Tribuna Sibiului, mai 1972 (Anul 5, nr. 1303-1327)
1972-05-14 / nr. 1313
Fapte ce prefigurează frumoase rezultate „Şi în acest an vrem să obţinem producţii bune“ — spun legumicultorii din Ludoş. Afirmaţia nu este însă numai în vorbe, ci în fapte. Dacă in 1971 realizările de la grădina de legume a ludoşenilor au depăşit cu aproape 50 000 lei planificările, aceasta se explică, in primul rînd, prin hărnicia şi priceperea oamenilor locului de a grădinari, de a valorifica bine producţia obţinută. Nu mai este cazul să vorbim de faima castraveţilor de Ludoş. Aceasta a depăşit de mult fruntariile judeţului. Dar poate este bine să ne amintim că, datorită măsurilor stimulatorii aplicate, in 1971 castraveţii nu „produs“ aproape 100 000 lei venituri pentru coo- ____________ perativa agricolă. — In acest an cum se prezintă lucrurile? — ----— Bine, mai bine decit în anuil trecut — ne răspunde preşedintele unităţii, Ion Fara. Cooperatorii participă activ la lucru, sarcinile au fost repartizate pe familii, toate acţiunile In grădina de legume sunt bine organizate şî conduse de brigadierul legumicol, Ion Săuchea. In acest an castraveţii ocupă 83 la sută din terenurile destinate grădinii de legume. Producţia este pregătită minuţios. Lucrările agrotehnice au fost executate la timp. Întreaga suprafaţă de terenuri destinate acestei culturi a fost fertilizată cu 20 tone îngrăşăminte organice la fiecare hectar. A şi început semănatul castraveţilor, acţiune ce va fi încheiată la data de 1 iunie a.c. In retribuirea muncii se aplică tarife de plată care au fost stabilite in mod judicios. Cantitatea de castraveţi contractată cu statul, de 126 tone, va fi livrată la timp şi de calitate superioară, la înălţimea faimei iudoşenilor. In producerea castraveţilor sunt antrenaţi practic toţi cooperatorii din Ludoş: peste 250 familii vor participa la bătălia pentru mai bine, mai mult. In 1971 oameni ca Ilie Nan, Ion Rău, Ion Popa, Ilie Chera, Nicolae Berghezan, Ilie Fusoi, Gheorghe Topîrceanu, Ilie Schiau, Ion Zidu j.a. au realizat producţii cu mult superioare indicatorului planificat. Nici în acest an hidoşenii nu vor să se facă de ruşine. Dacă întreaga suprafaţă de terenuri ocupate de castraveţi este repartizată brigăzilor de cîmp, cîteva hectare de grădină — ceapă şi var r.S de toamnă — cad în sarcina unei echipe legumicole formată din 35 pensionari ai cooperativei agricole. Aceştia s-au angajat să dovedească, in fapte, că sunt încă oameni activi, îşi aduc o contribuţie de seamă la realizările unităţii. Şi nu se poate să nu admiri destoinicia unor pensionari ca Ion Radu, Ana Mefiu, Ana Fulea, Ilie Stănilă, Cristina Morar, Ana Zidu ş.a. care, la vârsta senectuţii, constituie încă exemple de hărnicie pe ogoarele unităţii. Vecinii tudoşenilor, cooperatorii din Apoldu de Jos, şi-au asumat sarcini mai mari în legumicultura. Ei s-au angajat să producă mai multe legume, in cantităţi şi in sorturi mai mari. Demarajul activităţii legumicole în acest an aici are un specific: in 1971, grădina de legume a C.A.P. Apoldu de Jos a realizat doar 40 la sută din veniturile planificate. Pierderi mari s-au înregistrat la ceapă, gogoşari, ardei graşi etc. Organizarea muncii a fost deficitară. Hotărîrea ca în acest an să lichideze această „tradiţie“ de tristă faimă, noua conducere a unităţii (preşedinte Ilie An__iii d ii________________tinie) a întreprins deja unele mă-VI LEGUMICULTURA a căror aplicare prefigurează o re— ---- dresare a situaţiei necorespunzătoare. In primul rind, in retribuirea muncii s-a generalizat aplicarea acordului global, ca formă nouă de stimulare