Tribuna Sibiului, decembrie 1971 (Anul 4, nr. 1174-1200)
1971-12-04 / nr. 1177
Una din importantele Întreprinderi constructoare de maşini, nu numai ale Braşovului, dar şi ale tarii, Uzina de autocamioane a sărbătorit ieri, 3 decembrie, jubileul unei jumătăţi de secol de prodigioasă existentă. Cu prilejul festivităţii, miile de muncitori, ingineri şi tehnicieni au avut bucuria de a-l avea din nou in mijlocul lor pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România. Moment fericit pentru harnicul colectiv de aici de a-şi exprima sentimentele de dragoste şi preţuire faţă de conducătorul partidului şi statului, de a raporta succesele dobîndite în înfăptuirea sarcinilor cincinalului denumit pe bună dreptate cincinalul construcţiilor de maşini. Aniversarea a prilejuit totodată un bilanţ al etapei parcurse de la înfiinţare şi pînă astăzi al marilor înfăptuiri obţinute sub conducerea partidului In anii socialismului. In vizita la Braşov, secretarul general al partidului a fost insolit de tovarăşii: Ion Gheorghe Mariner, Maxim Berghianu şi Dumitru Popescu. La sărbătoarea constructorilor de autocamioane iau parte numeroşi foşti muncitori, ingineri şi tehnicieni ai uzinei, astăzi pensionari, sau cărora în decursul anilor le-au fost încredinţate munci de răspundere în activul ele partid şi de stat, muncitori şi tehnicieni de la uzinele de tractoare, de la Metrom, de la alte mari întreprinderi de renume din centrul industrial Braşov, aniversarea întreprinderii fiind o sărbătoare a tuturor braşovenilor, a întregii ramuri a construcţiilor de maşini, încă de la intrarea în judeţ, unde tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ceilalţi oaspeţi sunt salutaţi de tovarăşul Constantin Drăgan, membru al Comitetului Executiv al O.. al P.C.R., prim-secretar a! Comitetului judeţean Braşov al P. C.R., de alţi reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat, au venit în întîmpinare un mare număr de oameni ai muncii. Toţi cei prezenţi fac oaspeţilor o primire deosebit de călduroasă. Se ovaţionează îndelung pentru Partidul Comunist Român, pentru secretarul general, pentru prosperitatea patriei noastre scumpe — Republica Socialistă România. Pină la porţile uzinei sărbătorite __ la Predeal, la Timiş, la Dîrste —, mulţimea salută ^ cu bucurie trecerea coloanei oficiale. La intrarea In întreprindere, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, _ceilalţi conducători de partid şi de stat sînt întîmpinaţi de Ioan Avram, ministrul industriei construcţiilor de maşini, Constantin Cîrtină, prim-secretar al Comelului municipal Braşov al P.C.R., ing. Gheorghe Trică, directorul general al centralei industriale de autocamioane şi tractoare, director general al uzinei, Pavel Ştefan, secretar al Consiliului Central al U.G.S.R., de reprezentanţi ai conducerii întreprinderii şi un mare număr de muncitori, tehnicieni şi ingineri. Populaţia muncitoare a uzinei ovaţionează îndelung, aplaudă, scandează „Ceauşescu-P.C.R.“. Tineri in salopete albastre înconjoară cu dragoste pe secretarul general al partidului, pe ceilalţi oaspeţi, un grup de fete înmînează buchete de flori. Buchete de flori oferă şi pionierii, viitorii muncitori, tehnicieni, ingineri ai industriei braşovene. Creată în 1921 sub denumirea de fabrica românească de locomotive şi vagoane, actuala unitate industrială pentru producţia de autocamioane s-a făcut cunoscuta îndeosebi in ultimul sfert de veac, ciştigîndu-şi un binemeritat renume nu numai în tară, dar şi peste hotare, autocamioanele purtînd marca uzinelor braşovene, fiind cunoscute în numeroase răii ale lumii. Secretarul general al partidului ceilalţi conducători de partid şi de stat sunt invitaţi să ia cunoştinţă de cîteva din înfăptuirile importante ale întreprinderii. In faţa unei machete, a unor