Tribuna Sibiului, ianuarie 1973 (Anul 6, nr. 1511-1534)

1973-01-31 / nr. 1534

ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. $1 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul VI, nr. 1534 Miercuri, 31 ianuarie 1973 4 pagini, 30 bani wmmm­­mmmsmm în industria judeţului Se impune folosirea integrală a capaci­tăţilor de producţie Ca urmare a angajamentului luat de a realiza cincinalul înainte de termen, colectivele de muncă din unităţile economice ale judeţului şi-au sporit eforturile în direcţia fo­losirii cît mai complexe a capacităţi­lor lor de producţie. Rezultatele ob­ţinute în anul trecut demonstrează elocvent că strădaniile au dat rod. Cele peste 390 milioane Iei cît re­­prez,..că volumul producţiei realizată suplimentar, peste prevederile pla­nului, stau mărturie în acest sens. Aşadar, deşi în ansamblu, în 1972 indicele de utilizare a capacităţilor în secţiile de bază — a fost cu 0,5 la sută superior celui realizat în 71, se constată că în se­mestrul 11 al anului precedent el se situează sub prevederile primului an al cincinalului.­­Situaţia devine şi mai nefavorabilă dacă ne gîndim că în ’72 cele şapte mari întreprin­deri ale industriei constructoare de maşini din judeţ au beneficiat faţă de zi de o creştere a potenţialului tehnic cu 6 la sută. Fondul de timp neutilizat in 1972 a crescut faţă de 1971 cu peste 94 mii ore maşini. Prin, urmare, ma­şinile, agregatele şi instalaţiile care au intrat in dotarea unităţilor nu au fost folosite nici ,la nivelul realizări­lor din 1971 al celorlalte maşini. Dacă întreprinderile in trimestrele III şi IV din 1972 ar fi obţinut ace­laşi indice de utilizare cu cel rea­lizat în acelaşi interval de timp din 1971, s-ar fi putut înregistra o pro­ducţie suplimentară, peste cea rea­lizată, de peste 24 milioane lei. De asemenea, in primele două trimestre s-au înregistrat indici apropiaţi de 75 la sută. Dacă şi în semestrul II s-ar fi atins cel puţin acelaşi nivel la acest indice, unităţile ar mai fi putut realiza suplimentar peste 20 milioane lei. Iată deci o rezerva care ar putea constitui o problemă de analiză pentru întreprinderile care au obţinut un indice sub media pe judeţ. Atenţionăm în mod deosebit uzina „Automecanica" Mediaş, Fabri­ca de şuruburi Mediaş, U.P.A. Sibiu. Dintre cauzele care au contribuit la nefolosirea integrală a capacităţilor de producţie, schimburile neprogra­mat, sarcinile de plan ale lui '73 ne obligă să privim în urmă cu ceva mai multă exigenţă când vorbim de gradul de utilizare a capacităţilor anului trecut. Este suficient să recur­gem la o comparaţie între indicele de utilizare a fondului de timp al acestor capacităţi realizat în '71 şi cel din ‘72 pentru a ne da uşor seama că în economia teritoriului există seriose rezerve, care trebuie valorificate la maximum. Iată, de pildă cum arată acest indice, mare ocupă ponderea cea mai mare. Este suficient să arătăm că orele afectate schimburilor neprogramate se ridică la peste 3,2 milioane, ele reprezentînd peste 22,1 la sută din fondul de timp disponibil. Repara­ţiile accidentale, lipsurile in apro­vizionarea cu materii prime şi mate­riale, lipsa de comenzi la nivelul planului, lipsa în asigurarea locurilor de munca cu forţă de muncă şi alte cauze au generat pierderi în folosi­rea timpului de lucru ce se ridică la peste 1,2 milioane ore, al căror echivalent în producţie înseamnă foarte mult. Numai reparaţiile acci­dentale au generat o pierdere de producţie egală cu 68,5 milioane lei. O analiză a­ modului cum