a hărniciei cooperatorilor. Adunarea generală a hotărît ca munca la grădina de legume să fie plătită după un tarif la mia de lei venituri realizate. Astfel, pentru 1 000 iei venituri realizate din vinzarea legumelor obţinute, cooperatorii primesc 200 Iei in numerar, 50 kg grîu, 50 kg porumb, 8 kg orz si 10 kg struguri. In organizarea muncii s-a ajuns la concluzia ca 14 hectare grădină — cuprinzînd rădăcinoasele, ceapa, varza de toamnă — să fie date in primire brigăzilor de cîmp, unde sarcinile au fost repartizate pe familii. Celelalte 21 hectare legume revin fermei legumicole, unde activează cca 40 oameni. Oameni ca Ion Drăgoi, Vasile Roman, Ilie Drăgoi, Paraschiva Antinie, Ana Lazăr, Paraschiva Drăgoi, Maria Topîrceanu, Elena Mitică ş.a. sunt prezenţi zi de zi la datorie, în dorinta de a asigura îndeplinirea tuturor sarcinilor asumate. Din realizările noii formaţii de lucru din grădina de legume putem enumera insămînţarea şi întreţinerea exemplară a rădăcinoaselor pe 6 hectare, însămînţarea castraveţilor pe 3 hectare, plantarea verzei de vară şi a tomatelor, pregătirea răsadurilor de ardei graşi, gogoşari, vinete, ţelină, varză de toamnă. De asemenea, aici există preocupări susţinute pentru irigarea grădinii de legume. Agregatul de aspersiune a şi fost pus în funcţiune, primele hectare de ceapă verde, varză de vară, ceapă uscată şi lucernă fiind irigate. Tot la capitolul realizări trebuie înregistrat şi primul venit realizat din vînzarea cepei verzi în acest an: 15 000 lei pînă în prezent. Deci, în acest an şi cooperatorii dinApoldu de Jos sînt hotărîţi să demonstreze că hărnicia lor nu este un cuvînt fără acoperire în fapte. GH. GRADINARU *rt I In preajma inaugurării unui monumental obiectiv Politica ştiinţifică a partidului nostru de industrializare socialistă, de valorificare superioară a rezervelor de care dispune economia naţională se înscrieca o coordonată fundamentală, ca o coloană vertebrală a tuturor realizărilor de pînă acum, a măreţelor Înfăptuiri viitoare. Pornită din ideea de a valorifica potenţialul hidroenergetic al Dunării, a întăririi prieteniei şî colaborării dintre Republica Socialistă România şi Republica Socialistă Federativă Iugoslavia, granjfudioasa construcţie de la Porţile de Fier se apropie de finalizare. Peste cîteva zile va avea loc, în prezenţa conducătorilor celor două state prietene, inaugurarea oficială. După o muncă gigantică, de-a lungul a aproape 8 ani, zecile de mii de oameni care prin gîndirea, priceperea şi forţa lor au stăvilit puterea Dunării, au ridicat monumentalul baraj, au construit puternica uzină electrică şi ecluzele, îşi ,văd acum visele împlinite. În revărsarea de forţe, de energii, grupate pe fel şi fel de meserii, de specialităţi, o contribuţie de esenţă au avut-o şi juniorii şi constructorii de staţii, şV de transformare ai „Electromontajului“ din Sibiu. Rândurile ce urmează sunt dedicate hărniciei, priceperii, abnegaţiei şi, de ce nu am spune-o, curajului acestor oameni veşnic îndrăgostiţi de lumină, de energie. Firescul unor lucrări... neobişnuite Acolo unde pînă nu de mult zi şi noapte domnea vuietul clocotitor al muncii, acolo unde torentul de forţe a reuşit să stăpînească, să domine torentul Dunării la Porţile de Fier, s-a aşternut acum liniştea. Apele din lacul de acumulare se strecoară parcă în linişte spre giganticele hidroagregate care în rotirea lor dau ţării peste un milion de kilowaţi. ... Fără să vrea, inginerul Ioan Caragea, şeful lotului staţii de transformare, ne introduce în specificul activităţii ce a desfăşurat-o aici timp de aproape 3 ani. — Vedeţi