grafice, inginerul Gheorghe Irică dă ample explicaţii cu privire la stadiul actual al întreprinderii, perspectivele ei de dezvoltare. (Continuare în pag. a Il-a.) Dragi tovarăşi, Este o deosebită plăcere pentru mine, pentru tovarăşul Maurer şi pentru ceilalţi tovarăşi de a lua parte la aniversarea împlinirii a 50 de ani de la înfiinţarea uzinei — eveniment important din istoria întreprinderii dumneavoastră, a minunatului ei colectiv. Doresc să vă adresez cu acest prilej, dumneavoastră, tuturor muncitorilor, tehnicienilor și inginerilor, un salut călduros din partea Comitetului Central al partidului, a Consiliului de Stat, a Consiliului de Miniștri, la care adaug salutul meu personal. (Aplauze puternice, prelungite). In cei 50 de ani de existenţă, uzina dumneavoastră a parcurs un drum lung, devenind astăzi una din cele mai puternice uzine constructoare de maşini din România, cu un colectiv de peste 15 000 de salariaţi. După cum cunoaşteţi, în această perioadă în uzină s-au produs multe maşini şi utilaje. Mica expoziţie pe care am văzut-o astăzi reaminteşte tot ceea ce întreprinderea a produs mai important în anii de cind a fost creată; se arată cum a crescut, cum s-a dezvoltat acest minunat colectiv de oameni ai muncii cu o înaltă calificare pînă la realizarea autocamionului românesc de astăzi, ce se bucură de o bună apreciere, atît în țară, cit și în străinătate. (Aplauze prelungite). Vizitînd unele sectoare noi ale uzinei mi-a făcut o deosebită plăcere să constat că se introduce cu fermitate tehnica avansată, mecanizarea, automatizarea proceselor de producţie, ceea ce contribuie mult la ridicarea nivelului general al producţiei, la îmbunătăţirea continuă a calităţii camionului românesc. Dacă am compara cum arăta uzina cu trei-patru ani în urmă şi cum arată astăzi, am putea spune că ea a suferit transformări radicale în această direcţie. Desigur, nu s-ar putea afirma că nu mai este nimic de făcut , dar rezultatele obţinute în ultimii doi-trei ani pe acest drum al modernizării uzinei dovedesc că avem aici un colectiv puternic în stare să rezolve orice problemă de ordin tehnic. De aceea, aş dori să exprim convingerea mea, a conducerii de partid, că în următorii doi-trei ani uzina de camioane va deveni una din cele mai moderne întreprinderi de construcţii de maşini din România. Vă urez din toată inima să atingeţi acest nivel în cel mai scurt timp. (Aplauze puternice, urale). Aţi obţinut an de an rezultate de geamă în îndeplinirea sarcinilor de plan. Cincinalul trecut vali realizat In bune condiţiuni, iar planul pe anul acesta — primul an al actualului cincinal în care uzina dumneavoastră urmează să producă un nou camion modern — de asemenea se realizează şi chiar se depăşeşte cu un anumit procent. înţeleg că uzina este în transformare, că are loc, o dată cu asigurarea producţiei, şi dezvoltarea şi dotarea ei, de aceea consider că rezultatele pe acest prim an al cincinalului sunt bune, cu toate că ele nu sunt încă pe măsura acestui puternic colectiv. Am convingerea că in următorii patru ani ai cincinalului veţi obţine asemenea rezultate încît la sfîrşitul anului 1975, prevederea înscrisă în plan, de a ajunge la circa 38 000 de camioane, să o depăşiţi cu cel puţin cîteva mii de camioane. Există toate posibilităţile pentru aceasta, iar construcţiile pe care le realizaţi acum vor permite să se producă mult mai mult decit este prevăzut in plan. De aceea, feliciţi,ndu-vă pentru rezultatele bune obţinute pînă acum, pentru realizarea cu succes a sarcinilor din primul an al cincinalului, vă urez, totodată, să încheiaţi cincinalul actual cu realizări mult mai mari. (Aplauze puternice). Pe toţi ne bucură faptul că acest colectiv închegat, de Înaltă calificare, desfăşoară o activitate cu rezultate bune, că în toate domeniile de