Pro­babil că pînă în 1975, uzina va a­­junge să producă chiar mai mult o­­țel decit se realiza în România îna­intea celui de-al doilea război mon­dial. Aceasta arată că mari perspec­tive­ de dezvoltare are în continuare uzina dumneavoastră. (Vii aplauze) Cunoaşteți preocuparea partidului nostru privind dezvoltarea siderur­giei, faptul că acordăm o mare a­­tenţie creşterii rapide a producţiei de metal şi în special sporirii sub­stanţiale a producţiei oţelurilor spe­ciale, prelucrării superioare a acesto­ra. în cadrul acestui program, uzi­nei „Oţelul Roşu" îi revin sarcini importante. Pe baza măsurilor su­plimentare care se elaborează pen­tru dezvoltarea producţiei de oţel şi asigurarea economiei noastre naţio­nale cu profile cit mai corespunză­toare necesităţilor, uzina dumnea­voastră urmează să cunoască în ur­mătorii ani o dezvoltare mai rapidă decit se avea iniţial în vedere. Va trebui, fără îndoială, să se acorde o atenţie mai mare modernizării mai accelerate a producţiei, inclusiv a oielăriei şi, o dată cu creşterea şi diversificarea producţiei, să se îm­bunătăţească şi condiţiile de muncă ale celor ce lucrează aici (Aplauze puternice, îndelungate)­­Cunoscind rezultatele bune obţinu­te de colectivul uzinei atît în cursul cincinalului care a trecut, cit şi în primele opt luni ale noului cincinal — faptul că planul de producţie a fost realizat in această perioadă în proporţie de 103 la sută — am de­plina convingere că şi sarcinile spo­rite ce revin colectivului dumnea­­voastră vor fi realizate cu succes. De aceea, doresc să vă felicit pentru rezultatele bune obţinute atît in cin­cinalul trecut, cit şi în primele opt luni ale acestui an — şi să vă urez succese si mai mari în viitor. (A­­plauze Îndelungate) Aşa cum s-a spus aici, o dată cu dezvoltarea uzinei, în anii socialis­mului s-au îmbunătăţit continuu con­diţiile de viaţă ale oamenilor mun­cii din întreprindere şi din oraş. Ve­chea comună — sau mai bine zis, vechiul sat — a devenit astăzi un erort cu, peste zece mii de locuitori. S-au ridicat aici o serie de obiecti­ve social-culturale —­ şi, fără îndo­ială, că şi în cursul acestui cincinal va continua să se dezvolte atît con­strucţia de locuinţe, cît şi de insti­tuţii şi aşezăminte de interes social şi cultural , ceea ce va contribui la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale oamenilor muncii (Aplauze pu­ternice) Toate acestea fac parte din programul general elaborat de Con­gresul al X-lea al partidului nostru pentru dezvoltarea într-un ritm ra­pid a industrializării socialiste a ță­rii, care să permită apropierea Ro­mâniei de țările avansate din punct de vedere economic, să asigure ridi­carea patriei noastre la un nivel e­­conomic-social tot mai înalt, condi­ţii tot mai bune de viaţă întregului popor. Acestea sunt, de fapt, înseşi obiectivele făuririi societăţii socialis­te multilateral dezvoltate, care asi­gură bunăstarea şi fericirea tuturor celor ce muncesc. (Aplauze puternice, îndelungate) Fără îndoială, realizarea obiecti­velor trasate de Congresul al X-lea al partidului cere eforturi serioase din partea întregului popor, şi în primul rînd, cere o activitate inten­să din partea clasei noastre munci­toare, care, de altfel, a răspuns în­totdeauna cu cinste chemării parti­dului şi deţine rolul principal în în­treaga operă de făurire a socialis­mului în România. (Aplauze puter­nice). In activitatea noastră au existat, desigur, şi unele lipsuri, s-au săvîr­­şit şi greşeli. Mai avem încă multe