aceste transformatoare argintii ? Ele preiau energia produsă de cele 6 hidroagregate şi ii ridică tensiunea de la 15 kV, la 220 kV. Sunt realizate de „Electroputere" Craiova. Bune utilaje! De aici, din faţa Centralei hidroelectrice a început munca noastră. Am tras cabluri puternice pe sub ecluze, prin turnele special amenajate, pentru ca apoi din stafiile de transformare curentul electric să fie evacuat spre centre industriale puternice. — Ce vi s-a părut mai greu din toată munca de-a lungul acestor ani? •— Vedeți dumneavoastră, acum, după ce am terminat, am uitat aproape şi greutăţile. Ceva mai deosebit, dar totodată interesant, ca să nu spun că ne-a pus probleme foarte mari, a fost pozarea cablurilor. Deşi s-a folosit o tehnologie avansată, utilaje speciale, tragerea lor a fost totuşi anevoioasă, în rest greutăţile, satisfacţiile, problemele obişnuite. Am fost pur şi simplu impresionat de firescul cu care acest tînăr inginer cu o vechime de 6 ani în producţie, din care doar o lună a stat „pe la birou", discuta despre eforturi şi realizări care, fără îndoială, nu numai de reporteri sunt considerate extraordinare. Este firescul oamenilor din zilele noastre, firescul, cu care Ioan Horvath cu echipa sa a lucrat in subteran pentru pozarea cablurilor, Gheorghe Vîlceanu, Rudolf Schuster sau Mihai Bondoc s-au urcat la mari înălţimi pentru a „lega circuitele". Vizitînd a doua staţie de transformare, ne-a ieşit în întîmpinare un om mic dar energic, cu o faţă mereu zîmbitoare. Inginerul şef al şantierului Sibiu de care aparţine şi lotul de stafii, Ioan Mărgineanu, ni-l prezintă, este maistrul Alexandru Ghiţulică, care in cei peste 18 ani de şantier şi-a lăsat amprenta hărniciei, energiei, curajului şi — o ol fiim“ spun cu satisfacţie — a bunei dispoziţii pe multe obiective din Oţelul Roşu, Craiova, Anina, Işalniţa, Hunedoara şi multe altele. Discuţiile celor doi devin ca de obicei un fel de con(Continuare in pag. a il-a) I. CREŢU BIBLIOTECA,,ASTRA" SIBIU PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, MNTTI-VAI ORGAN AU COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AU P.C.R. ŞI AU CONSILIULUI POPULAR1 JUDEŢEAN Anul V, nr. 1313 Duminică, 14 mai 19724 pagini, 30 bani .3rs ... y"Sisr " De pe cele 15 hectare cu ceapă ale grădinii de legume a I.A.S. Cisnădie, secţia Şelimbăr, se expediază zilnic între 500—700 kg pe piaţă. In fotografie: aspect de la plivitul cepei Cu fata la public Spectacolele prezentate de elevii Şcolii populare de artă din Sibiu atrag din ce in ce mai mulţi iubitori ai muzicii, dansului si poeziei. Recentul concert din 11 mai 1972 se înscrie, alături de altele pe care le-am urmărit în ultima vreme, în şirul de manifestări închinate semicentenarului U.T.C. Holul şcolii a devenit neîncăpător pentru numerosul public, format, în majoritate, din elevi utecişti din diferite şcoli, in faţa cărora, elevii, absolvenţii şi profesorii Şcolii populare de artă au prezentat un bogat program artistic, axat în, special pe piese vocale, instrumentale şi recitări. Am remarcat din numeroasele puncte incluse în program interpretarea dată de elevul Gheorghe Berian lucrării „Partidul, soare viu“ de Fio-rin Comişel, precum şi cea „Invîrtitei din Mărginime“, dată , de acordeonis , lul Eugen Cristea.’ Frumoase calităţi vocale a dovedit: Annemarie Gallosch în interpretarea lucrărilor „Frumoasă eşti ţara mea de azi“ de M. Vescani şi „Te iubesc ţara mea“ de Nicolae Kirculescu. „Cîntecul meu“ de Sergiu Sarchizov a beneficiat de o aleasă interpretare din partea unui grup vocal bine închegat armonic, alcătuit din elevii Dumitru Colotele, Nicolae Beleanu, Vasile Ghîşoiu, Mircea Stoleriu şi Dieter Roth. In general, piesele prezentate s-au bucurat de o bună primire In rindul publicului spectator, ele avind uri mesaj patriotic, partinic. Efortul celor 52 elevi şi 7 profesori s-a concretizat într-un spectacol de amploare, cu reale calităţi artistice, dovedind o dată in plus că Şcoala populară de artă, prin munca comună a elevilor, şi a întregului corp profesoral, Işi îndeplineşte rolul pe care îl are In dezvoltarea mişcării artistice de amatori a oraşului şi judeţului nostru. NICOLAE SCUTEA Festival cultural-artistic In cadrul festivalului cultural-artistic „Pe Mureş şi pe Tîrnave", azi, 14 mai,l’ ora ioaia" Casa de cultură a municipiului Mediaş (sala „1 Mai“) va avea loc un spectacol organizat de Centrul judeţean de îndrumare a creaţiei populare şi a mişcării artistice de masă din Sibiu. Vor prezentaprograme formaţiile artistice ale Casei de cultură a municipiului Mediaş, ale celei, dinoraşul Dumbrăveni, precum şi formaţiile căminelor culturale din Ighişul Nou,Tîrnava, Biertan, Axente Sever, Cirlos, Brateiu, Aţel şi BrSjel. Instruire Astăzi, 14 mai, la ora B, în sala de festivităţi a bibliotecii „Astra“ are loc prima şedinţă de instruire a bibliotecarilor comunali, în cadrul acţiunii de reciclare a tuturor bibliotecarilor comunali din cuprinsul judeţului, organizată de către Comitetul judeţean pentru cultură şi educaţie socialistă în colaborare cu biblioteca „Astra“. Vor fi abordate următoarele aspecte: Organizarea reţelei de biblioteci din R.S. România (reţeaua bibliotecilor din judeţul Sibiu), Legislaţia generală şi legislaţia bibliotecară, Rolul şi locul bibliotecii comunale în activitatea desfășurată de diferite subsisteme instituționale din mediul rural. privind sărbătorirea a 25 de ani de la proclamarea Republicii Populare Române Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. şi Biroul Executiv al Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste au adoptat recent Hotărîrea cu privire la acţiunile ce se vor organiza în întâmpinarea aniversării a 25 de ani de la proclamarea Republicii Populare Române — victorie de seamă a poporului nostru în lupta pentru libertate, democraţie şi progres social. Act de însemnătate istorică în viaţa ţării, ideal pentru care au militat forţele cele mai înaintate ale societăţii, în frunte cu Partidul Comunist Român, abolirea monarhiei şi trecerea întregii puteri de stat în miinile clasei muncitoare, în alianţă cu ţărănimea şi cu celelalte categorii de oameni ai muncii, au marcat o etapă superioară în dezvoltarea statului român, in desfăşurarea revoluţiei populare, instaurarea celei mai democratice forme de guvernămînt din istoria naţiunii noastre, trecerea la înfăptuirea revoluţiei socialiste. în cei 25 de ani care au trecut de la proclamarea Republicii, socialismul a învins definitiv în România, deschizînd o epocă de progres rapid în viaţa poporului, situind România în rindul naţiunilor cu cea mai dinamică dezvoltare, pe un loc demn între popoarele lumii. în aceşti ani, au cunoscut un puternic avînt forţele de producţie ale ţării, ştiinţa, tehnica, învăţămîntul şi cultura, s-au schimbat fundamental condiţiile de viaţă ale poporului, oamenii muncii au devenit cu adevărat stăpîni în ţara lor, participînd tot mai activ la conducerea acesteia, la adoptarea şi înfăptuirea hotărîrilor şi măsurilor care privesc viitorul ei. Realizările dobîndite demonstrează în chip elocvent înaltul rol constructiv al statului socialist care, sub conducerea clarvăzătoare a Partidului Comunist Român, a mobilizat