Tribuna Sibiului, mai 1972 (Anul 5, nr. 1303-1327)

1972-05-14 / nr. 1313

Fapte ce prefigu­rează frumoase rezultate „Şi în acest an vrem să obţinem producţii bune“ — spun legumicul­torii din Ludoş. Afirmaţia nu este însă numai în vorbe, ci în fapte. Dacă in 1971 realizările de la gră­dina de legume a ludoşenilor au de­păşit cu aproape 50 000 lei planifi­cările, aceasta se explică, in primul rînd, prin hărnicia şi priceperea oa­menilor locului de a grădinari, de a valorifica bine producţia obţinută. Nu mai este cazul să vorbim de fai­ma castraveţilor de Ludoş. Aceasta a depăşit de mult fruntariile jude­ţului. Dar poate este bine să ne a­­mintim că, datorită măsurilor stimu­latorii aplicate, in 1971 castraveţii nu „produs“ aproape 100 000 lei ve­nituri pentru coo- ____________ perativa agricolă. — In acest an cum se prezintă lucrurile? — ----­— Bine, mai bine decit în anuil trecut — ne răspunde preşedintele unităţii, Ion Fara. Cooperatorii par­ticipă activ la lucru, sarcinile au fost repartizate pe familii, toate acţiunile In grădina de legume sunt bine or­ganizate şî conduse de brigadierul legumicol, Ion Săuchea. In acest an castraveţii ocupă 83 la sută din terenurile destinate grădi­nii de legume. Producţia este pregă­tită minuţios. Lucrările agrotehnice au fost executate la timp. Întreaga suprafaţă de terenuri destinate aces­tei culturi a fost fertilizată cu 20 tone îngrăşăminte organice la fiecare hec­tar. A şi început semănatul castra­veţilor, acţiune ce va fi încheiată la data de 1 iunie a.c. In retribuirea muncii se aplică ta­rife de plată care au fost stabilite in mod judicios. Cantitatea de cas­traveţi contractată cu statul, de 126 tone, va fi livrată la timp şi de cali­tate superioară, la înălţimea faimei iudoşenilor. In producerea castrave­ţilor sunt antrenaţi practic toţi coope­ratorii din Ludoş: peste 250 familii vor participa la bătălia pentru mai bine, mai mult. In 1971 oameni ca Ilie Nan, Ion Rău, Ion Popa, Ilie Chera, Nicolae Berghezan, Ilie Fusoi, Gheorghe Topîrceanu, Ilie Schiau, Ion Zidu j.a. au realizat producţii cu mult superioare indicatorului planifi­cat. Nici în acest an hidoşenii nu vor să se facă de ruşine. Dacă întreaga suprafaţă de tere­nuri ocupate de castraveţi este re­partizată brigăzilor de cîmp, cîteva hectare de grădină — ceapă şi var r.S de toamnă — cad în sarcina unei echipe legumicole formată din 35 pensionari ai cooperativei agricole. Aceştia s-au angajat să dovedească, in fapte, că sunt încă oameni activi, îşi aduc o contribuţie de seamă la realizările unităţii. Şi nu se poate să nu admiri destoinicia unor pen­sionari ca Ion Radu, Ana Mefiu, Ana Fulea, Ilie Stănilă, Cristina Morar, Ana Zidu ş.a. care, la vârsta senec­tuţii, constituie încă exemple de hărnicie pe ogoarele unităţii. Vecinii tudoşenilor, cooperatorii din Apoldu de Jos, şi-au asumat sar­cini mai mari în legumicultura. Ei s-au angajat să producă mai multe legume, in cantităţi şi in sorturi mai mari. Demarajul activităţii legumicole în acest an aici are un specific: in 1971, grădina de legume a C.A.P. Apoldu de Jos a realizat doar 40 la sută din veniturile planificate. Pier­deri mari s-au înregistrat la ceapă, gogoşari, ardei graşi etc. Organizarea muncii a fost deficitară. Hotărîrea ca în acest an să lichideze această „tradiţie“ de tristă faimă, noua con­ducere a unităţii (preşedinte Ilie An­­__iii d ii­________________tinie) a întreprins deja unele mă-VI LEGUMICULTURA a căror aplicare prefigurează o re­— ---- dresare a situaţiei necorespunzătoare. In primul rind, in retribuirea muncii s-a generalizat a­­plicarea­ acordului global, ca formă nouă de stimulare a hărniciei