Tribuna Sibiului, decembrie 1971 (Anul 4, nr. 1174-1200)

1971-12-04 / nr. 1177

Una din importantele Întreprin­deri constructoare de maşini, nu numai ale Braşovului, dar şi ale tarii, Uzina de autocamioane a sărbătorit ieri, 3 decembrie, jubi­leul unei jumătăţi de secol de prodigioasă existentă. Cu prilejul festivităţii, miile de muncitori, in­gineri şi tehnicieni au avut bucu­ria de a-l avea din nou in mijlo­cul lor pe tovarăşul N­i­c­o­l­a­e Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România. Moment fericit pentru harnicul colectiv de aici de a-şi exprima sentimentele de dragoste şi pre­ţuire faţă de conducătorul parti­dului şi statului, de­ a raporta suc­cesele dobîndite în înfăptuirea sarcinilor cincinalului denumit pe bună dreptate cincinalul construc­ţiilor de maşini. Aniversarea a prilejuit totodată un bilanţ al eta­pei parcurse de la înfiinţare şi pînă astăzi al marilor înfăptuiri obţinute sub conducerea partidu­lui In anii socialismului. In vizita la Braşov, secretarul general al partidului a fost inso­lit de tovarăşii: Ion Gheorgh­e Mari­ne­r, Maxim Berghianu şi Du­mitru Popescu. La sărbătoarea constructorilor de autocamioane iau parte nume­roşi foşti muncitori, ingineri şi tehnicieni ai uzinei, astăzi pensio­nari, sau cărora în decursul ani­lor le-au fost încredinţate munci de răspundere în activul ele partid şi de stat, muncitori şi tehnicieni de la uzinele de tractoare, de la Metrom, de la alte mari întreprin­deri­ de renume din centrul indus­trial Braşov, aniversarea între­prinderii fiind o sărbătoare a tu­turor braşovenilor, a întregii ra­muri a construcţiilor de maşini, încă de la intrarea în judeţ, unde tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ceilalţi oaspeţi sunt salutaţi de to­varăşul Constantin Drăgan, mem­bru al Comitetului Executiv al O.­­­. al P.C.R., prim-secretar a! Comitetului judeţean­­ Braşov al P. C.R., de alţi reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat, au venit în­ întîm­pinare un mare număr de oameni a­i muncii. Toţi cei prezenţi fac oaspeţilor o primire deosebit de călduroasă. Se ovaţionează îndelung pentru Partidul Comunist Român, pentru secretarul general, pentru prospe­ritatea patriei noastre scumpe — Republica Socialistă România. Pină la porţile uzinei sărbăto­rite __ la Predeal, la Timiş, la Dîrste —, mulţimea salută ^ cu bucurie trecerea coloanei oficiale. La intrarea In întreprindere, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, _cei­lalţi conducători de partid şi de stat sînt întîmpinaţi de Ioan Avram, ministrul industriei con­strucţiilor de maşini, Constantin Cîrtină, prim-secretar al Com­e­­lului municipal Braşov al P.C.R., ing. Gheorghe Trică, directorul ge­neral al centralei industriale de autocamioane şi tractoare, di­rector general al uzinei, Pavel Ştefan, secretar al Consiliului Central al U.G.S.R., de reprezen­tanţi ai conducerii întreprinderii şi un mare număr de muncitori, tehnicieni şi ingineri. Populaţia muncitoare a uzinei ovaţionează îndelung, aplaudă, scandează „Ceauşescu-P.C.R.