lucruri de îmbunătăţit, inclusiv în uzina dumneavoastră, unde trebuie perfecţionată activitatea atît pe tă­­rîmul investiţiilor, al gospodăririi e­­ficiente a mijloacelor pe care le a­­veţi la îndemînă, cît şi în ce pri­veşte utilizarea mai bună a capaci­tăţii oamenilor muncii. Aveţi aici un colectiv cu bune tradiţii, cu o califi­care înaltă şi considerăm că apor­tul lui la dezvoltarea economiei na­ţionale trebuie să fie pe măsura ex­perienţei şi capacităţii sale. De a­­ceea comitetului de partid şi comite­tului oamenilor muncii pentru con­ducerea activităţii economice şi so­ciale a întreprinderii le revine sar­cina de a lua toate măsurile pentru a uni eforturile întregului colectiv în vederea îndeplinirii în cele mai bune condiţii a însemnatelor preve­deri din actualul cincinal Am ferma convingere că vor fi realizate în întregime toate aces­te sarcini. (Aplauze îndelungate). Cunoaşteţi preocupările partidului şi guvernului ţării noastre privind perfecţionarea tuturor laturilor vie­ţii sociale, măsurile adoptate de Co­mitetul Executiv în luna iulie a a­­cestui an pentru îmbunătăţirea ac­tivităţii politico-educative. Toate a­­ceste măsuri sunt chemate să con­tribuie la ridicarea conştiinţei socia­liste a poporului nostru, să asigure ca, o dată cu dezvoltarea economiei să crească şi nivelul politic şi aie cultură, de cunoştinţe ştiinţifice al întregului popor, ca fiecare membru al societăţii noastre socialiste să poată participa în mod activ, în de­plină cunoştinţă, la conducerea so­cietăţii, a tuturor domeniilor de ac­tivitate. In felul acesta dezvoltarea patriei noastre va fi realmente ro­dul activităţii conştiente a întregu­lui popor care, stăpîn pe destinele sale, îşi făureşte viitorul aşa cum îl doreşte. (Aplauze îndelungate, pu­ternice). Cunoaşteţi, de asemenea, activita­tea internaţională a partidului şi gu­vernului patriei noastre. Ştiţi că în­totdeauna partidul nostru a conside­rat că între sarcinile naţionale şi ce­le internaţionale există o strinsă u­­nitate dialectică. Preocupându-se per­manent de dezvoltarea cu succes a societăţii noastre socialiste — care constituie sarcina sa fundamentală — partidul nostru comunist răspunde, totodată, şi îndatoririlor sale inter­naţionale. Trebuie să dezvoltăm colaborarea cu ţările socialiste, cu partidele co­muniste, cu toate forțele antiimpe­­rialiste, să contribuim la creșterea influenței și prestigiului socialismu­lui în lume, la asigurarea păcii și colaborării între popoare. (Vii aplau­ze) De altfel uzina dumneavoastră are nu numai o experiență îndelun­gată în producerea metalului ci şi o veche şi bogată istorie de luptă revoluţionară. încă în 1848 s-a con­stituit aici Asociaţia de întrajutora­re a muncitorilor, iar cu 20 de ani mai tîrziu, in 1868, s-a afiliat Aso­ciaţiei generale a muncitorilor, care avea legături cu Internaţionala I. Aveţi deci tradiţii nu numai în pro­ducerea metalului, ci şi tradiţii re­voluţionare, de luptă împotriva a­­supririi capitaliste, imperialiste, pen­tru dreptate socială şi naţională, pentru o viaţă mai bună. (Aplauze puternice) Nu aş putea, de aseme­nea, să nu menţionez că în 1918 muncitorii de la „Oţelul Roşu" s-au pronunţat pentru unirea cu Româ­nia, pentru formarea statului nostru naţional unitar. (Aplauze puternice, îndelungate) Ştim că în anii ilegalităţii „Oţelul Roşu“ a constituit întotdeauna un puternic centru muncitoresc, revo­luţionar, iar după 23 August a jucat, alături de celelalte centre revoluţio­nare din această parte a