coo­peratorilor. Adunarea generală a ho­­tărît ca munca la grădina de legume să fie plătită după un tarif la mia de lei venituri realizate. Astfel, pen­tru 1 000 iei venituri realizate din v­inzarea legumelor obţinute, coope­ratorii primesc 200 Iei in numerar, 50 kg grîu, 50 kg porumb, 8 kg orz si 10 kg struguri. In organizarea muncii s-a ajuns la concluzia ca 14 hectare grădină — cuprinzînd rădă­­cinoasele, ceapa, varza de toamnă — să fie date in primire brigăzilor de cîmp, unde sarcinile au fost repar­tizate pe familii. Celelalte 21 hectare legume revin fermei legumicole, un­de activează cca 40 oameni. Oameni ca Ion Drăgoi, Vasile Roman, Ilie Drăgoi, Paraschiva Antinie, Ana La­­zăr, Paraschiva Drăgoi, Maria Topîr­­ceanu, Elena Mitică ş.a. sunt prezenţi zi de zi la datorie, în dorinta de a asigura îndeplinirea tuturor sarcinilor asumate. Din realizările noii formaţii de lucru din grădina de legume pu­tem enumera insămînţarea şi între­ţinerea exemplară a rădăcinoaselor pe 6 hectare, însămînţarea castrave­ţilor pe 3 hectare, plantarea verzei de vară şi a tomatelor, pregătirea ră­sadurilor de ardei graşi, gogoşari, vi­nete, ţelină, varză de toamnă. De a­­semenea, aici există preocupări sus­ţinute pentru irigarea grădinii de le­gume. Agregatul de aspersiune a şi fost pus în funcţiune, primele hectare de ceapă verde, varză de vară, ceapă uscată şi lucernă fiind irigate. Tot la capitolul realizări trebuie înregis­trat şi primul venit realizat din vîn­­zarea cepei verzi în acest an: 15 000 lei pînă în prezent. Deci, în acest an şi cooperatorii din­­Apoldu de Jos sînt hotărîţi să de­monstreze că hărnicia lor nu este un cuvînt fără acoperire în fapte. GH. GRADINARU *­­rt I In preajma inaugurării unui monumental obiectiv Politica ştiinţifică a­ par­tidului nostru de industria­lizare socialistă, de valori­ficare superioară a rezer­velor de care dispune eco­nomia naţională se înscrie­­ca o coordonată fundamen­tală, ca o coloană verte­brală a tuturor realizărilor de pînă acum, a măreţelor Înfăptuiri viitoare. Pornită din ideea de a valorifica potenţialul hidroenergetic al Dunării, a întăririi prie­teniei şî colaborării dintre Republica Socialistă Româ­nia şi Republica Socialistă Federativă Iugoslavia, gran­jf­u­dioasa construcţie de la­ Porţile de Fier se apropie de finalizare. Peste cîteva zile va avea loc, în pre­zenţa conducătorilor celor două state prietene, inau­gurarea oficială. După o muncă gigantică, de-a lungul a aproape 8 ani, zecile de mii de oa­meni care prin gîndirea, priceperea şi forţa lor au­­ stăvilit puterea Dunării, au ridicat monumentalul baraj, au construit puternica uzi­nă electrică şi ecluzele, îşi ,văd acum visele împlinite. În revărsarea de forţe, de energii, grupate pe fel şi fel de meserii, de speciali­tăţi, o contribuţie de esen­ţă au avut-o şi juniorii şi constructorii de staţii, şV de transformare ai „E­lectromontajului“ din Si­biu. Rândurile ce urmează sunt dedicate hărniciei, pri­ceperii, abnegaţiei şi, de ce nu am spune-o, curajului acestor oameni veşnic în­drăgostiţi de lumină, de e­­nergie. Firescul unor lucrări... neobişnuite Acolo unde pînă nu de mult zi şi noapte domnea vuietul clocotitor al mun­cii, acolo unde torentul de forţe a reuşit să stăpîneas­­că, să domine torentul Du­nării la Porţile de Fier, s-a aşternut acum liniştea. A­­pele din lacul de acumula­re se strecoară parcă în li­nişte spre giganticele hi­­droagregate care în rotirea lor dau ţării peste un mi­lion de kilowaţi. ... Fără să vrea, ingine­rul Ioan Caragea, şeful lo­tului staţii de transformare, ne introduce în specificul activităţii ce a desfăşurat-o aici timp de aproape 3 ani. — Vedeţi aceste