“. Tineri in sa­lopete albastre înconjoară cu dra­goste pe secretarul general al partidului, pe ceilalţi oaspeţi, un grup de fete înmînează buchete de flori. Buchete de flori oferă şi pionierii, viitorii muncitori, tehni­cieni, ingineri ai industriei bra­şovene. Creată în 1921 sub denumirea de fabrica românească de locomo­tive şi vagoane, actuala unitate industrială pentru­­ producţia de autocamioane s-a făcut cunoscuta îndeosebi in ultimul sfert de v­eac, ciştigîndu-şi un binemeritat renu­me nu numai în tară, dar şi peste hotare, autocamioanele purtînd marca uzinelor braşovene, fiind cunoscute în numeroase răii ale lumii. Secretarul general al partidului ceilalţi conducători de­ partid şi de stat sunt invitaţi să ia cuno­ştinţă de cîteva din înfăptuirile importante ale întreprinderii. In faţa unei machete, a unor grafice, inginerul Gheorghe I­rică dă ample explicaţii cu privire la stadiul actual al întreprinderii, perspectivele ei de dezvoltare. (Continuare în pag. a Il-a.) Dragi tovarăşi, Este o deosebită plăcere pentru mine, pentru tovarăşul Maurer şi pentru ceilalţi tovarăşi de a lua parte la aniversarea împlinirii a 50 de ani de la înfiinţarea uzinei — eveniment important din istoria în­treprinderii dumneavoastră, a minu­natului ei colectiv. Doresc să vă adresez cu acest prilej, dumneavoas­tră, tuturor muncitorilor, tehnicieni­lor și inginerilor, un salut călduros din partea Comitetului Central al partidului, a Consiliului de Stat, a Consiliului de Miniștri, la care adaug salutul meu personal. (Aplauze pu­ternice, prelungite). In cei 50 de ani de existenţă, uzi­na dumneavoastră a parcurs un drum lung, devenind astăzi una din cele mai puternice uzine constructoare de maşini din România, cu un colectiv de peste 15 000 de salariaţi. După cum cunoaşteţi, în această perioadă în uzină s-au produs multe maşini şi utilaje. Mica expoziţie pe care am văzut-o astăzi reaminteşte tot ceea ce întreprinderea a produs m­ai im­portant în anii de cind a fost creată; se arată cum a crescut, cum s-a dez­voltat acest minunat colectiv de oa­meni ai muncii cu o înaltă calificare pînă la realizarea autocamionului ro­mânesc de astăzi, ce se bucură de o bună apreciere, atît în țară, cit și în străinătate. (Aplauze prelungite). Vizi­tînd unele sectoare noi ale uzi­nei mi-a făcut o deosebită plăcere să constat că se introduce cu fermi­tate tehnica avansată, mecanizarea, automatizarea proceselor de produc­ţie, ceea ce contribuie mult la ridi­carea nivelului general al produc­ţiei, la îmbunătăţirea continuă a ca­lităţii camionului românesc. Dacă am compara cum arăta uzina cu trei-pa­­tru ani în urmă şi cum arată astăzi, am putea spune că ea a suferit trans­formări radicale în această direcţie. Desigur, nu s-ar putea afirma că nu mai este nimic de făcut , dar re­zultatele obţinu­te în ultimii doi-trei ani pe acest drum al modernizării uzinei dovedesc că avem aici un co­lectiv puternic în stare să rezolve orice problemă de ordin tehnic. De aceea, aş dori să exprim convinge­rea mea, a conducerii de partid, că în următorii doi-trei ani uzina de camioane va deveni una din cele mai moderne întreprinderi de cons­trucţii de maşini din România. Vă urez din toată inima să atingeţi acest nivel în cel mai scurt timp. (Aplauze puternice, urale). Aţi obţinut an de an rezultate de geamă în îndeplinirea sarcinilor de plan. Cincinalul trecut vali realizat In bune condiţiuni, iar planul pe a­­nul acesta — primul an al actualului cincinal în care uzina dumneavoas­tră urmează să producă un nou ca­mion modern — de asemenea se rea­lizează şi chiar se depăşeşte cu un anumit procent. înţeleg că uzina este în transformare, că are loc, o dată cu asigurarea producţiei, şi