activitate — al producţiei, productivităţii muncii, al calităţii — obţine an de an realizări tot mai însemnate. Dar, — deşi suntem la o sărbătoare şi de obicei cu asemenea prilejuri se spun numai lucruri bune — nu am putea afirma că nu mai există, totuşi, o serie de deficient® care trebuie înlăturate. Este necesar să se aibă în vedere ca in următorii ani să se aducă astfel de îmbunătăţiri producţiei uzinei incit autocamionul românesc să poată concura cu oricare camion modern similar existent pe piaţa internaţională. Eu cred ca sarcina nu este prea grea, tinind seama de dotarea uzinei şi mai cu seamă de valoarea colectivului ei de muncitori, tehnicieni şi ingineri în stare să răspundă în mod corespunzător cerinţelor progresului continuu al uzinei şi, prin aceasta, şi al economiei noastre naţionale. De aceea, este necesar ca întreg colectivul de cercetători, tehnologi, muncitori să acţioneze în strinsă colaborare pentru a lichida rapid deficientele care mai există şi pentru a ridica in continuare nivelul tehnic al producţiei din uzina dumneavoastră. In al doilea rind, doresc să arăt că s-au obţinut rezultate bune — mai cu seamă in ultimii doi ani — pe linia autodotării. Aveţi, în această privinţă, un program bun pînă în 1975. Dar şi în legătură cu aceasta ar trebui să spunem că sinteţi, de fapt abia la început, cu atît mai mult cu cit uzina dumneavoastră a produs la un moment dat şi maşiniunelte, deci are o experienţă în această direcţie; producerea utilajelor necesare uzinei nu se poate realiza decât de colectivul uzinei. Iată de ce este necesar să se acorde mai multă atenţie dezvoltării sectorului de autodotare, creării de maşiniunelte, de maşini-agregat nu numai pentru nevoile uzinei, ci şi pentru necesităţile altor întreprinderi din România. Cu timpul — şi aş dori ca acest timp să nu fie prea îndepărtată— va trebui să participăm şi la export cu această producţie de înaltă tehnicitate, care este cea mai căutată, mai competitivă şi mai rentabilă pe piaţa internaţională. Consider că şi în această direcţie colectivul dumneavoastră este capabil să realizeze în scurt timp programul ce îi revine, chiar să-l depăşească. Aş dori, din toată inima să obţineţi pe acest drum realizări mult mai mari decât prevederile stabilite în plan. (Aplauze prelungite). Nu aş dori să vorbesc pe larg de productivitatea muncii, de economii, de reducerea consumurilor de metal şi de materiale; aceste, probleme trebuie să ne preocupe zilnic. De aceasta depinde creşterea producţiei cu un preţ de cost cit mai redus, cu cheltuieli cit mai mici, sporirea beneficiilor întreprinderii, sporirea contribuţiei la creşterea venitului naţional, la crearea resurselor necesare pentru dezvoltarea în continuare a economiei şi pentru ridicarea nivelului de viaţă al întregului nostru popor. In această privinţă, în uzina dumneavoastră sunt încă rezerve însemnate şi trebuie acţionat pentru punerea lor cit mai deplină în valoare. Cunoaşteţi că actualul plan cincinal cuprinde sarcini mari de dezvoltare a economiei naţionale; producţia industrială urmează să crească intr-un ritm anual de 11—12 la sută, Sar cea a construcţiilor de maşini intr-un ritm mai înalt. Noi am numit actualul cincinal „cincinalul construcţiilor de maşini“, pentru că intr-adevăr dorim ca în 1975 construcţia de maşini din România să se ridice la un asemenea nivel, atît din punct de vedere cantitativ, cit mai cu seamă calitativ, incit să poată fi competitivă cu orice producţie similară din orice ţară a lumii. Numai pe această cale industria noastră constructoare de maşini îşi va putea îndeplini marele său rol în înzestrarea şi dotarea economiei naţionale, în asigurarea dezvoltării ei în ritm susţinut, corespunzător cerinţelor revoluţiei tehnico-ştiinţifice mondiale. In cadrul acestui program se