transfor­matoare argintii ? Ele pre­iau energia produsă de ce­le 6 hidroagregate şi ii ri­dică tensiunea de la 15 kV, la 220 kV. Sunt realizate de „Electroputere" Craiova. Bune utilaje! De aici, din faţa Centralei hidroelectri­ce a început munca noas­tră. Am tras cabluri puter­nice pe sub ecluze, prin tu­rnele special amenajate, pentru ca apoi din stafiile de transformare curentul e­­lectric să fie evacuat spre centre industriale puterni­ce. — Ce vi s-a părut mai greu din toată munca de-a lungul acestor ani? •— Vedeți dumneavoastră, acum, după ce am terminat, am uitat aproape şi greută­ţile. Ceva mai deosebit, dar totodată interesant, ca să nu spun că ne-a pus pro­bleme foarte mari, a fost pozarea cablurilor. Deşi s-a folosit o tehnologie avan­sată, utilaje speciale, tra­gerea­ lor a fost totuşi ane­voioasă, în rest greutăţile, satisfacţiile, problemele o­­bişnuite. Am fost pur şi simplu impresionat de firescul cu care acest tînăr inginer cu o vechime de 6 ani în pro­ducţie, din care doar o lu­nă a stat „pe la birou", dis­cuta despre eforturi şi rea­lizări care, fără îndoială, nu numai de reporteri sunt considerate extraordinare. Este firescul oamenilor din zilele noastre, firescul, cu care Ioan Horvath cu echipa sa a lucrat in subteran pentru pozarea cablurilor, Gheorghe Vîlceanu, Rudolf Schuster sau Mihai Bondoc s-au urcat la mari înălţimi pentru a „lega circuitele". Vizitînd a doua staţie de transformare, ne-a ieşit în întîmpinare un om mic dar energic, cu o faţă mereu zîmbitoare. Inginerul şef al şantierului Sibiu de care a­­parţine şi lotul de stafii, Ioan Mărgineanu, ni-l pre­zintă, este maistrul Alexan­dru Ghiţulică, care in cei peste 18 ani de şantier şi-a lăsat amprenta hărniciei, e­­­nergiei, curajului şi — o­ ol fiim“ spun cu satisfacţie —­ a bu­nei dispoziţii pe multe o­­biective din Oţelul Roşu, Craiova, Anina, Işalniţa, Hunedoara şi multe altele. Discuţiile celor doi devin ca de obicei un fel de con­(Continuare in pag. a il-a) I. CREŢU BIBLIOTECA,,ASTRA" SIBIU PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, MNTTI-VA­I ORGAN AU COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AU P.C.R­. ŞI AU CONSILIULUI POPULAR1 JUDEŢEAN Anul V, nr. 1313 Duminică, 14 mai 1972­­4 pagini, 30 bani .3rs ... y"Si­sr " De pe cele 15 hectare cu ceapă ale grădinii de legume a I.A.S. Cisnădie, secţia Şelimbăr, se expediază zilnic între 500—700 kg pe piaţă. In foto­­grafie: aspect de la plivitul cepei Cu fata la public Spectacolele prezentate de elevii Şcolii populare de artă din Sibiu atrag din ce in ce mai mulţi iubitori ai muzicii, dansului si poeziei. Recen­tul concert din 11 mai 1972 se înscrie, alături de altele pe care le-am ur­mărit în ultima vreme, în şirul de manifestări închinate semicentenaru­lui U.T.C. Holul şcolii a devenit ne­încăpător pentru numerosul public, format, în majoritate, din elevi utecişti din diferite şcoli, in faţa cărora, elevii, absolvenţii şi profesorii Şcolii populare de artă au prezentat un bogat­ program artistic, axat în, special pe piese vocale, instrumentale şi recitări. Am remarcat din numeroasele puncte incluse în program interpre­tarea dată de elevul Gheorghe Berian lucrării „Partidul, soare viu“ de Fio-­­­rin­ Comişel, precum şi cea „Invîrtitei din Mărginime“, dată , de acordeonis­ , lul Eugen Cristea.’ Frumoase calităţi­­ vocale a dovedit: Annemarie Gallosch în interpretarea lucrărilor „Frumoasă eşti ţara mea de azi“ de M. Vescani şi „Te iubesc ţara mea“ de Nicolae Kirculescu. „Cîntecul meu“ de Sergiu Sarchizov a beneficiat de o aleasă interpretare din partea unui grup vo­cal bine închegat armonic, alcătuit din elevii Dumitru Colotele, Nicolae Beleanu, Vasile Ghîşoiu, Mircea Sto­­leriu şi Dieter Roth. In general, piesele prezentate s-au bucurat de o bună primire In rindul publicului spectator, ele avind uri mesaj patriotic, partinic. Efortul­ ce­lor 52 elevi şi 7 profesori s-a concre­tizat într-un spectacol de amploare, cu reale calităţi artistice, dovedind o dată in plus că Şcoala populară de artă, prin munca comună a elevilor, şi a întregului corp profesoral, Işi îndeplineşte rolul pe care îl are In dezvoltarea mişcării artistice de ama­tori a oraşului şi judeţului nostru. NICOLAE SCUTEA Festival cultural-artistic In cadrul festivalului cultural-artis­­tic „Pe Mureş şi pe Tîrnave"­, azi, 14 mai,l’ ora ioa­ia" Casa­ de cultură a municipiului Mediaş (sala „1 Mai“) va avea loc un spectacol organizat de Centrul judeţean de îndrumare a crea­ţiei populare şi a mişcării artistice de masă din Sibiu. Vor prezenta­­pro­grame formaţiile artistice ale Casei de cultură a municipiului Mediaş, ale celei, din­­oraşul Dumbrăveni, precum şi formaţiile căminelor culturale din Ighişul Nou,­­Tîrnava, Biertan, Axente Sever, Cirlos, Brateiu, Aţel şi BrSjel. Instruire Astăzi, 14 mai, la ora B, în sala de festivităţi a bibliotecii „Astra“ are loc prima şedinţă de instruire a bi­bliotecarilor comunali, în cadrul ac­ţiunii de reciclare a tuturor bibliote­carilor comunali din cuprinsul jude­ţului, organizată de către Comitetul judeţean pentru cultură şi educaţie socialistă în colaborare cu biblioteca „Astra“. Vor fi abordate următoarele aspecte: Organizarea reţelei de biblio­teci din R.S. România (reţeaua biblio­tecilor din judeţul Sibiu), Legislaţia generală şi legislaţia bibliotecară, Ro­lul şi locul bibliotecii comunale în activitatea desfășurată de diferite subsisteme instituționale din mediul rural. privind sărbătorirea a 25 de ani de la proclamarea Republicii Populare Române Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. şi Biroul Executiv al Con­siliului Naţional al Frontului U­­nităţii Socialiste au adoptat recent Hotărîrea cu privire la acţiunile ce se vor organiza în întâmpinarea aniversării a 25 de ani de la pro­clamarea Republicii Populare Ro­mâne — victorie de­ seamă a po­porului nostru în lupta pentru li­bertate, democraţie şi progres so­cial. Act de însemnătate istorică în viaţa ţării, ideal pentru care au militat forţele cele mai înaintate ale societăţii, în frunte cu Parti­dul Comunist Român, abolirea mo­narhiei şi trecerea întregii puteri de stat în miinile clasei munci­toare, în alianţă cu ţărănimea şi cu celelalte categorii de oameni ai muncii, au marcat o etapă supe­rioară în dezvoltarea statului ro­mân, in desfăşurarea revoluţiei populare, instaurarea celei mai de­mocratice forme de guvernămînt din istoria naţiunii noastre, trece­rea la înfăptuirea revoluţiei socia­liste. în cei 25 de ani care au trecut de la proclamarea Republicii, so­cialismul a învins definitiv în Ro­mânia, desch­izînd o epocă de pro­gres rapid în viaţa poporului, si­­tuind România în rindul naţiuni­lor cu cea mai dinamică dezvolta­re, pe un loc demn între popoare­le lumii. în aceşti ani, au cunoscut un puternic avînt forţele de pro­ducţie ale ţării, ştiinţa, tehnica, învăţămîntul şi cultura, s-au schimbat fundamental condiţiile de viaţă ale poporului, oamenii muncii au devenit cu adevărat stă­­pîni în ţara lor, participînd tot mai activ la conducerea acesteia, la adoptarea şi înfăptuirea hotărî­­rilor şi măsurilor care privesc vii­torul ei. Realizările dobîndite de­monstrează în chip elocvent înal­tul rol constructiv al statului so­cialist care, sub conducerea clar­văzătoare a Partidului Comunist Român, a mobilizat talentul şi