s-a­­uti­lizat parcul de maşini, agregate şi instalaţii la cele două unităţi din municipiul Mediaş menţionate mai sus ne conduce la Următoarele con­cluzii:­ ambele unităţi au pierdut zeci de mii de ore datorită Reasigurării cu forţă de muncă a activităţii indus­triale. în acelaşi timp reparaţiile ac­cidentale la Fabrica de şuruburi în 1972 s-au urcat la 19 452 ore maşini, respectiv o pierdere de producţie de 7,5 milioane lei. Schimburile neprogramate la uzina­­Automecanica" din Mediaş au deţi­nut o pondere de 79,9 la suta din totalul orelor nelucrate, sau 26,9 la sută din fondul de timp disponibil. Privitor la aceasta, unitatea trebuie sa ia cele mai adecvate măsuri pen­tru a activiza mai mult parcul de ner Sini şi agregate in vederea func­ţionării lor la nivelul impus de ce­ (Continuare în pag. a III-al BORIS ROTARU economist din care: Anul Total Trim. X Trim. II Trim. III Trim. IV 1971 72,7 72,7 71,3 72,7 74,5 1972 73,2 74,3 74,2 71,7 73,0 în secţia acoperiri galvanice a uzinei „Balanţa“ din Sibiu, utilaje moderne de mare randament asigură realizarea unor repere de calitate, necesare produselor execu­tate aici Foto: FRED N­SS Sesiunea Consiliului popular al municipiului Sibiu la ziua de marţi, 6 februarie a.c., la ora 15,30, în sala de şedinţe a Comitendii, municipal Sibiu al P.C.R., va avea Ioc sesiunea a AVIII-a ordinara a Consiliului popular al municipiului Sibiu, cu ur­mătoarea ordine de zi: — Proiect de hotărîre privind adoptarea planului economiei locale pe anul 1973 al municipiului Sibiu. Proiect de hotărîre privind adoptarea bugetului local pe anu* T *^a t"uni5,Pla*ul Sibiu. Raportul comun al comisiilor permanente ale Consiliului popular. —• Alegerea membrilor comisiilor de judecată de pe lingă Comite­tul executiv al Consiliului popular al municipiului Sibiu. ” Ratificarea Deciziei nr. 655/1972 emisă de către Comitetul exe­­cutiv al Consiliului popular al municipiului Sibiu. Dincolo de cifrele dezbătute de recenta adunare generală a cooperatorilor din Şura Mică Mijită investiţia de iniţiativă, dar şi nelipsitele... lipsuri Cu numai 4 ani în urmă C.A.P. Sura Mică avea mari greutăţi financiare, ca urmare a producţiilor mediocre ce se realizau aici. Şi acestea — la rîn­­dul lor — erau consecinţele dereglării mecanismului care se cheamă organi­zarea muncii şi a producţiei. Din ini­ţiativa şi sub directa îndrumare a Comitetului judeţean de partid, s-a proiectat, realizat şi concretizat un vast plan de dezvoltare în perspectivă a acestei cooperative agricole care dis­pune de condiţii favorizante creşterii animalelor. De altfel, prin anii 1958- 1960 C.A.P. Şura Mică a primit cîteva diplome pentru rezultatele deosebit de bune obţinute în creşterea animalelor, în special a vacilor pentru lapte. A­­vînd în vedere acest potenţial care permitea crearea unei puternice „ce­tăţi“ zootehnice capabile să livreze statului­­­anual sute de tone de carne de bovine şi ovine prin punerea în valoare a tradiţiei şi prin moderniza­rea tehnologiilor de lucru, Comitetul judeţean de partid a sprijinit concret organele agricole judeţene în profila­rea producţiei şi specializarea acestei unităţi. In 1970 au fost create aici o îngrăşătorie de tineret taurin şi alta de berbecuţi. Rezultatele investiţiei de iniţiativă, de efort creator nu s-au lăsat mult aşteptate. Şi în 1970 şi în 1971 C.A.P. Şura Mică s-a înscris prin­tre marii producători de carne din judeţ. Darea de seamă asupra activităţii desfăşurate în 1972, prezentată adu­nării generale a cooperatorilor de Ni­colae