înscriu şi sarcinile uzinei dumneavoastră. In întreaga economie avem rezultate bune. Anul acesta, sarcinile de plan pe economie sunt depăşite cu aproape două procente; realizările uzinei dumneavoastră sunt însă sub această cifră de depăşire. Aşa cum am spus, sper ca în următorii patru ani veţi reuşi să vă ridicaţi cel puţin la nivelul depăşirii pe ţară, deşi posibilităţile uzinei dumneavoastră sunt mai mari. Rezultatele economice generale dovedesc că am început noul plan în condiţiuni bune, ceea ce exprimă atît realismul planului cincinal, cit şi posibilităţile industriei noastre, ale muncitorilor şi tuturor oamenilor muncii din România, de a asigura înfăptuirea cu succes a programului elaborat de Congresul al X-lea — program care prevede făurirea societății socialiste multilateral dezvoltate in patria noastră, ridicarea bunăstării şi fericirii întregului popor. (Aplauze prelungite, urale) Cunoașteți prevederile din acest cincinal, precum şi măsurile ce se au in vedere pentru ridicarea bunăstării clasei muncitoare, a întregului nostru popor. După cum ştiţi, încă din toamna acestui an, s-a trecut la realizarea măsurilor privind creşterea alocaţiilor pentru copii. Urmează ca, in anul viitor, să trecem la majorarea salariilor — a celor mici, în primul rînd — în conformitate cu prevederile cincinalului, la sporirea pensiilor și, în continuare, să asigurăm ca, pînă la sfîrșitul cincinalului, salariul real să crească cu circa 20 la sută. Sînt prevăzute, de asemenea, măsuri privind îmbunătăţirea producţiei bunurilor de consum în vederea satisfacerii în condiţiuni tot mai bune a nevoilor întregului popor. Se are in vedere realizarea unui volum sporit de locuinţe pentru a asigura satisfacerea cerinţelor şi îmbunătăţirea condiţiilor de locuit; numai în oraşe vom construi peste 500 000 de apartamente. Totodată, se vor lua o serie de măsuri de reducere a unor preţuri — pe baza scăderii preţurilor de cost. După cum ştiţi, acum cîteva zile Comitetul Executiv a luat hotărîrea de a se reduce cu 18—20 la sută preţurile aparatelor de radio şi televizoarelor, ceea ce înseamnă, la nivelul anului viitor, o economie pentru populaţie de circa 360—370 milioane de lei; aceasta va influenţa pozitiv asupra bugetului familiilor. Toate aceste măsuri de îmbunătăţire continuă a condiţiilor de muncă şi de viaţă, de ridicare a nivelului de trai material şi spiritual al poporului constituie obiectivul principal al politicii partidului nostru; esenţa făuririi socialismului, a societăţiisocialiste multilateral dezvoltate, care pune in centrul atenţiei omul, bunăstarea şi fericirea lui. (Aplauze prelungite, urate) Ştim că mai avem mult de făcut, că mai sunt o serie de lipsuri, că se mai comit un şir de greşeli. Ne străduim să lichidăm greşelile, să înlăturăm neajunsurile, să facem ca activitatea noastră de construcţie socialistă să se desfăşoare în toate domeniile în condiţiuni cit mai bune. Aceasta presupune participarea tot mai largă a maselor populare — şi în primul rînd a clasei muncitoare — la conducerea întregii activităţi economico-sociale. De altfel acesta este sensul măsurilor adoptate încă de Conferinţa Naţională a partidului din 1967, cu privire la perfecţionarea conducerii şi planificării economiei naţionale. Am luat un şir de măsuri în această direcţie, am format organele de conducere colectivă, la care participă nemijlocit reprezentanţii muncitorilor, am ridicat rolul adunărilor generale ca organe de dezbatere a problemelor conducerii economice. Dorim ca în următorii ani să intensificăm participarea clasei noastre muncitoare, a tuturor oamenilor muncii la conducerea întregii activităţi economice, sociale şi politice. Numai în măsura în care fiecare om al muncii participă cu deplină răspundere şi conştiinţă la soluţionarea tuturor