e­­nergia oamenilor muncii, capacită­ţile lor creatoare în vederea ridi­cării economice, sociale şi spiritua­le a patriei. Oamenii muncii din ţara noas­tră — români, maghiari germani şi de alte naţionalităţi — întîm­­pină sărbătoarea Republicii în condiţiile avîntului creator şi mun­cii însufleţite pentru înfăptuirea măreţelor obiective ale programu­lui făuririi societăţii socialiste mul­tilateral dezvoltate, elaborat de Congresul al X-lea al partidului şi ale programului adoptat de Ple­nara C.C. al P.C.R. din noiembrie 1971 privind dezvoltarea conştiin­ţei socialiste şi aşezarea relaţiilor sociale pe principiile eticii şi e­­ch­ităţii socialiste. In întîmpinarea celei de-a 25-a aniversări a proclamării Republi­cii, organele, şi organizaţiile de partid, de masă şi obşteşti, toate organismele şi instituţiile reunite in cadrul Frontului Unităţii Socia­liste, vor desfăşura o susţinută muncă politico-educativă în vede­rea mobilizării oamenilor muncii de la oraşe şi sate la înfăptuirea sarcinilor economice, social-cultu­­rale pe acest an şi buna pregătire a condiţiilor în vederea realizării planului pe 1973, a punerii tot mai depline în valoare a energiilor şi marilor capacităţi creatoare de ca­re dispune poporul nostru pentru continua dezvoltare şi moderniza­re a producţiei şi a tehnicii de producţie, pentru ridicarea para­metrilor tehnico-economici şi ca­litativi ai produselor, pentru spo­rirea eficienţei întregii activităţi economice. Organizaţiile de partid, sindicale şi de U.T.C. — din uni­tăţile industriale şi de construcţii — vor acorda o atenţie deosebită folosirii raţionale a capacităţilor de producţie, a materiilor prime şi materialelor, a timpului de lu­cru, reducerii cheltuielilor de pro­ducţie şi ridicării productivităţii muncii, punerii în funcţiune la ter­men şi la parametrii proiectaţi a noilor obiective de investiţii, iar în unităţile socialiste din agricul­tură, executării la timp şi la un nivel calitativ corespunzător a lu­crărilor agricole, înfăptuirii preve­derilor programelor naţionale de îmbunătăţiri funciare şi dezvolta­re a zootehniei. Întreaga activitate politico-edu­­cativă care va avea loc în această perioadă, se va desfăşura sub sem­nul pregătirii Conferinţei Naţiona­le a P.C.R. şi înfăptuirii hotărîri­­lor sale. La casele de cultură, cluburi, că­mine culturale,­­ în întreprinderi, instituţii, şcoli şi facultăţi, organi­zaţiile din componenţa Frontului Unităţii Socialiste, sub conducerea organelor de partid, vor organiza în lunile noiembrie şi decembrie a.c. manifestări cultural-educative şi artistice într-o mare diversitate de forme — expuneri, simpozioa­ne, întîlniri cu activişti de partid şi de stat, expoziţii de cărţi, gale de filme, spectacole şi concerte — prin care să se prezinte realizările dobîndite de poporul român, sub conducerea partidului, în dezvolta­rea economiei, învăţămîntului, ştiinţei şi culturii, prestigiul de care se bucură România pe plan internaţional, precum şi perspec­tivele pe care le deschide tuturor oamenilor muncii înfăptuirea pro­gramului de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră, întreaga activitate educativă va urmări cultivarea în rindul mase­lor de oameni ai muncii a dragos­tei faţă de patrie, de partid şi po­por, a internaţionalismului socia­list, a prieteniei frăţeşti dintre oa­menii muncii români şi cei aparţi­­nînd naţionalităţilor conlocuitoare, aplicarea consecventă a programu­lui de educaţie comunistă, adoptat de Plenara C.C. al P.C.R. din 3— 5 noiembrie 1971. Uniunile de creaţie vor stimu­la creatorii —­ potrivit planurilor lor de activitate — la realizarea unor lucrări literare, de artă plas­tică, muzicale