Ivănuş, preşedintele unităţii, a relevat succesele cooperatorilor, dar a punctat ,— insuficient de analitic şi convingător ,— şi unele deficienţe ma­nifestate in organizarea muncii şi a producţiei. Dispunînd de 1 453 ha teren agri­col (din care 969 ha — arabil) uni­tatea a obţinut o producţie globală de 7,150 milioane lei, cu cca 482 000 Iei mai mult decit s-a planificat. Dacă în cadrul producţiei globale sectorul zootehnic ocupă 57 la sută, aceeaşi ramură contribuie cu 95 la sută la formarea veniturilor băneşti ale uni­tăţii. Producţiile medii realizate în sectorul vegetal nu depăşesc ~~ încă — barierele mediocrităţii. In 1972 însă, unitatea a livrat 234 tone grîu, 79 tone orz, 115 tone porumb boabe, 407 tone cartofi, 280 tone carne de bovi­ne, 116 tone carne de ovine, 1 395 hl lapte de vacă, 134 hl lapte de oaie, 4 tone lînă ş.a. Să nu uitam că zoo­tehnia „consumă“ cantităţi industriale de concentrate care, produse aici, sunt livrate sub formă de... carne. Dincolo de aceste­ cifre , un vo­lum­­ impresionant de efort creator. „Unitatea dv. se înscrie cu rezultate remarcabile în zootehnie, ceea ce con­firmă hărnicia oamenilor şi scoate, în evidenţă capacitatea organizatorică productivă de care dispuneţi“, a spus, printre altele, ing. V. Muntenaş, di­rector adjunct al Direcţiei generale judeţene a agriculturii. „Acordul glo­bal, aplicat de noi la culturile de car­tofi şi porumb pentru boabe şi în zootehnie, ne-a mobilizat forţele şi am obţinut rezultate bune“, a relevat şi Laurenţiu Popovici, secretarul co­ (Continuare în pag. a IlI-a) GH. GRǍDINARU în ziua de 30 ianuarie 1973 a avut loc şedinţa Comitetului Executiv al Comitetului Central al P.C.R., prezidată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român. In cadrul şedinţei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a făcut o informare în legătură cu vizitele efec­tuate de preşedintele Consiliului de Stat al Re­publicii Socialiste România în Pakistan şi Iran, la începutul lunii ianuarie a.c. Comitetul Executiv a luat cunoştinţă cu viu interes despre rezultatele foarte bune ale vizite­lor şi despre posibilităţile însemnate de dezvol­tare a colaborării bilaterale dintre România şi Pakistan, precum şi dintre România şi Iran. Co­mitetul Executiv a dat o înaltă apreciere activi­tăţii desfăşurate de preşedintele Consiliului de Stat, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a aprobat in unanimitate rezultatele vizitelor şi a stabilit ca ministerele şi organizaţiile economice să ia toate măsurile pentru transpunerea în viaţă a înţele­gerilor stabilite cu ocazia vizitei. In legătură cu evoluţia situaţiei din sud-estul Asiei, Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. sa­lută cu deosebită satisfacţie încheierea acordului de încetare a războiului şi restabilirea păcii în Vietnam. întrega evoluţie a evenimentelor din Vietnam demonstrează că un popor, hotărît să-şi apere dreptul la viaţă liberă, independentă şi demnă, să-şi făurească destinele potrivit voinţei sale, nu poate fi înfrînt de nici o forţă din lume. Prin lupta sa, poporul vietnamez, care s-a bucu­rat de un mare sprijin din partea poporului ro­mân, din partea tuturor ţărilor socialiste şi a forţelor iubitoare de pace de pretutindeni, şi-a cucerit respectul şi simpatia tuturor naţiunilor lumii. Acordul încheiat demonstrează o data mai mult că în zilele noastre singura cale de soluţio­nare a problemelor litigioase este calea tratati­velor. Comitetul Executiv îşi exprimă speranţa că acordul realizat va