problemelor, putem asigura mersul nostru înainte, făurirea societăţii socialiste. Participarea conştientă a întregului popor la această operă, la conducerea destinelor ţării, la făurirea propriei sale istoriii, este pînă la urmă esenţaînseşi a democraţiei socialista reale. (Aplauze prelungite) Fără îndoială că făurirea unei opere atît de vaste — care presupune dezvoltarea rapidă a economiei, ştiinţei, culturii, învăţămîntului — cere în acelaşi timp o activitate intensă de lichidare a unor mentalităţi înapoiate, a unor stări de tuguri vechi. • Uzinele, după cum vedeţi, am reuşit să le construim uşor, ridicăm acum, i 'r continuare in pac. « ţîlel BIBUOTIELA„ASTRA" SIBIU PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, MÎNTVA ! ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul III nr. 1177 Sîmbată, 4 decembrie 1971 4 pagini, 30 bani mm în prezenţa tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU s-a sărbătorit ieri jubileul de 50 de ani de existenţă a Uzinei de autocamioane din Braşov Cuvîntarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU :mst9««n'sxta'cisxEisTS5srrBB'»BCS! Municipiul Mediaş raportează îndeplinirea angajamentelor anuale în climatul efervescent de muncă şi înfăptuiri al acestui prim an din cincinal, noi veşti se suprapun zilnic intr-o impresionantă frescă a entuziasmului oamenilor muncii din industria judeţului nostru. Municipiul de pe Tîrnavă anunţă cu o lună mai devreme realizarea angajamentelor anuale la producţia globală, marfă şi marfă vîndută şi încasată, obţinind peste plan, pînă în prezent, produse în valoare de peste 38 milioane lei. Este un succes remarcabil, care încununează o activitate rodnică, marcată de preocupări perseverente pe linia valorificării rezervelor interne, a organizării superioare a producţiei, şi muncii. Merită a fi cu deosebire evidenţiate eforturile depuse în unităţi ca ,,Vitrometan“,8 Mai“. „Automecanica“ şi întreprinderile gazului metan. Realizările suplimentare se concretizează în 2 483 000 articole de sticlărie, 18 300 perechi de încălţăminte, 98 000 mp ţesături tip bumbac etc. Succesul de astăzi, creează condiţii favorabile ca pînă la sfîrşitul anului să se înregistreze depăşiri substanțiale la principalele sortimente. V. B. La căminul cultural din Răşinari Recent, în sala căminului cultural elevii d. I—IV au susţinut un bogat program artistic. Şi-au dat concursul: formaţii corale, echipe de dansuri şi grupuri vocale. De un mare succes s-a bucurat montajul de piese de teatru — in special „Balada unui greier mic“ , interpretată de elevii cl. a II-a şi „Semnele de punctuaţie“, interpretată de pionierii cl. a Ill-a şi a IV-a. •Munca artistică a harnicilor elevi a fost din plinrăsplătită prin aplauzele vii ale unui numeros public. X ■”Sm. In cursul zilei de vineri au continuat lucrările plenarei comune a Comitetului Central al Uniunii Tineretului Comunist şi Consiliului Uniunii Asociaţiilor Studenţeşti din România. Au luat cuvîntul: Ion Dragomir, Eugen Istorescu, Virgil Cazacu, Constantin Horobeţ, Gheorghe Stoica, Constantin Mîndreanu, Ion Traian Ștefănescu, Dezideriu Kovács, Ion Jinga, Maria Groza, Marianne Kronenberger, Patriciu Mateescu. Primit cu vii aplauze,în încheierea dezbaterilor a luat cuvîntul tovarășul Gheorghe Pană, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R. In continuare, plenara a adoptat planul de măsuri privind îmbunătăţirea muncii de educaţie comunistă a tineretului şi Hotărîrea cu privire la aniversarea semicentenarului creării Uniunii Tineretului Comunist. Intr-un puternic entuziasm tineresc, ■ participanţii la plenară au adoptat textul unei telegrame adresate Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarăşului Nicolae Ceauşescu. 