şi cinematografice, care, prin conţinutul şi valoarea lor artistică, să reflecte semnifi­caţia istorică pentru destinele po­porului român a actului revoluţio­nar din decembrie 1947 şi profun­dele transformări petrecute în via­ţa economică şi social-culturală a ţării in cei 25 de ani de la procla­marea Republicii, în luna decembrie 1972 se va organiza „Decada dramaturgiei o­­riginale româneşti“, cu care prilej se vor pregăti şi prezenta specta­cole cu cele mai reprezentative piese şi lucrări muzicale din crea­ţia originală contemporană româ­nească. De asemenea, in luna de­cembrie, va avea loc vernisajul sa­lonului de pictură şi sculptură al municipiului Bucureşti, organizat cu prilejul împlinirii a 25 de ani de la proclamarea Republicii. Ex­poziţii asemănătoare se vor des­chide în cinstea măreţului eveni­ment şi în oraşele reşedinţă de judeţ. Se vor edita în limba română şi in limbile naţionalităţilor con­locuitoare lucrări privind istoria patriei şi a Partidului Comunist Român, trecutul de luptă al po­porului român şi cultura sa mile­nară, momente ale istoriei contem­porane a României, semnificaţia evenimentului de la 30 decembrie 1947, în perioada 1—10 decembrie 1972, se va organiza „Decada căr­ţii româneşti“, dedicată aniversării Republicii. Se vor organiza, sub genericul „Slăvim Republica“, manifestări cultural-artistice ale artiştilor a­­matori, consacrate acestui eveni­ment: festivaluri, concursuri, tre­ceri în revistă, microstagiuni, ex­poziţii de artă populară şi de fo­tografii etc. In luna decembrie va avea loc festivalul anual al filmului la sate, precum şi „Retrospectiva filmului românesc“, în cadrul cărora se vor prezenta cele mai valoroase filme documentare şi artistice realizate în cei 25 de ani de la proclama­rea Republicii. Va fi organizată o sesiune ştiin­ţifică cu tema: „Republica Socia­listă România la un sfert de veac de luptă pentru transformări re­voluţionare, pentru propăşirea e­­conomică şi social-culturală a ţă­rii“. Muzeul de istorie al Republi­cii Socialiste România, in colabo­rare cu Muzeul de istorie a par­tidului comunist, a mişcării revo­luţionare şi democratice din Ro­mânia, Muzeul de artă al Repu­blicii Socialiste România vor des­chide expoziţii jubiliare consacra­te celei de-a 25-a aniversări a pro­clamării Republicii Populare Ro­mâne, în municipiile Bucureşti, Iaşi, Cluj, Timişoara, Constanţa, Oradea, Tg. Mureş, Craiova, Bra­şov, Galaţi şi Suceava se v­or or­ganiza expoziţii temporare care vor oglindi cele mai importante succese muzeistice obţinute în ul­timii 25 de ani. Sindicatele, organizaţiile de ti­neret şi femei, celelalte organiza­ţii din componenţa Frontului U­­nităţii Socialiste vor organiza ma­nifestări cultural-educative adecva­te categoriilor respective: con­cursuri profesionale şi alte acţiuni menite să contribuie la educarea maselor, la ridicarea nivelului lor de pregătire politico-ideologică, culturală şi profesională. Consiliul naţional, consiliile lo­cale pentru educaţie fizică şi sport, cluburile şi asociaţiile, îm­preună cu organizaţiile de masă şi obşteşti vor organiza manifes­tări sportive consacrate evenimen­tului. Presa centrală şi locală, revis­tele culturale şi literar-artistice, radioul şi televiziunea vor marca evenimentul prin consemnarea multilaterală a momentului istoric al instaurării Republicii şi a dru­mului nou pe care acest act l-a deschis în viaţa poporului şi a ţă­rii, prin publicarea şi transmite­rea de materiale legate de semni­ficaţia proclamării Republicii, con­sacrate realizărilor din anii con­strucţiei socialismului. însemnate acţiuni sînt prevăzu­te in hotărîre pentru marcarea peste hotare, a