dezvol­tarea şi dotarea ei, de aceea consi­der că rezultatele pe acest prim an al cincinalului sunt bune, cu toate că ele nu sunt încă pe măsura aces­tui puternic colectiv. Am convinge­rea că in următorii patru ani ai cin­cinalului veţi obţine asemenea re­zultate încît la sfîrşitul anului 1975, prevederea înscrisă în plan, de a ajunge la circa 38 000 de camioane, să o depăşiţi cu cel puţin cîteva mii de camioane. Există toate posibilită­ţile pentru aceasta, iar construcţiile pe care le realizaţi acum vor per­mite să se producă mult mai mult decit este prevăzut in plan. De aceea, feliciţi,ndu-vă pentru rezultatele bune obţinute pînă acum, pentru realizarea cu succes a sarci­nilor din primul an al cincinalului, vă urez, totodată, să încheiaţi cin­cinalul actual cu realizări mult mai mari. (Aplauze puternice). Pe toţi ne bucură faptul că acest colectiv închegat, de Înaltă califi­care, desfăşoară o activitate cu re­zultate bune, că în toate domeniile de activitate — al producţiei, pro­ductivităţii muncii, al calităţii — ob­ţine an de an realizări tot mai în­semnate. Dar, — deşi suntem­ la o sărbătoare şi de obicei cu asemenea prilejuri se spun numai lucruri bune — nu am putea afirma că nu mai există, totuşi, o serie de deficient® care trebuie înlăturate. Este necesar să se aibă în vedere ca in următorii ani să se aducă astfel de îmbunătă­ţiri producţiei uzinei incit autocamio­nul românesc să poată concura cu oricare camion modern similar exis­tent pe piaţa internaţională. Eu cred ca sarcina nu este prea grea, tinind seama de dotarea uzinei şi mai cu sea­mă de valoarea colectivului ei de muncitori, tehnicieni şi ingineri în sta­re să răspundă în mod corespunzător cerinţelor progresului continuu al uzinei şi, prin aceasta, şi al econo­miei noastre naţionale. De aceea, este necesar ca întreg colectivul de cercetători, tehnologi, muncitori să acţioneze în strinsă colaborare pen­tru a lichida rapid deficientele care mai există şi pentru a ridica in con­tinuare nivelul tehnic al producţiei din uzina dumneavoastră. In al doilea rind, doresc să arăt că s-au obţinut rezultate bune — mai cu seamă in ultimii doi ani — pe linia autodotării. Aveţi, în a­­ceastă privinţă, un program bun pînă în 1975. Dar şi în legătură cu aceasta ar trebui să spunem că sinteţi, de fapt abia la început, cu atît mai mult cu cit uzina dumneavoastră a pro­dus la un moment dat şi maşini­­unelte, deci are o experienţă în a­­ceastă direcţie; producerea utilajelor necesare uzinei nu se poate realiza decât de colectivul uzinei. Iată de ce este necesar să se acorde mai multă atenţie dezvoltării sectorului de autodotare, creării de maşini­­unelte, de maşini-agregat nu numai pentru nevoile uzinei, ci şi pentru necesităţile altor întreprinderi din România. Cu timpul — şi aş dori ca acest timp să nu fie prea îndepărtat­ă— va trebui să participăm şi la ex­port cu această producţie de înaltă tehnicitate, care este cea mai cău­tată, mai competitivă şi mai renta­bilă pe piaţa internaţională. Consi­der că şi în această direcţie colec­tivul dumneavoastră este capabil să realizeze în scurt timp programul ce îi revine, chiar să-l depăşească. Aş dori, din toată inima să obţineţi pe acest drum realizări mult mai mari decât prevederile stabilite în plan. (Aplauze prelungite). N­u aş dori să vorbesc pe larg de productivitatea muncii, de economii, de reducerea consumurilor