1C. C. 11N. 1. c. 1 1 CONSILIULUI Ul 1 Înbunătăţirea utilizării capacităţilor de producţie O problemă de permanentă actualitate Cine nu-şi dă seama că pentru a consolida tot ceea ce am investit pînă acum e necesar, în primul rînd, să producm la întreaga capacitate, maşinile şi utilajle ce se află în dotarea întreprinderilor să fie folosite din plin? De altfel, acest aspect, constituind unul din comandamentele supreme ale dezvoltării vertiginoase a economiei noastre naţionale, a stat şi continuă să stea mereu în atenţia conducerii superioare de partid şi ele stat. Putem aminti, în acest sens, că încă din anul 1969, apoi în noiembrie 1970, tov. Nicolae Ceauşescu a subliniat necesitatea generalizării schimbului II şi a extinderii schimbului III, pentru că numai sporind coeficientul de schimburi se pot obţine însemnate sporuri de producţie cu aceleaşi capacităţi industriale, economisindu-se astfel însemnate fonduri de investiţii. In actualul cincinal, acest imperativ crescînd în dimensiuni, pe măsura exigenţelor tot mai înalte ce le impune însăşi noua etapă de dezvoltare a ţării noastre, problema a fost din nou reluată, la recenta şedinţă a Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. din 30 noiembrie, când s-au stabilit măsurile ce trebuie luate de către ministere, centrale industriale şi întreprinderi pentru folosirea mai bună a capacităţilor de producţie, pentru pregătirea forţei de muncă necesară şi asigurarea condiţiilor tehnicoorganizatorice pentru extinderea schimbului II şi III, în dorinţa de a vedea în ce măsură colectivele de muncă şi-au situat în centrul preocupărilor lor aceste sarcini, ne-am oprit atenţia asupra activităţii colectivului de salariaţi al Uzinei de fabricaţii, reparaţii şi montaj în agricultură, din Sibiu. După cum era şi de aşteptat, aria problematicii pusă în discuţie s-a lărgit pe măsura adîncirii investigaţiilor noastre, ieşind la iveală o serie de aspecte mai mult sau mai puţin pozitive pentru munca desfăşurată de acest colectiv de salariaţi. Ceea ce constituie însă nota dominantă, este repunerea pe „rol“ a unei vechi probleme — de loc străină şi altor întreprinderi sibiene — legate de asigurarea forţei de muncă necesare bunei desfăşurări a activităţii productive. Am putea spune chiar că, indiferent de unde am fi început discuţiile şi indiferent cu cine le-am fi purtat, la un moment dat ajungeam în... impas. Căci aici, punctul cardinal în jurul căruia gravitează toate neajunsurile, este mereu unul şi acelaşi: lipsa de mină de lucru calificată. Surprinzător este faptul că factori de răspundere din uzină, obişnuiţi cu acest aspect şi cu greutatea rezolvării lui, au ajuns să se convingă că toate ponoasele de aici se trag. Astfel, pe seama lipsei de muncitori strungari, frezori, rectificatori, alezori, rabotori etc. ni se explică de ce coeficientul de schimb la secţia de bază, pe 10 luni este doar de 2,1, în loc de 2,22 cit şi l-au planificat la începutul anului. Tot aceleiaşi cauze, se datoreşte şi nerealizarea în primele două trimestre a indicelui de utilizare a maşinilor decit în proporţie de 71,46 şi 72,77 la sută, faţă de 74 la sută cit era planificat. Inginerul şef, Toma Gal ne arată că frumosul rezultat de 76,64 la sută cit reprezintă acest indice in cel de-al treilea trimestru se datorează introducerii în producţie a unui număr de absolvenţi ai cursului de calificare. Nimeni nu contestă influenţa pozitivă a tinerilor meseriaşi. Am vrea însă să precizăm că îmbunătăţirea indicelui în această perioadă mai are şi o altă motivaţie: analiza făcută în cursul lunii august, în cadrul biroului organizaţiei de bază, a situaţiei în care se afla întreprinderea în privinţa utilizării maşinilor şi spaţiilor tehnice, precum şi a felului în care erau asigurate schimburile II şi III cu cadre tehnice de specialitate. Referitor la aceasta, tovarăşul Cornel Laza, secretarul