celei de-a XXV-a aniversări a Republicii Populare Române. In acest scop se vor pu­blica, in limbi de circulaţie inter­naţională, lucrările tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi se vor orga­niza, cu ocazia apariţiei ediţiilor din străinătate, acţiuni de popu­larizare a politicii interne şi ex­terne a partidului şi statului nos­tru. Se vor edita în limbi străine lucrări de prezentare a transfor­mărilor revoluţionare şi a realiză­rilor obţinute de România d­in via­ţa economică, social-politică şi cul­turală în anii socialismului. Pu­blicaţiile pentru străinătate, cit şi materialele documentare destinate străinătăţii vor prezenta realizările obţinute în industrie, agricultură, construcţii şi alte ramuri ale e­­conomiei naţionale, perfecţionarea conducerii şi organizării vieţii so­ciale şi politice, lărgirea democra­ţiei socialiste, dezvoltarea ştiinţei şi culturii, ridicarea nivelului de trai al maselor, unitatea dintre po­litica internă şi externă a ţării noastre, momente din istoria par­tidului şi a patriei. Se vor organiza peste hotare ex­poziţii documentare, economice, d­e, artă, carte şi fotomontaje care să ilustreze dezvoltarea ţării noastre în cei 25 de ani care au trecut de la proclamarea Republicii. Se vor organiza, de asemenea, conferinţe de presă, gale de filme, seri culturale şi alte acţiuni meni­te să contribuie la cunoaşterea peste hotare a ţării noastre, a po­liticii sale interne şi externe, se va iniţia şi sprijini apariţia, in presa din ţara de reşedinţă, de articole şi ştiri in legătură cu evenimentul marcat, se vor edita buletine spe­ciale. Pentru a cinsti acest eveniment din istoria poporului şi a patriei noastre, se­ vor organiza o sesiune jubiliară a Marii Adunări Naţio­nale, iar în centrele judeţene, se­siuni festive ale consiliilor popu­lare. De asemenea se va institui medalia jubilară „25 de ani de la proclamarea Republicii“. Se va e­­mite o serie de timbre consacrate aniversării. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. şi Biroul Executiv al Con­siliului Naţional al Frontului Uni­­tăţii Socialiste îşi exprimă convin­gerea că, comuniştii, toţi oamenii muncii vor depune toate efortu­rile pentru a întimpina împlinirea unui sfert de veac de la proclama­rea Republicii cu noi şi însemnate realizări în toate domeniile de ac­tivitate, sporindu-şi contribuţia la înfăptuirea măreţelor obiective sta­bilite de Congresul al X-lea al partidului în vederea făuririi so­cietăţii socialiste multilateral dez­voltate în patria noastră. Sesiunea Consiliului popular al judeţului Sibiu In ziua de 18 m­ai a.c., la ora 9, deputaţii Consiliului popular al judeţului Sibiu sînt convocaţi la cea de-a Xll-a sesiune, care va dezbate: proiectul de hotărîre privind avizarea studiului de sis­tematizare teritorială a judeţului Sibiu; proiectul de hotărîre pri­vind avizarea planului de siste­matizare a municipiului Mediaş; proiectul de hotărîre privind a­­probarea planurilor de sistemati­zare ale oraşului Dumbrăveni şi comunelor Axente Sever, Avrig, Bazna, Blăjel, Brateiu, Slimnic, Şeica Mare,­­Tâlmiciu; raportul de avizare al Comisiei permanen­te pentru construcţii, arhitectură, sistematizarea localităţilor gos­podărie, drumuri şi poduri; pro­iectul de hotărîre privind înfiin­­ţarea Oficiului pentru construcţii de locuinţe proprietate personală. Vor fi supuse aprobării sesiu­nii deciziile emise de Comitetul executiv în temeiul art. 36 al. ultim din Legea nr. 57/1968 și se va face o informare asupra modului cum au fost duse la îndeplinire sarcinile reieșite din hotărîrile nr. 1 și 2/1972 și din hotărîrea nr. 14/1971 (care aveau termen de rezolvare în 1972).

Next