de metal şi de materiale; aceste, probleme tre­buie să ne preocupe zilnic. De aceasta depinde creşterea producţiei cu un preţ de cost cit mai redus, cu chel­tuieli cit mai mici, sporirea benefi­ciilor întreprinderii, sporirea contri­buţiei la creşterea venitului naţio­nal, la crearea resurselor necesare pentru dezvoltarea în continuare a economiei şi pentru ridicarea nive­lului de viaţă al întregului nostru popor. In această privinţă, în uzina dumneavoastră sunt încă rezerve în­semnate şi trebuie acţionat pentru punerea lor cit mai deplină în va­loare. Cunoaşteţi că actualul plan cinci­nal cuprinde sarcini mari de dezvol­tare a economiei naţionale; produc­ţia industrială urmează să crească intr-un ritm anual de 11—12 la sută, Sar cea a construcţiilor de maşini intr-un ritm mai înalt. Noi am numit actualul cincinal „cincinalul construc­ţiilor de maşini“, pentru că intr-ade­văr dorim ca în 1975 construcţia de maşini din România să se ridice la un asemenea nivel, atît din punct de vedere cantitativ, cit mai cu sea­mă calitativ, incit să poată fi com­petitivă cu orice producţie similară din orice ţară a lumii. Numai pe această cale industria noastră cons­tructoare de maşini îşi va putea în­deplini marele său rol în înzestrarea şi dotarea economiei naţionale, în asigurarea dezvoltării ei în ritm sus­ţinut, corespunzător cerinţelor revo­luţiei tehnico-ştiinţifice mondiale. In cadrul acestui program se în­scriu şi sarcinile uzinei dumneavoas­tră. In întreaga economie avem re­zultate bune. Anul acesta, sarcinile de plan pe economie sunt depăşite cu aproape două procente; realizări­le uzinei dumneavoastră sunt­­ însă sub această cifră de depăşire. Aşa cum am spus, sper ca în următorii patru ani veţi reuşi să vă ridicaţi cel puţin la nivelul depăşirii pe ţară, deşi posibilităţile uzinei dumneavoas­tră sunt mai mari. Rezultatele econo­mice generale dovedesc că am în­ceput noul plan în condiţiuni bune, ceea ce exprimă atît realismul pla­nului cincinal, cit şi posibilităţile in­dustriei noastre, ale muncitorilor şi tuturor oamenilor muncii din Româ­nia, de a asigura înfăptuirea cu suc­ces a programului elaborat de Con­gresul al X-lea — program care pre­vede făurirea societății socialiste multilateral dezvoltate in patria noastră, ridicarea bunăstării şi feri­cirii întregului popor. (Aplauze pre­lungite, urale) Cunoașteți prevederile din acest cincinal, precum şi măsurile ce se au in vedere pentru ridicarea bună­stării clasei muncitoare, a întregului nostru popor. După cum ştiţi, încă din toamna acestui an, s-a trecut la realizarea măsurilor privind creşte­rea alocaţiilor pentru copii. Urmea­ză ca, in anul viitor, să trecem la majorarea salariilor — a celor mici, în primul rînd — în conformitate cu prevederile cincinalului, la sporirea pensiilor și, în continuare, să asi­gurăm ca, pînă la sfîrșitul cincina­lului, salariul real să crească cu cir­ca 20 la sută. Sînt prevăzute, de a­­semenea, măsuri privind îmbunătăţi­rea producţiei bunurilor de consum în vederea satisfacerii în condiţiuni tot mai bune a nevoilor întregului popor. Se are in vedere realizarea unui volum sporit de locuinţe pen­tru a asigura satisfacerea cerinţelor şi îmbunătăţirea condiţiilor de lo­cuit; numai în oraşe vom construi peste 500 000 de apartamente. Tot­odată, se vor lua o serie de măsuri de reducere a unor preţuri — pe baza scăderii