ţării, un rol important atît în lupta pentru cuceri­rea puterii politice, cît şi în edifica­rea societăţii socialiste. Iată de ce am deplina încredere că întregul co­lectiv al uzinelor „Oţelul Roşu“ va şti să-şi realizeze în cele mai bune condiţiuni sarcinile de producţie şi, totodată, să transpună cu cinste în viaţă hotărîrile partidului nostru pri­vind îmbunătăţirea activităţii politi­­co-ideologice, dezvoltarea conştiin­ţei socialiste a tuturor celor ce muncesc. (Vni aplauze). Aveţi o or­ganizaţie de partid care numără cir­ca 1 100 de membri, un colectiv pu­ternic care ştie să unească eforturile tuturor oamenilor muncii din uzină. Sunt convins că în frunte cu comu­niștii, întregul dumneavoastră co­lectiv îşi va îndeplini sarcinile mari ce ii revin şi, totodată, îşi va aduce contribuţia la dezvolta­rea solidarităţii cu oamenii muncii de pretutindeni la lupta tuturor for­ţelor antiimperialiste pentru progres social şi pace. (Aplauze prelungite). Aş dori să adresez felicitări între­gului colectiv de la Ho­ţelul Roşu“ pentru distincţia acordată astăzi de Consiliul de Stat Considerăm că prin decorarea uzinei cu Ordinul „23 Au­gust“ clasa I, am decorat întregul ei colectiv, că aceasta constituie o apreciere pe care partidul şi statul nostru o dau muncii depuse de toţi cei ce lucrează în această uzină. (Aplauze prelungite, orale). Doresc, de asemenea, să felicit pe tovarăşul distins astăzi cu titlul de Erou al Muncii Socialiste, pe ceilalţi tovarăşi cărora îi s-au înmînat cu acest prilej, — sau li se vor înmîna în zilele următoare — ordine şi me­dalii ale Republicii Socialiste Româ­nia, Ie urez tuturor noi şi mari suc­cese în activitatea lor! îmi exprim speranţa că aceste distincţii vor fi în­ţelese atît ca o apreciere a activită­ţii desfăşurate pînă acum, cit şi ca o expresie a încrederii în capacita­tea oamenilor muncii de aici de a asigura îmbunătăţirea activităţii ge­nerale pentru îndeplinirea sarcinilor ce le stau în faţă. Sunt convins că toţi cei ce mun­cesc din acest vechi centru siderur­gic vor acţiona în aşa fel incit la sfîrşitul cincinalului, uzina să se prezinte cu realizări cit mai bune în toate domeniile, să ocupe un loc fruntaş în rîndul colectivelor siderurgice. (Aplau­ze prelungite). Şi, pentru că suntem­ la încheierea vizitei pe care am făcut-o în aceste zile în judeţele Mehedinţi şi Caraş-Severin şi după festivităţile care au avut loc ieri la Reşiţa cu prilejul împlinirii a 200 de ani de existenţă a acestor uzine, aş dori să mulţumesc tuturor locuito­rilor din localităţile pe unde am tre­cut pentru puternicele manifestări şi sentimentele calde cu care am fost întîmpinaţi pretutindeni. în toate a­­cestea noi vedem o expresie a pro­fundei lor încrederi — ca, de alt­fel, a întregului popor — în parti­dul nostru, a hotărlrii de a face to­tul pentru înfăptuirea în viată a po­liticii marxist-leniniste — interne și externe — a Partidului Comunist Ro­mân. (Aplauze puternice, indelunga-dIn încheiere doresc, încă o dată, să vă urez noi şi mari succese în activitatea dumneavoastră, multă să­nătate şi fericire! (Aplauze puterni­ce, îndelung repetate. Se scandează „Ceauşescu—P.C.R.