talentul şi energia oamenilor muncii, capacităţile lor creatoare în vederea ridicării economice, sociale şi spirituale a patriei. Oamenii muncii din ţara noastră — români, maghiari germani şi de alte naţionalităţi — întîmpină sărbătoarea Republicii în condiţiile avîntului creator şi muncii însufleţite pentru înfăptuirea măreţelor obiective ale programului făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate, elaborat de Congresul al X-lea al partidului şi ale programului adoptat de Plenara C.C. al P.C.R. din noiembrie 1971 privind dezvoltarea conştiinţei socialiste şi aşezarea relaţiilor sociale pe principiile eticii şi echităţii socialiste. In întîmpinarea celei de-a 25-a aniversări a proclamării Republicii, organele, şi organizaţiile de partid, de masă şi obşteşti, toate organismele şi instituţiile reunite in cadrul Frontului Unităţii Socialiste, vor desfăşura o susţinută muncă politico-educativă în vederea mobilizării oamenilor muncii de la oraşe şi sate la înfăptuirea sarcinilor economice, social-culturale pe acest an şi buna pregătire a condiţiilor în vederea realizării planului pe 1973, a punerii tot mai depline în valoare a energiilor şi marilor capacităţi creatoare de care dispune poporul nostru pentru continua dezvoltare şi modernizare a producţiei şi a tehnicii de producţie, pentru ridicarea parametrilor tehnico-economici şi calitativi ai produselor, pentru sporirea eficienţei întregii activităţi economice. Organizaţiile de partid, sindicale şi de U.T.C. — din unităţile industriale şi de construcţii — vor acorda o atenţie deosebită folosirii raţionale a capacităţilor de producţie, a materiilor prime şi materialelor, a timpului de lucru, reducerii cheltuielilor de producţie şi ridicării productivităţii muncii, punerii în funcţiune la termen şi la parametrii proiectaţi a noilor obiective de investiţii, iar în unităţile socialiste din agricultură, executării la timp şi la un nivel calitativ corespunzător a lucrărilor agricole, înfăptuirii prevederilor programelor naţionale de îmbunătăţiri funciare şi dezvoltare a zootehniei. Întreaga activitate politico-educativă care va avea loc în această perioadă, se va desfăşura sub semnul pregătirii Conferinţei Naţionale a P.C.R. şi înfăptuirii hotărîrilor sale. La casele de cultură, cluburi, cămine culturale, în întreprinderi, instituţii, şcoli şi facultăţi, organizaţiile din componenţa Frontului Unităţii Socialiste, sub conducerea organelor de partid, vor organiza în lunile noiembrie şi decembrie a.c. manifestări cultural-educative şi artistice într-o mare diversitate de forme — expuneri, simpozioane, întîlniri cu activişti de partid şi de stat, expoziţii de cărţi, gale de filme, spectacole şi concerte — prin care să se prezinte realizările dobîndite de poporul român, sub conducerea partidului, în dezvoltarea economiei, învăţămîntului, ştiinţei şi culturii, prestigiul de care se bucură România pe plan internaţional, precum şi perspectivele pe care le deschide tuturor oamenilor muncii înfăptuirea programului de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră, întreaga activitate educativă va urmări cultivarea în rindul maselor de oameni ai muncii a dragostei faţă de patrie, de partid şi popor, a internaţionalismului socialist, a prieteniei frăţeşti dintre oamenii muncii români şi cei aparţinînd naţionalităţilor conlocuitoare, aplicarea consecventă a programului de educaţie comunistă, adoptat de Plenara C.C. al P.C.R. din 3— 5 noiembrie 1971. Uniunile de creaţie vor stimula creatorii — potrivit planurilor lor de activitate — la realizarea unor lucrări literare, de