preţurilor de cost. Du­pă cum ştiţi, acum cîteva zile Co­mitetul Executiv a luat hotărîrea de a se reduce cu 18—20 la sută pre­ţurile aparatelor de radio şi televi­zoarelor, ceea ce înseamnă, la nive­lul anului viitor, o economie pentru populaţie de circa 360—370 milioa­ne de lei; aceasta va influenţa po­zitiv asupra bugetului familiilor. Toate aceste măsuri de îmbunătă­ţire continuă a condiţiilor de mun­că şi de viaţă, de ridicare a nivelu­lui de trai material şi spiritual al poporului constituie obiectivul prin­cipal al politicii partidului nostru; esenţa făuririi socialismului, a so­cietăţii­­socialiste multilateral dez­voltate, care pune in centrul atenţiei omul, bunăstarea şi fericirea lui. (Aplauze prelungite, urate) Ştim că mai avem mult de făcut, că mai sunt o serie de lipsuri, că se mai comit un şir de greşeli. Ne străduim să lichidăm greşelile, să în­lăturăm neajunsurile, să facem ca activitatea noastră de construcţie so­cialistă să se desfăşoare în toate do­meniile în condiţiuni cit mai bune. Aceasta presupune participarea tot mai largă a maselor populare —­ şi în primul rînd a clasei muncitoare — la conducerea întregii activităţi economico-sociale. De altfel acesta este sensul măsurilor adoptate încă de Conferinţa Naţională a partidului din 1967, cu privire la perfecţiona­rea conducerii şi planificării econo­miei naţionale. Am luat un şir de măsuri în această direcţie, am for­mat organele de conducere colectivă, la care participă nemijlocit reprezen­tanţii muncitorilor, am ridicat rolul adunărilor generale ca organe de dezbatere a problemelor conducerii economice. Dorim ca în următorii ani să intensificăm participarea cla­sei noastre muncitoare, a tuturor oa­menilor muncii la conducerea între­gii activităţi economice, sociale şi politice. Numai în măsura în care fiecare om al muncii participă cu deplină răspundere şi conştiinţă la soluţionarea tuturor problemelor, pu­tem asigura mersul nostru înainte, făurirea societăţii socialiste. Partici­parea conştientă a întregului popor la această operă, la conducerea des­tinelor ţării, la făurirea propriei sa­le istoriii, este pînă la urmă esen­ţa­­înseşi a democraţiei socialista reale. (Aplauze prelungite) Fără îndoială că făurirea unei o­­pere atît de vaste — care presupune dezvoltarea rapidă a economiei, ştiin­ţei, culturii, învăţămîntului — cere în acelaşi timp o activitate intensă de lichidare a unor mentalităţi îna­poiate, a unor stări de tu­guri vechi. • Uzinele, după cum vedeţi, am reuşit să le construim uşor,­ ridicăm acum, i 'r continuare in pac. « ţîl­el BIBUOTIELA„ASTRA" SIBIU PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, M­ÎNT­VA ! ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul III nr. 1177 Sîmbată, 4 decembrie 1971 4 pagini, 30 bani mm în prezenţa tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU s-a sărbătorit ieri jubileul de 50 de ani de existenţă a Uzinei de autocamioane din Braşov Cuvîntarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU :mst9««n'sxta'cisxEisTS5srrBB'»BCS! Municipiul Mediaş raportează îndeplinirea angajamente­lor anuale în climatul efervescent de muncă şi înfăptuiri al aces­tui prim an din cincinal, noi veşti se suprapun zilnic in­tr-o impresionantă frescă a entuziasmului oamenilor muncii din industria judeţu­lui nostru. Municipiul de pe Tîrnavă anunţă cu o lună mai de­vreme realizarea