“. Cei prezenţi la adunare ovaţionează minute în şir pentru partid, pentru Comitetul Cen­tral, pentru secretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu). I Realizări şi perspective în dezvoltarea zootehniei Discutam zilele trecute cu unul din şefii fermelor zootehnice de la cooperativa agricolă de producţie din Şeica Mare. Referindu-se la sec­torul in care lucrează, omul se de­clara mulţumit pentru faptul că, în comparaţie cu anii precedenţi, ac­tivitatea de producţie în acest sec­tor a cunoscut un reviriment. In­contestabil, lucrurile aşa stau. Preo­cuparea consiliului de conducere şi a specialiştilor pe linia organizării muncii şi asigurării condiţiilor nece­sare realizării sarcinilor este evi­dentă nu numai prin comparaţie cu anii trecuţi dar şi prin unele rezul­tate ce au fost obţinute. Astfel, în primele 8 luni ale anului s-au livrat la fondul de stat 700 hl lapte de va­că, 367 hl lapte de oaie, 2,5 tone lină, 47 taurine în greutate totală de 19,7 tone, 19 tăuraşi îngrăşaţi, în greutate de 5,9 tone, aproape 6 to­ne carne de miel, 114 porci în greu­tate de peste 100 kg fiecare. Totuşi, faţă de sarcinile planifica­te aceste realizări nu pot mulţumi nici de această dată. Vom aminti doar faptul că la laptele de vacă există o nerealizare la fondul de stat pe perioada amintită de peste 200 hl. De asemenea, la carnea de tineret taurin din 18,6 tone, cît a­ şa C. A. P. Şeica Mare fost planificată să se livreze pînă la finele anului, s-au realizat abia 5,9 tone. Aşa se explică de ce nici veniturile planificate nu au fost rea­­lizate decit în proporţie de 50 la sută. Principala cauză a nerealizărilor o constituie lipsa de furaje. în anul trecut o bună parie din nutreţuri au rămas în cîmp nerecoltate şi în luna februarie a acestui an condu­cerea unităţii a fost nevoită să fa­că un schimb de produse „în natu­ră", a vîndut cooperativei agricole din Chirpăr 102 viţei şi a primit în schimb 4 vagoane de fîn şi 2 va­goane de paie. După afirmaţia şefu­lui fermei de taurine, medicul vete­rinar Vasile Solomon, anul acesta s-au cheltuit nu mai puţin de 300 000 lei pentru procurări de furaje. Este lesne de înţeles că în această si­tuaţie a fost complet neglijată asi­gurarea unor raţii echilibrate, în funcţie de producţia fiecărei vaci. Un alt neajuns trebuie pus pe sea­ma nerealizării efectivelor planifica­te. La vaci, de exemplu, în toată a­­ceastă perioadă s-a „mers" pe un efectiv mediu de 203 faţă de 228 — cît a fost prevăzut. S-ar mai putea aminti ins^li.tenta ut cm ■ jiar«' a spe­(fiontinuare la omj. a il-a) P. BADEA Săptâmâna Crucii “ între 19—25 septembrie se va desfăşura, în întreaga ţară, „Săp­tămâna Crucii Roşii“. Organizaţie obştească, voluntară, ajutată e­­fectiv în activitatea ei de buna pregătire profesională a cadrelor medico-sanitare, Crucea Roşie a devenit o organizaţie activă care nu se mulţumeşte cu îndeplinirea unor sarcini de caritate. Crucea Roşie şi-a pus în centrul preocu­părilor sale sprijinirea organelor de stat şi a celor medico-sanitare în înfăptuirea politicii sanitare a statului nostru. Am văzut cu toţii activişti voluntari de Cruce Ro­şie făcînd parte din echipele de control obştesc, alţii antrenînd şi chemînd populaţia la acţiuni sa­nitare de profilaxie sau la diver­se forme de educaţie sanitară. Cine nu-şi aminteşte oare de vo­luntarii Crucii Roşii, tineri şi vîrstnici, care n-au precupeţit nici un efort pentru a da ajutor sinis­ ,­traţilor pe urma inundaţiilor? Unii au strins şi distribuit obiecte şi alimente, iar alţii au ajutat or­ganele sanitare la luarea măsu­rilor pentru prevenirea epidemii­lor. Toţi încercăm un sentiment de mîndrie, că oamenii acestui po­por, conduşi şi educaţi de comu­nişti vin in sprijinul semenilor lor, atît în t®ră cît şi peste ho­tare. Prin organizaţia noastră, România a sprijinit cu bani, ma­teriale şi