crea condiţii pentru instau­rarea unei păci trainice, pentru ca poporul viet­namez, celelalte popoare din Indochina să-şi poată consacra forţele dezvoltării lor economice şi sociale, să-şi poată soluţiona problemele cores­punzător voinţei şi h­otărîrii lor, fără nici un amestec din afară. Reafirmînd solidaritatea Partidului Comunist Român cu aspiraţiile naţionale ale poporului vietnamez, cu lupta sa, Comitetul Executiv ex­primă convingerea fermă că între Partidul Co­munist Român şi Partidul celor ce Muncesc din Vietnam, între Republica Socialistă România şi Republica Democrată Vietnam se vor dezvolta continuu relaţii de prietenie şi solidaritate fră­ţească, în interesul celor două popoare, al uni­tăţii ţărilor socialiste şi al mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale. Comitetul Executiv exprimă, de asemenea, convingerea că între poporul român şi toate po­poarele din Indochina se va dezvolta o largă colaborare, considerînd că pe această cale Româ­nia va putea contribui la lichidarea mai rapidă a urmărilor războiului, la dezvoltarea acestor ţări, la întărirea prieteniei între poporul român şi popoarele din această zonă. Comitetul Executiv a dezbătut proiectul de lege privind protecţia mediului înconjurător şi a stabilit ca, pe baza observaţiilor făcute in ca­drul şedinţei, proiectul să fie definitivat şi apoi supus dezbaterii publice în vederea înaintării spre adoptare Marii Adunări Naţionale. Comitetul Executiv a discutat şi aprobat unele propuneri de modificare şi completare a unor prevederi ale legislaţiei penale. Principalele mă­suri adoptate prevăd ca sancţionarea unor fapte mărunte,­ care nu prezintă gradul de pericol so­cial al unei infracţiuni, să fie un viitor sancţio­nate ca abateri cu caracter administrativ; să se introducă în legislaţia penală munca corecţională fără privare de libertate; să se introducă unele simplificări în activitatea judiciară pentru a mări operativitatea şi a înlătura unele paralelisme; de asemenea, au fost sporite atribuţiile comisii­lor de judecată. Măsurile aprobate de Comitetul Executiv vor fi înaintate Consiliului de Stat spre legiferare. Comitetul Executiv a rezolvat, de asemenea, unele probleme ale activităţii curente. SSSIA Şedinţa Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. Trei decenii de la apariţia primului număr al ziarului „România liberă“ Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, se­cretar general al Partidului Comu­nist Român, preşedintele Consiliu­lui de Stat al Republicii Socialiste România, a înmînat marţi, în ca­drul unei solemnităţi, care a avut loc la Consiliul de Stat, Ordinul „Steaua Republicii Socialiste Româ­nia" clasa I, conferit ziarului „Ro­mânia liberă“, pentru contribuţia deosebită adusa la înfăptuirea poli­ticii partidului şi statului, de con­struire a socialismului în patria noastră şi pentru activitatea de e­­du­caţie­ socialistă a maselor de oa­meni ai­ muncii­ cu prilejul juni­ei, sării a 30 de ani de la apariţia pri­mului număr al ziarului. La solemnitate au participat to­varăşii Ion Gheorghe Maurer, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Rădu­­lescu, Cornel Burtică, Miron Con­­stantinescu, Mihai Gere, Constantin Stătescu, secretarul Consiliului de Sat, Teodor Marinescu, şeful sec­ţiei de presa a C.C. al P.C.R., Nestor Ignat, preşedintele Uniunii Ziariştilor, precum şi reprezentanţi ai conducerilor ziarelor centrale, Radioteleviziunii şi Agenţiei Româ­ne de Presă „Agerpres“, vechi co­laboratori ai ziarului. După­ înmînarea