angajamen­telor anuale la producţia glo­bală, marfă şi marfă vîndută şi încasată, obţinind peste plan, pînă în prezent, pro­duse în valoare de peste 38 milioane lei. Este un succes remarcabil, care încununea­ză o activitate rodnică, mar­cată de preocupări perseve­rente pe linia valorificării rezervelor interne, a organi­zării superioare a producţiei, şi muncii. Merită a fi cu de­­­osebire evidenţiate eforturi­le depuse în unităţi ca ,,Vi­­trometan“,­­8 Mai“. „Auto­­mecanica“ şi întreprinderile gazului metan. Realizările suplimentare se concretizează în 2 483 000 articole de sticlărie, 18 300 perechi de încălţăminte, 98 000 m­p ţesături tip bum­bac etc. Succesul de astăzi, creează condiţii favorabile ca pînă la sfîrşitul anului să se înre­gistreze depăşiri substanțiale la principalele sortimente. V. B. La căminul cultural din Răşinari Recent, în sala căminului cultural elevii d. I—IV au susţinut un bogat program artistic. Şi-au dat concursul: formaţii co­rale, echipe de dansuri şi grupuri vocale. De un mare succes s-a bucu­rat montajul de piese de teatru — in special „Balada unui greier mic“ , interpretată de elevii cl. a II-a şi­ „Semnele de punctuaţie“, inter­pretată de pionierii cl. a Ill-a şi a IV-a. •Munca artistică a harnicilor elevi a fost din plin­­răsplătită prin aplau­zele vii ale unui numeros public. X ■”Sm. In cursul zilei de vineri au con­tinuat lucrările plenarei comune a Comitetului Central al Uniunii Ti­neretului Comunist şi Consiliului U­­niunii Asociaţiilor Studenţeşti d­in România. Au luat cuvîntul: Ion Dra­­gomir, Eugen Istorescu, Virgil Caza­cu­, Constantin Horobeţ, Gheorghe Stoica, Constantin Mîndreanu, Ion Traian Ștefănescu, Dezideriu Kovács, Ion Jinga, Maria Groza, Marianne Kronenberger, Patriciu Mateescu. Prim­it cu vii aplauze,­în încheie­rea dezbaterilor a luat cuvîntul to­varășul Gheorghe Pană, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R. In continuare, plenara a adoptat planul de măsuri privind îmbunătă­ţirea muncii de educaţie comunistă a tineretului şi Hotărîrea cu privire la aniversarea semicentenarului creă­rii Uniunii Tineretului Comunist. Intr-un puternic entuziasm tine­resc, ■ participanţii la plenară au a­­doptat textul unei telegrame adre­sate Comitetului Central al Partidu­lui Comunist Român, tovarăşului Nicolae Ceauşescu. 1C. C. 11N­. 1. c. 1 1 CONSILIULUI Ul­­ 1 În­bunătăţi­rea utilizării capacităţilor de producţie O problemă de per­manentă actualitate Cine nu-şi dă seama că pentru a consolida tot ceea ce am investit pî­nă acum e necesar, în primul rînd, să producm la întreaga capacitate, maşinile şi utilajle ce se află în do­tarea întreprinderilor să fie folosite din plin? De altfel, acest aspect, con­stituind unul din comandamentele su­preme ale dezvoltării vertiginoase a economiei noastre naţionale, a stat şi continuă să stea mereu în aten­ţia conducerii superioare de partid şi ele stat. Putem aminti, în acest sens, că încă din anul 1969, apoi în noiem­brie 1970, tov. Nicolae Ceauşescu a subliniat necesitatea generalizării schimbului II şi a extinderii schim­bului III, pentru că numai sporind coeficientul de schimburi se pot ob­ţine însemnate sporuri de producţie cu aceleaşi capacităţi industriale, e­­conomisindu-se astfel însemnate fon­duri de investiţii. In actualul cincinal, acest imperativ crescînd în dimensiuni, pe măsura exigenţelor tot mai înalte