medicamente multe ţări şi organizaţii similare, care au avut de suferit de pe urma acci­dentelor sau a catastrofelor na­turale. Aceasta este o expresie a profundei solidarităţi internaţio­nale ce caracterizează politica externă a statului nostru. La toa­te participările internaţionale, or­ganizaţia de Cruce Roşie, dînd expresie năzuinţelor poporului român, s-a pronunţat pentru li­chidarea focarelor de suferinţă o­­menească — îndeosebi a focare­lor de război — pentru pace, pen­tru programe de sănătate publică şi dezvoltare economico-socială în toată lumea. Şi în judeţul nostru numărul activiştilor voluntari de Cruce Roşie este mare. Dar şi mai im­portantă rămîne conştiinţa aces­tui activ. Echipiere devotate ca Maria Crăciun şi Ana Anghel din Agnita, Viorica Iancu, Viorica Şuteu şi Adalberth Lörintz din Mediaş, Tomiţă Corfaru din Cis­­nădie, Mihai Binder din Copşa Mică, donatori onorifici de singe ca: Gheorghe Barteş din comuna Tîrnava, Wilhelm Benn din Me­diaş, Vasile Bărdaş din Sărata, Mariane David din Tălmaciu, Vio­rel Vecerdea din Sibiu etc., sau cadre medico-sanitare care în timpul liber se ocupă de instrui­rea şi creşterea nivelului cunoş­tinţelor sanitare şi de prim aju­tor ale formaţiilor de Cruce Roşie cum sunt dr. Grigore Benea, dr. Boris Bîrcă, dr. Vasile Moţoiu, a­­sistent Maria Kuffleiner şi mulţi alţii, — sînt numai cîteva exem­ple ce pot fi cu demnitate urma­te, exemple de responsabilitate civică, de solidaritate omenească. In săptămîna de la 19—25 sep­tembrie a.c., care se vrea o în­cununare anuală a activităţii de Cruce Roşie, se organizează în judeţul Sibiu o serie de manifes­tări specifice activităţii de Cruce Roşie. Amintim, printre altele, deschiderea festivă în toate ora­şele şi comunele judeţului a „Săptămînii Crucii Roşii", urmată de concursuri „Sanitarii price­puţi“ la Mediaş, Sibiu Apoldu de Jos, Miercurea etc., „Serile de în­trebări şi discuţii“ şi expuneri cu teme de educaţie sanitară în în­treprinderi, cămine culturale, cre­­şe; prezentarea de filme cu tema­tică sanitară (cu concursul între­prinderii judeţene cinematografi­ce); organizarea de întilniri în­tre donatori şi primitori de sin­ge; recoltări de singe de la do­natori onorifici de la Nocrieh, Dumbrăveni, Mediaş, Arpaş, Cis­­nădie etc.; difuzarea de broşuri cu teme de educaţie sanitară, ac­ţiuni de igienizare a surselor de apă şi multe altele. Cu acest prilej Comisia judeţea­nă de Cruce Roşie se gindeşte cu admiraţie şi recunoştinţă la sutele de cadre medico-sanitare şi activiştii voluntari de Cruce Roşie din judeţul nostru, care prin munca lor plină de abnegaţie îşi aduc contribuţia la lupta pe care o duc, zi cu zi, partidul şi statul nostru pentru fericirea, bunăstarea şi sănătatea fiecăruia dintre noi pentru pros­peritatea întregului nostru po­por. Dr. DUMITRU SUCIU inspector sanitar şef la I.S.S. al judeţului Sibiu, secretarul Comisiei judeţene de­­Cru­ce Roşie Dovezi ale şi Harnicul colectiv al Uzinei de fa­bricaţie, reparaţii şi montaj în agri­cultură, din Sibiu, prin rezultatele ce le obţine în activitatea de pro­ducţie, demonstrează preocuparea permanentă de a-şi îmbunătăţi munca. Iată cîteva aspecte din activitatea acestui colectiv. • Se lucrează intens la ultimele finisări la maşina de desaripat, care în zilele acestea urmează să fie li­vrată beneficiarului. Maşina — folo­sită la desariparea şi selectarea se­minţelor de conifere — deşi este un­­ produs mai vechi al uzinei, se pre­zintă într-o formă nouă, substanţial îmbunătăţită, cu