organizaţiei de bază a uzinei, ne mărturiseşte: — Observînd că o perioadă de timp o serie de utilaje nu funcţionau şi aflînd că în continuare erau „sortite“ stagnării, am făcut o şedinţă de birou în care s-au discutat numai probleme legate de acest aspect. În concluzie, multe maşini, ne mai avînd de lucru, nu erau decit două soluţii: ori să contractăm lucrări de la alte întreprinderi, ori să dăm maşinile disponibile. Am optat pentru prima variantă şi am şi perfectat o colaborare cu Uzina mecanică din Sibiu, pentru care executăm o serie de dispozitive necesare la confecţionarea preselor ce le produc ei. Rezultatul a fost deosebit de bun. Uzina a înregistrat imediat o creştere simţitoare a indicelui de folosire a maşinilor, depăşind chiar nivelul planificat. Aceasta a fost posibilă şi pentru faptul că în şedinţa mai sus amintită, comuniştii au ştiut să se pronunţe nu pentru o măsură ce mergea pe linia cea mai uşoară — de renunţare la o parte din utilaje pentru care n-aveau delucru — ci au luat pieptiş greul, înfruntîndu-1. Dar, ceea ce este mai important, e altceva: sesizînd „golul“ în care a intrat uzina, secretarul organizaţiei a hotărît convocarea biroului. Ne întrebăm însă» trebuia ca ■ şi în celelalte două trimestre să se producă asemenea discrepanţe în producţie pentru ca să-i stimuleze pe comuniştii de aici să pună în dezbatere modul cum este utilizat potenţialul tehnic? Oare aceştia, şi nu numai ei, în dubla lor calitate de proprietari şi producători n-aveau datoria să se alarmeze cind au văzut că nici în primul pătrat, nici un al doilea nu şi-au realizat indicele planificat? Ca să nu mai vorbim de faptul că, desfăşurîndu-şi activitatea în secţii, observau cum zilnic o parte din utilaje stau, nu funcţionează, deşi erau apte pen (continuare în pag. a II-a) V. BARBU Iarna mecanizatorilor Cimpul i rămîne acum pustiu. Pe-aicî, pe unde în înfrigurarea primăverii, în arşiţa verii şi în negurile toamnei au transpirat oameniitimpurilor şi unde rodul a fost bogat ca niciodată, zăpezile vor potopi urmele muncii, dar nu le vor putea dizolva in gerurile iernii. Pentru că oamenii pregătesc, metodic, alte bătălii cu înălţimile exigenţelor, acţionează consecvent pentru ca ogoarele noastre mănoase să fie şi mai frumoase în vara viitoare. Iată-i pe mecanizatori, oamenii aceştia cu privirile limpezi, cu năimite pricepute şi cu gîndurile îndreptate spre viitor. Unii dintre eî n-au lăsat încă volanul tractorului din mină: serile iernii ii mai găsesc incă pe cîmp, trăgînd brazdă după brazdă — , conturul viitoarelor holde. Frigul este înfruntat bărbăteşte, maşinile îşi fac pe deplin datoria, pentru că — mai întîi — frumoasa menire a oamenilor a fost împlinită. Alţii s-au retras în ateliere, desmembrează tractoare, maşini, utilaje, desfac piesă cu piesă tot angrenajul parcului cailor putere, şterg cu benzină fiecare colţişor şi faţetă de pinion, pentru ca la noua asamblare maşina sau tractorul să capete mai multă vigoare, frumuseţe, sănătate. Zilele geroase ale mecanizatorilor încep la orele fumurii ale călătorită Luceafărului de ziuă şi sfîrşesc atunci cind Steaua polară arată drept, pe cerul străveziu de geruială, Nordul înalt al Împlinirilor zilnice. Şi-n timpul acesta, dintre Luceafăr şi Steaua polară, în atelierul mirosind a hărnicie şi a benzină sau pe căile pe unde zăpada va scîrţîi sub roţile remorcilor încărcate cu seva câmpurilor vom întîlni aceşti oameni, nespus de frumoşi în lumina înserărilor de iarnă, veseli şi-mpurpurali de gerul coborît din ceruri şi de căldura sufletului lor. Acum, cind începe frumoasa iarnă a mecanizatorilor, un gînd curat pentru stăpînii tractoarelor, făurari de nădejde ai holdelor noastre bogate. Gh. VALEANU Noua hală a secţiei de hîrtie gumată, dată recent In folosinţă, la TMTH Aimtto