ce le im­pune însăşi noua etapă de dezvolta­re a ţării noastre, problema a fost din nou reluată, la recenta şedinţă a Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. din 30 noiembrie, când s-au stabilit măsurile ce trebuie luate de către ministere, centrale industriale şi întreprinderi pentru folosirea mai bună a capacităţilor de producţie, pen­tru pregătirea forţei de muncă nece­sară şi asigurarea condiţiilor tehnico­­organizatorice pentru extinderea schimbului II şi III, în dorinţa de a vedea în ce mă­sură colectivele de muncă şi-au si­tuat în centrul preocupărilor lor a­­ceste sarcini, ne-am oprit atenţia a­­supra activităţii colectivului de sala­riaţi al Uzinei de fabricaţii, repara­ţii şi montaj în agricultură, din Si­biu. După cum era şi de aşteptat, aria problematicii pusă în discuţie s-a lăr­git pe măsura adîncirii investigaţii­lor noastre, ieşind la iveală o serie de aspecte mai mult sau mai puţin pozitive pentru munca desfăşurată de acest colectiv de salariaţi. Ceea ce constituie însă nota dominantă, este repunerea pe „rol“ a unei vechi pro­bleme — de loc străină şi altor între­prinderi sibiene — legate de asigu­rarea forţei de muncă necesare bunei desfăşurări a activităţii productive. Am putea spune chiar că, indiferent de unde am fi început discuţiile şi indiferent cu cine le-am fi purtat, la un moment dat ajungeam în... impas. Căci aici, punctul cardinal în jurul căruia gravitează toate neajunsurile, este mereu unul şi acelaşi: lipsa de mină de lucru calificată. Surprinză­tor este faptul că factori de răspun­dere din uzină, obişnuiţi cu acest as­pect şi cu greutatea rezolvării lui, au ajuns să se convingă că toate ponoasele de aici se trag. Astfel, pe seama lipsei de muncitori strungari, frezori, rectificatori, alezori, rabotori etc. ni se explică de ce coeficientul de schimb la secţia de bază, pe 10 luni este doar de 2,1, în loc de 2,22 cit şi l-au planificat la începutul anu­lui. Tot aceleiaşi cauze, se datoreşte şi nerealizarea în primele două tri­mestre a indicelui de utilizare a ma­şinilor decit în proporţie de 71,46 şi 72,77 la sută, faţă de 74 la sută cit era planificat. Inginerul şef, Toma Gal ne arată că frumosul rezultat de 76,64 la sută cit reprezintă acest indice in cel de-al treilea trimestru se datorează intro­ducerii în producţie a unui număr de absolvenţi ai cursului de calificare. Nimeni nu contestă influenţa pozitivă a tinerilor meseriaşi. Am vrea însă să precizăm că îmbunătăţirea indice­lui în această perioadă mai are şi o altă motivaţie: analiza făcută în cursul lunii august, în cadrul biroului organizaţiei de bază, a situaţiei în ca­­­­re se afla întreprinderea în privinţa utilizării maşinilor şi spaţiilor tehni­ce, precum şi a felului în care erau asigurate schimburile II şi III cu ca­dre tehnice de specialitate. Referitor la aceasta, tovarăşul Cornel Laza, se­cretarul organizaţiei de bază a uzinei, ne mărturiseşte: — Observînd că o perioadă de timp o serie de utilaje nu funcţionau şi aflînd că în continuare erau „sortite“ stagnării, am făcut o şedinţă de bi­rou în care s-au discutat numai pro­bleme legate de acest aspect. În con­cluzie, multe maşini, ne mai avînd de lucru, nu erau decit două soluţii: ori să contractăm lucrări de la alte în­treprinderi, ori să dăm maşinile dis­ponibile. Am optat pentru prima va­riantă şi am şi perfectat o colabora­re cu Uzina