parametri tehnico­­funcţionali superiori, ceea ce faci­litează creşterea randamentului în funcţionare cu 30 la sută. La modi­ficările aduse , concepute şi rea­lizate în uzină o deosebită contri­buţie au avut-o inginerul Opriş Muntiu, tehnicianul Gerhard Schus­ter şi maistrul Mihai Tudor. • Specialiştii din cadrul serviciu­lui tehnolog lucrează, momentan, la elaborarea proiectelor de execuţie la o serie de utilaje ce vor intra în procesul de producţie în anul viitor. Acţiunea se înscrie în complexul de măsuri iniţiat de comitetul de direc­ţie al uzinei, atît pentru pregătirea din timp a producţiei anului ce vine, cît şi în scopul trecerii treptate de la profilul exclusiv de reparaţii — pe care-1 avea uzina — la fabricaţia de produse necesare economiei na­ţionale. • Tot in această lună se va ter­mina executarea trusei de rezinaj — un produs utilizat în silvicultură pentru colectarea răşinilor. Acesta — realizat pentru prima oară în ţa­ra noastră — va contribui la îmbu­nătăţirea condiţiilor de lucru în sec­torul mai sus amintit. Ar mai fi de menţionat că este unul din produ­sele care va reprezenta uzina la Expoziţia naţională ce se va deschi­de în luna octombrie la Bucureşti • Conştienţi de faptul că progre­sul tehnic reclamă şi o calificare corespunzătoare, comitetul de partid, în colaborare cu comitetul sindical şi cu cel de direcţie au hotărît des­chiderea unor cursuri de ridicare a calificării. Aceste cursuri vor dura cite trei luni şi se vor ţine pe trei meserii: mecanici, lăcătuşi şi aşchie­­tori, inginerii uzinei instruind peste 100 muncitori în prima etapă. Acţiu­nea se va permanentiza­ priceperii hărniciei Din peisajul cotidian al Sibiului: fabrica „Libertatea" Foto: Fr. M­SS ■ POTRIVIT DATELOR O­­FICIALE publicate, costul vieţii in Brazilia a crescut în ultime­le 8 luni ale anului în curs cu 12,7 la sută. ■ COTIDIANUL „EL MUN­DO“, care apare la Caracas, semnalează, in ultimul său nu­măr recrudescenţa activităţii te­roriste a organizaţiei clandestine „Cobra neagră“, asemănătoare „Escadronului morţii“ din Bra­zilia. „Cobra neagră“ a luat fiin­ţă in timpul regimului Be­tancourt şi a fost folosită de u­­nele cercuri pentru a-şi rezolva pe cale violentă diferite diver­genţe politice sau personale. Co­tidianul relevă că, în timpul re­centei greve din zona minieră a ţării, numeroşi lideri sindicali au fost ameninţaţi cu moartea de membrii acestei organizaţii. ■ UN RAPORT STATISTIC AL ORGANIZAŢIEI MONDIA­LE A SĂNĂTĂŢII, dat publici­tăţii la Geneva, arată că, de la sfirşitul săptămînii trecute şi pînă în prezent, alte trei mii de noi cazuri de holeră au fost de­pistate în întreaga lume, în a­­ceeaşi perioadă, au decedat 500 de bolnavi de holeră. Potrivit raportului O.M.S., cele mai frec­vente cazuri au fost înregistrate in ţările slab dezvoltate din A­­frica şi Asia. în Europa au fost semnalate numai 26 de cazuri, din care 22 în Spania, 2 in Fran­ţa şi 2 in Suedia. ■ DUPĂ CUM INFORMEA­ZĂ AGENŢIA TANJUG, pe na­va iugoslavă „Ragna Gorb­on“, ancorată în portul Rijeka, a iz­bucnit un incendiu, in care şi-au pierdut viaţa 13 persoane. Se fac cercetări pentru elucidarea cauzelor care au dus la izbucni­rea incendiului. ■ LA TUCUMAN ŞI ROSA­RIO continuă mişcările de pro­test ale studenţilor argentinieni împotriva deţinerii ilegale a co­legilor lor arestaţi în cursul re­centelor acţiuni revendicative ale tinerilor. Muncitorii din transporturi din Rosario au de­clarat o grevă de 48 de ore, ce­­rînd majorarea salariilor.

Next