înaltei distincţii, mulţumind pentru deosebita preţui­re pe care conducerea partidului şi statului o acordă activităţii ziaru­lui, tovarăşul Octavian Paler, re­­dactor-şef al „României libere", a spus: In memoria noastră, a redactori­lor ziarului, va rămîne pentru­ tot­deauna acest moment sărbătoresc. După cum, evocînd cele trei dece­nii de existenţă a ziarului, ne-a e­­moţionat gîndul că „România libe­ra" şi-a început drumul în istoria presei româneşti, purtînd din nea­gră ilegalitate cuvîntul partidului către cititori, la două zile după ce un bărbat neînfricat, un mare pa­triot şi strălucit militant revoluţio­nar, Dumneavoastră tovarăşe Nicolae Ceauşescu, împlinea 25 de ani într-una din închisorile unde teroarea fascistă întemniţase împreu­nă cu luptătorii comunişti şi umbra lui Bălcescu şi cea a lui Tudor Vla­­dimirescu, a lui Horia, durerile se­culare şi visurile cele mai sfinte de libertate şi dreptate ale neamului nostru, înţelegem că onoarea ce ni se fa­ce implică pentru noi o superioară responsabilitate. Ne vom strădui din­­toate puterile, cu toată pasiunea şi priceperea noastră, să fim demni de această cinste, de încrederea ce ne-o acordaţi. Vom căuta să înlăturăm din munca noastră tot ce mai e vetust, rutinier, viciat de forma­lism, pentru ca scrisul nostru să răspundă­ exigenţelor actuale ale partidului, ale cititorilor, la înalta temperatură spirituală a ideilor prin care, Dumneavoastră tovarăşe Ceauşescu, aţi luminat drumul spre triumful a tot ce este nou­ şi slujeşte progresul naţiunii noastre socialiste. Ştim bine că în articolele noastre mai există încă destul steril şi că minunata Dum­neavoastră chemare de a se grăbi procesul dezvoltării ţării prin efor­turi de gândire ni se adresează , şi nouă. Vom sluji cu toată abnegaţia cau­za partidului a cărui luptă a făcut ca numele simbolic al ziarului „Ro­mânia liberă" — înscris ca o spe­ranţă şi ca un mesaj de luptă la frontispiciul puci publicaţii ilega­le acum trei decenii să fie adevărul ţării de azi. Tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU a felicitat călduros colectivul redac­ţiei ziarului „România liberă“. tovarăşul­ Nicolae Ceauşescu, cei­lalţi conducători de partid şi de stat S~~aU aP°i într-o atmosfe­ră caldă, tovărăşeasca, cu cei pre­zenţi. 1 59«III CEMA11III ESTE Ml SCUIP Cil ORICl­“ — interviu cu MIHAI CAPRARU, directorul întreprinderii de transporturi Sibiu Nu de puţine ori, mai ales în orele „de vîrf“, vezi autobuzele ce asigură transportul în comun din oraşul Sibiu pline pînă la refuz, ge­­mîiîd şi trosnind din toate înche­ieturile. Nu de puţine ori, în sta­ţii, oameni impacientaţi privesc cînd la ceas, cînd în lungul străzii, bombănind. Nu o dată, cînd ai de mers doar două-trei „staţii", re­nunţi la autobuz şi porneşti pe jos, gîndindu-te că „ce-i sigur, e sigur“. Pornind de la aceste realităţi am discutat zilele trecute cu Mihai Că­praru­, directorul întreprinderii de transporturi Sibiu. — Ce calificativ aţi acorda modului în care s-a făcut trans­portul în comun în anul 1972? — Apreciez ca bun modul în ca­re am făcut faţă cerinţelor popu­laţiei, mai ales dacă avem în ve­dere faptul că î n perioada de toam­nă multe din maşinile noastre au fost afectate transportului oamenilor care au participat la strîngerea re­coltei. La 20 noiembrie noi aveam îndeplinit planul pe 1972, realizînd pînă la sfîrşitul anului un beneficiu suplimentar de 600 000 lei, în anul care a trecut am transportat peste 41 000 000 de călători (de doua ori populaţia României). Coeficientul