artă plastică, muzicale şi cinematografice, care, prin conţinutul şi valoarea lor artistică, să reflecte semnificaţia istorică pentru destinele poporului român a actului revoluţionar din decembrie 1947 şi profundele transformări petrecute în viaţa economică şi social-culturală a ţării in cei 25 de ani de la proclamarea Republicii, în luna decembrie 1972 se va organiza „Decada dramaturgiei originale româneşti“, cu care prilej se vor pregăti şi prezenta spectacole cu cele mai reprezentative piese şi lucrări muzicale din creaţia originală contemporană românească. De asemenea, in luna decembrie, va avea loc vernisajul salonului de pictură şi sculptură al municipiului Bucureşti, organizat cu prilejul împlinirii a 25 de ani de la proclamarea Republicii. Expoziţii asemănătoare se vor deschide în cinstea măreţului eveniment şi în oraşele reşedinţă de judeţ. Se vor edita în limba română şi in limbile naţionalităţilor conlocuitoare lucrări privind istoria patriei şi a Partidului Comunist Român, trecutul de luptă al poporului român şi cultura sa milenară, momente ale istoriei contemporane a României, semnificaţia evenimentului de la 30 decembrie 1947, în perioada 1—10 decembrie 1972, se va organiza „Decada cărţii româneşti“, dedicată aniversării Republicii. Se vor organiza, sub genericul „Slăvim Republica“, manifestări cultural-artistice ale artiştilor amatori, consacrate acestui eveniment: festivaluri, concursuri, treceri în revistă, microstagiuni, expoziţii de artă populară şi de fotografii etc. In luna decembrie va avea loc festivalul anual al filmului la sate, precum şi „Retrospectiva filmului românesc“, în cadrul cărora se vor prezenta cele mai valoroase filme documentare şi artistice realizate în cei 25 de ani de la proclamarea Republicii. Va fi organizată o sesiune ştiinţifică cu tema: „Republica Socialistă România la un sfert de veac de luptă pentru transformări revoluţionare, pentru propăşirea economică şi social-culturală a ţării“. Muzeul de istorie al Republicii Socialiste România, in colaborare cu Muzeul de istorie a partidului comunist, a mişcării revoluţionare şi democratice din România, Muzeul de artă al Republicii Socialiste România vor deschide expoziţii jubiliare consacrate celei de-a 25-a aniversări a proclamării Republicii Populare Române, în municipiile Bucureşti, Iaşi, Cluj, Timişoara, Constanţa, Oradea, Tg. Mureş, Craiova, Braşov, Galaţi şi Suceava se vor organiza expoziţii temporare care vor oglindi cele mai importante succese muzeistice obţinute în ultimii 25 de ani. Sindicatele, organizaţiile de tineret şi femei, celelalte organizaţii din componenţa Frontului Unităţii Socialiste vor organiza manifestări cultural-educative adecvate categoriilor respective: concursuri profesionale şi alte acţiuni menite să contribuie la educarea maselor, la ridicarea nivelului lor de pregătire politico-ideologică, culturală şi profesională. Consiliul naţional, consiliile locale pentru educaţie fizică şi sport, cluburile şi asociaţiile, împreună cu organizaţiile de masă şi obşteşti vor organiza manifestări sportive consacrate evenimentului. Presa centrală şi locală, revistele culturale şi literar-artistice, radioul şi televiziunea vor marca evenimentul prin consemnarea multilaterală a momentului istoric al instaurării Republicii şi a drumului nou pe care acest act l-a deschis în viaţa poporului şi a ţării, prin publicarea şi transmiterea de materiale legate de semnificaţia proclamării Republicii, consacrate realizărilor din anii construcţiei socialismului. însemnate acţiuni sînt prevăzute in hotărîre pentru marcarea peste