mecanică din Sibiu, pen­tru care executăm o serie de dispo­zitive necesare la confecţionarea pre­selor ce le produc ei. Rezultatul a fost deosebit de bun. Uzina a înregistrat imediat o creşte­re simţitoare a indicelui de folosire a maşinilor, depăşind chiar nivelul pla­nificat. Aceasta a fost posibilă şi pen­tru faptul că în şedinţa mai sus a­­mintită, comuniştii au ştiut să se pro­nunţe nu pentru o măsură ce mer­gea pe linia cea mai uşoară — de re­nunţare la o parte din utilaje pentru care n-aveau de­­lucru — ci au luat pieptiş greul, înfruntîndu-1. Dar, ceea ce este mai important, e altceva: se­­sizînd „golul“ în care a intrat uzina, secretarul organizaţiei a hotărît con­vocarea biroului. Ne întrebăm însă» trebuia ca ■ şi în celelalte două trimestre să se produ­că asemenea discrepanţe în producţie pentru ca să-i stimuleze pe comuniş­tii de aici să pună în dezbatere mo­dul cum este utilizat potenţialul teh­nic? Oare aceştia, şi nu numai ei, în dubla lor calitate de proprietari şi producători n-aveau datoria să se a­­larmeze cind au văzut că nici în pri­mul pătrat, nici un al doilea nu şi-au realizat indicele planificat? Ca să nu mai vorbim de faptul că, desfăşurîn­­du-şi activitatea în secţii, observau cum zilnic o parte din utilaje stau, nu funcţionează, deşi erau apte pen­ (continuare în pag. a II-a) V. BARBU Iarna mecanizatorilor Cimpul i rămîne a­­cum pustiu. Pe-aicî, pe unde în înfrigura­rea primăverii, în ar­şiţa verii şi în negu­rile toamnei au trans­pirat oamenii­­timpu­rilor şi unde rodul a fost bogat ca nicioda­tă, zăpezile vor po­topi urmele muncii, dar nu le vor putea dizolva in gerurile iernii. Pentru că oa­menii pregătesc, me­todic, alte bătălii cu înălţimile exigenţe­lor, acţionează con­secvent pentru ca o­­goarele noastre mă­noase să fie şi mai frumoase în vara vi­itoare. Iată-i pe mecaniza­tori, oamenii aceştia cu privirile limpezi, cu năimite pricepute şi cu gîndurile în­dreptate spre viitor. Unii dintre eî n-au lăsat încă volanul tractorului din mină: serile iernii ii mai găsesc incă pe cîmp, trăgînd brazdă după brazdă — , conturul viitoarelor holde. Fri­gul este înfruntat bărbăteşte, maşinile îşi fac pe deplin da­toria, pentru că — mai întîi — frumoasa menire a oamenilor a fost împlinită. Alţii s-au retras în atelie­re, desmembrează tractoare, maşini, uti­laje, desfac piesă cu piesă tot angrenajul parcului cailor pu­tere, şterg cu benzină fiecare colţişor şi fa­ţetă de pinion, pen­tru ca la noua asam­blare maşina sau trac­torul să capete mai multă vigoare, frumu­seţe, sănătate. Zilele geroase ale mecani­zatorilor încep la o­­rele fumurii ale călă­torită Luceafărului de ziuă şi sfîrşesc a­­tunci cind Steaua po­lară arată drept, pe cerul străveziu de geruială, Nordul înalt al Împlinirilor zilnice. Şi-n timpul acesta, dintre Luceafăr şi Steaua polară, în a­­telierul mirosind a hărnicie şi a benzi­nă sau pe căile pe unde zăpada va scîr­­ţîi sub roţile remor­cilor încărcate cu se­va câmpurilor vom în­­tîlni aceşti oameni, nespus de frumoşi în lumina înserărilor de iarnă, veseli şi-mpur­­pur­ali de gerul cobo­rît din ceruri şi de căldura sufletului lor. Acum, cind începe frumoasa iarnă a me­canizatorilor, un gînd curat pentru stăpînii tractoarelor, făurari de nădejde ai holde­lor noastre bogate. Gh. VALEANU Noua hală a secţiei de hîrtie gumată, dată recent In folosinţă, la TMTH Aimtto­

Next