de utilizare a parcului de autobuze a fost de 86 la sută (medie anuală). — Şi totuşi oamenii, locuito­rii Sibiului, n-au fost tocmai în­­cîntaţi de felul cum s-a făcut transportul în comun. •— Nici noi nu sîntem pe deplin satisfăcuţi. Cunoaştem nemulţumi­rile cetăţenilor/ — Care sînt principalele cau­ze generatoare de insatisfacţii? — în primul rînd este vorba de disciplina. Personalul de care dis­punem, venind zilnic şi permanent în contact nemijlocit cu publicul „reuşeşte“ prin felul în care se com­portă să provoace anumite inciden­te, discuţii neprincipiale, contro­verse, care lasă o proastă impresie şi nu rămîn fără urmări. Realitatea este că în majoritatea cazurilor ce­tăţenii au dreptate. Nu se respec­tă graficele de circulaţie, cauzele fi­ind, cu mici excepţii, subiective. In al doilea rînd este vorba de reparaţiile insuficient de atente şi competente care se fac la garaj. A­­vem mulţi mecanici tineri care nu dau destulă importanţă acestor lu­crări. Lipsa de personal ar fi o altă cauză care dă naştere perturbaţii­­lor. Ne lipsesc şoferii, nu avem destui încasatori. Există o mare fluctuaţie de cadre — vin, lucrează o lună-două şi pleacă. I­a 900 de sa­lariaţi cîţi avem am dat peste 200 de sancţiuni, dar numai 10—15 au fost adresate salariaţilor stabili! — Ce măsuri aţi luat şi, mai ales, veţi lua în anul 1973 pen­tru a înlătura aceste deficienţe? — Vom intensifica munca de e­­ducare a personalului nostru, pen­tru a înlătura abaterile disciplinare. Lunar vom ţine şedinţe de pregă­tire politică şi profesională. De asemenea, în cadrul adunărilor sin­dicale vom înlocui rapoartele nnein­­teresante cu discuţii adînci şi la obiect asupra problemelor acute ca­re ne stau în faţă­­ de producţie şi de conduită­ morala. Pentru ca reparaţiile să fie făcute cu mai mult spirit de răspundere am repartizat fiecărei echipe de mecanici un a­­numit număr de autobuze, de care vor răspunde pe toată durata anu­lui. Astfel putem şi noi verifica mai bine şi putem aprecia exact munca fiecărui om. Aşa vom reuşi să re­ducem timpul de staţionare a ma­şinilor în garaj. Am sporit şi am împrospătat cor­pul controlorilor. Ei vor avea sar­cina de a verifica și respectarea de (Continuare în pag. a III-a) Interviu consemnat de N. I. DOBRA Cuvîntul NICOLAE Stimaţi tovarăşi, Aş dori ca, în numele Comitet­u­­lui Central, al Consiliului de Stat şi Consiliului de Miniştri, al meu personal, să adresez calde felicitări întregului colectiv al „României li­bere" cu prilejul sărbătoririi a 30 de ani de la apariţia primului său număr şi al decernării înaltei dis­tincţii a Republicii Socialiste Româ­nia. De asemenea, aş dori să adresez felicitări lucrătorilor de la „Româ­nia libera“, care vor fi decoraţi cu diferite ordine şi medalii ale Repu­blicii Socialiste România. Acordarea Ordinului „Steaua Re­publicii Socialiste România“, clasa 1 constituie o apreciere a conducerii de partid şi de stat pentru contri­buţia pe care ziarul „România libe­ră“, cei ce le-au redactat şi tipărit au adus-o la cauza eliberării patriei noastre, la dezvoltarea democratică şi, apoi, la dezvoltarea socialistă a României. Intr-adevăr, „România liberă“ a apărut în con­diţiuni grele. Editarea ei a avu­t menirea să unească efor­turile tuturor forţelor democratice, patriotice din ţară, sub conducerea partidului comunist, pentru răstur­narea dictaturii fasciste, scoaterea României din război şi alăturarea ei la coaliţia antifascistă. Astfel, ală­turi de „Scînteia“, în anii ilegalită­ţii, „România liberă“ a adus o con­tribuţie de preţ la activitatea parti­dului şi a forţelor democrate. Desigur, nu este momentul acum să vorbim de întregul drum, de 30 tovarăşului­­ CEAUŞESCU­­ de ani, al „României libere". Fa are merite, în toate etapele dezvol­tării României. Astăzi, prin răspîn­­direa cuvîntului partidului, al Fron­tului Unităţii Socialiste, al guver­nului, „România liberă“ contribuie la unirea eforturilor întregului nos­tru popor pentru transpunerea in viaţă cu succes a politicii interne şi externe a partidului nostru. Dăm o apreciere deosebită acti­vităţii „României libere“. Desigur că întotdeauna, şi iu toate domeni­ile, mai este loc de mai bine. iui ■ doresc însă acum să vorbesc despre aceasta. Am reţinut din ceea ce aţi spus aici că în atenţia conducerii ziarului stă îmbunătăţirea continuă a activităţii, tratării mai exigente a diferitelor probleme care se pun in actuala etapă a făuririi societăţii so­cialiste , multilateral dezvoltate, in­clusiv in­ ce priveşte afirmarea in viaţa societăţii noastre a principiilor eticii şi echităţii socialiste. Presa are, intr-adevăr, un rol deosebit de important. Suntem­ con­vinşi că, împreună cu întreaga pre­să, „România liberă“ va face ca pa­ginile ei să fie citite, să fie bine în­ţelese de cititori, contribuind in acest fel la realizarea marilor schim­bări revoluţionare din societatea noastră. Cu aceste gînduri, doresc să urez întregului colectiv, tuturor celor care lucrează şi contribuie la apari­ţia „României libere“, succese tot mai mari în realizarea sarcinilor de onoare şi de cinste ce le revin. Mul­tă sănătate şi fericire! (Aplauze). (Agerpres) Intre multiplele organisme şi in­stituţii culturale ivite în ultimii ani pe harta culturală a judeţului nos­tru, Centrul de librarii se remarcă intr-un mod cu totul caracteristic. Principalul său atu, după opinia noastră, constă în faptul că el a izbutit să îndeplinească cerinţa fun­damentală a oricărei unităţi aflate în pragul începutului: intrarea în acţiune încă din start la parametrii proiectaţi, cum s-ar spune într-un limbaj tehnic. Intr-adevăr, operati­vitatea cu care s-a înscris în grafi­cul randamentului social este remar­cabilă, înfiinţat la 1 iulie 1970, dar intrînd de fapt în funcţie numai în toamna anului respectiv, Centrul de librării al judeţului Sibiu reuşeşte în primul an de bilanţ integral, în 1971, o creştere de 7 la sută, faţă de­­1970, la indicatorul cultural principal — desfacerea de carte pe locuitor. Era un indiciu prevestitor acesta, nicidecum un plafon maxi­mal, pentru ca în anul următor, în 1972, creşterea faţă de 1970 se în­scria la un procent de 31 . In expresie plastică aceasta însem­na o carte in plus pentru fiecare locuitor. lata un motiv fundamen­­tal de mulţumire, pentru care sti­ma noastră se adresează nedezmi­n­­ţit,­­ subliniindu-se ca satisfacţie si ca imbold, pentru că o analiză în sine a ritmurilor economice atinse în acest­­ organism cultural reflecta o disciplina şi o sanatate interioară care impun. Dar o corelare necesa­­ra cu nivelele de înaintare înregis­­trate in plan naţional fac epitetele să-şi mai piardă din fast, pentru că nivelul anului 1970 indica pentru judeţul Sibiu o cădere de 10 lei pe cap de locuitor sub plafonul mediei pe ţară. Se pornea adică de la un nivel destul de bine rămas în urmă faţă de înaintarea celorlalţi­­ indicatori culturali de pe culoarul J (Continuare în pag. a II-a) " ION ITU­­­ rtiVUVVWWVWVWii' Realizare şi perspectivă în­­ activitatea Centrului de librării­­ al judeţului

Next