hotare, a celei de-a XXV-a aniversări a Republicii Populare Române. In acest scop se vor publica, in limbi de circulaţie internaţională, lucrările tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi se vor organiza, cu ocazia apariţiei ediţiilor din străinătate, acţiuni de popularizare a politicii interne şi externe a partidului şi statului nostru. Se vor edita în limbi străine lucrări de prezentare a transformărilor revoluţionare şi a realizărilor obţinute de România din viaţa economică, social-politică şi culturală în anii socialismului. Publicaţiile pentru străinătate, cit şi materialele documentare destinate străinătăţii vor prezenta realizările obţinute în industrie, agricultură, construcţii şi alte ramuri ale economiei naţionale, perfecţionarea conducerii şi organizării vieţii sociale şi politice, lărgirea democraţiei socialiste, dezvoltarea ştiinţei şi culturii, ridicarea nivelului de trai al maselor, unitatea dintre politica internă şi externă a ţării noastre, momente din istoria partidului şi a patriei. Se vor organiza peste hotare expoziţii documentare, economice, de, artă, carte şi fotomontaje care să ilustreze dezvoltarea ţării noastre în cei 25 de ani care au trecut de la proclamarea Republicii. Se vor organiza, de asemenea, conferinţe de presă, gale de filme, seri culturale şi alte acţiuni menite să contribuie la cunoaşterea peste hotare a ţării noastre, a politicii sale interne şi externe, se va iniţia şi sprijini apariţia, in presa din ţara de reşedinţă, de articole şi ştiri in legătură cu evenimentul marcat, se vor edita buletine speciale. Pentru a cinsti acest eveniment din istoria poporului şi a patriei noastre, se vor organiza o sesiune jubiliară a Marii Adunări Naţionale, iar în centrele judeţene, sesiuni festive ale consiliilor populare. De asemenea se va institui medalia jubilară „25 de ani de la proclamarea Republicii“. Se va emite o serie de timbre consacrate aniversării. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. şi Biroul Executiv al Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste îşi exprimă convingerea că, comuniştii, toţi oamenii muncii vor depune toate eforturile pentru a întimpina împlinirea unui sfert de veac de la proclamarea Republicii cu noi şi însemnate realizări în toate domeniile de activitate, sporindu-şi contribuţia la înfăptuirea măreţelor obiective stabilite de Congresul al X-lea al partidului în vederea făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră. Sesiunea Consiliului popular al judeţului Sibiu In ziua de 18 mai a.c., la ora 9, deputaţii Consiliului popular al judeţului Sibiu sînt convocaţi la cea de-a Xll-a sesiune, care va dezbate: proiectul de hotărîre privind avizarea studiului de sistematizare teritorială a judeţului Sibiu; proiectul de hotărîre privind avizarea planului de sistematizare a municipiului Mediaş; proiectul de hotărîre privind aprobarea planurilor de sistematizare ale oraşului Dumbrăveni şi comunelor Axente Sever, Avrig, Bazna, Blăjel, Brateiu, Slimnic, Şeica Mare,Tâlmiciu; raportul de avizare al Comisiei permanente pentru construcţii, arhitectură, sistematizarea localităţilor gospodărie, drumuri şi poduri; proiectul de hotărîre privind înfiinţarea Oficiului pentru construcţii de locuinţe proprietate personală. Vor fi supuse aprobării sesiunii deciziile emise de Comitetul executiv în temeiul art. 36 al. ultim din Legea nr. 57/1968 și se va face o informare asupra modului cum au fost duse la îndeplinire sarcinile reieșite din hotărîrile nr. 1 și 2/1972 și din hotărîrea nr. 14/1971 (care aveau termen de rezolvare în 1972).