Tribuna Sibiului, mai 1973 (Anul 6, nr. 1611-1637)

1973-05-29 / nr. 1635

CONVOCARE Vineri, 1 iunie curent, la ora 15,30, a XIX-a sesiune ordinara a Consiliului popular al municipiului Sibiu va dezbate in cadrul ordinei de zi „Proiectul de hotărire privind preocuparea organului local al pu­terii de stat pentru asigurarea ocro­­tirii sănătăţii oamenilor muncii“. In acest contest, comisiile perma­nente — sănătate, ocrotire sociala si ju­ridico-administative ale consiliu­lui vor prezenta un raport comun. Prima balanţă analitică românească Uzina „Balanţa" din Sibiu îşi o­­norează din plin renumele de mar­că A preciziei. Recent, specialiştii uzinei au realizat prima balanţă a­­nalitică românească. Destinată labo­ratoarelor de chimie şi farmacie, ea este proiectata pentru sarcina ma­ximă de ... 200 de grame, în colaborare cu filiala locală a Centrului de cercetări şi proiectări de mecanică fină şi scule, au fost realizate, de asemenea, primele ele­mente hidropneumatice, solicitate de industria constructoare de ma­şini pentru fabricarea utilajelor cu comandă-program, precum şi pri­mele balanţe etalon. Avind o pre­cizie mare (pină la 1:1000 000 din sarcina de cintărire), aceste balanţe sunt destinate operaţiunilor de eta­­lonare a greutăţilor in laboratoare­le de metrologie. Prototipurile noi­lor produse, care au trecut cu suc­ces exigentele probelor de omolo­gare, vor intra îrn fabricaţia de se­rie incă in cursul acestui a. In acest timp, pe porţile uzinei­­sibie­­ne au ieşit un număr de 20 d­e răz­boaie­­automate de pasmanterie, rea­lizate peste plan, care au fost ex­pediate unor beneficiari externi. Operaţiunea „diversificare“ înscrisă de ciţiva ani în planul de activitate al cunoscutei uzine si­­biene — s-a soldat cu rezultate a­­preciabile, materializate intr-o lar­gă gamă de aparate de cîntărit,­ ca­­re încep de la balanţa analitică de 200 g şi sfirşesc la basculele pentru fonta de 200 de tone. Potrivit no­menclatorului în vigoare, Uzină si­­biană produce mai mult de 60 de sortimente, cântare, balanţe, şi bas­cule, utilaje pentru industria uşoa­ră, aparatură de bord şi control, produse, cunoscute astăzi în Austria, Cehoslovacia, Danemarca, India, Indonezia, Iran şi­ în multe alte ţări. Pentru a ilustra aportul uzinei „Balanţa“ la dezvoltarea economiei naţionale, trebuie relevat că, de la începutul acestui cincinal şi p­înă în prezent, uzina a furnizat apro­ximativ 100 000 de aparate­ de cîntărit şi peste 700 000 de aparate de bord pentru autocamioane, trac­toare, autoutilitare și motociclete. . Veteranul tralelor luminii a cunoscut, zilele trecute, dintre foştii pionieri, acum veterani ai magistralelor de lumină şi ener­gie, un om care ne-a fost recomandat cu căldură şi mindrie de către colegii săi, de la Grupul de şantiere „Electromontaj“ Sibiu. Intr-adevăr, Carol Kroner, face parte dintre primii oameni care au investit, fără re­zerve, întreaga lui pricepere, pasiune şi forţă de munca în slujba electrificării. Comunistul Carol Kroner a crescut profesional odată cu înălţarea impresionantului edificiu al sistemului nostru energetic, sau, altfel spus, măiestria lui este un dar al salbelor de staţii de transformatoare la instala­rea cărora a fost prezent încă de la început. Anul 1953 îl găseşte la Ovidiu II, apoi ceva mai tîrziu în zona Timişoara şi Reşiţa, după care urm­ează un dece­niu de lucrări importante în zona Hunedoarei. La o vîrstă, la care alţii ar fi căutat un mod de viaţă seden­tară, maistrul de la „Electromontaj“ îşi continuă „pere­­grinările“ la Craiova, la hidrocentrala de pe Argeş, pentru ca, apoi, moderna staţie de la Porţile de Fier să-i solicite serviciile sale competente. Acum lucrează la staţia de 400 kV din Sibiu, joc unde, de altfel, l-am­ şi cunoscut, supraveghind lucrările pregătitoare pentru punerea sub tensiune a staţiei. — C­înoscindu-vă reuşitele, Care vă reprezintă, ori­cine ar fi tentat să afle care este substratul lor moral... — Nu am făcut altceva decît să-mi exercit meseria. Este adevărat că m-am străduit s-o fac bine, şi acest lucru i se cere fiecărui om. La fel ca mulţi dintre co­legii mei, am o permanentă dorinţă de a cunoaşte noul, de a înfrunta complicatul, mai precis spus, creş­terea complexităţii instalaţiilor, mulţimea de probleme care le ridică, căutarea celor mai optime soluţii îmi stîrnesc o adevărată plăcere profesională. — Există în meseria aceasta şi o altă lătura, aceea a deselor şi uneori îndelungatelor despărţiri de casă, de cei dragi. Cum v-aţi făcut faţă? — Noi ne-am obişnuit pe parcursul anilor, dar aş vrea să arăt că oricum grija şi dorul de casă, răspun­derea educării copiilor, ne-a frămîntat permanent. Me­ritul este şi al soţiilor noastre care au ştiut să înfrunte unele dificultăţii legate de absentarea noastră de acasă. Ca cetăţean preocupat de­­interesele obştei, a fost ales să reprezinte unitatea sa în comitetul oamenilor muncii al Trustului „Electromontaj“ Bucureşti, calitate care atestă aprecierea unanimă de care se bucură în colectivul de muncitori căruia îi aparţine. GEORGE KIMBE­AXU Anul VI, nr. 1635 PROLETARI DIN TOATE TARII.E, UNITI-VA ! ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Marţi, 29 mai 1973, 4 pagini, 30 bani Un imperativ al actualei etape Valorificarea la maximum a fondului de timp de lucru­ înfăptuirea cincinalului înainte de termen presupune nu intensificarea­­e­­fortul­ui fizic ci creşterea productivită­ţii muncii," şi deci, a producţei, (pe ■scama..depistării şi valorificării supe­rioare a tuturor rezervelor de cifre dispune economia naţională. Promova­rea progresului tehnic, extinderea me­canizării şi automatizării, organizarea raţionala, pe baze ştiinţifice, a produc­ţiei şi a muncii sînt doar cîteva căi rapide şi sigure de sporire a eficienţei economice "a fiecărei unități economi­ce. Dintre toate însă, una este la înde­­mina oricărui colectiv de­ munca in­diferent de gradul de dotare tehnică și materială, de mărime sau număr de salariați. Este vorba de valorificarea la maximum a fondului de timp dispo­nibil de lucru. Un sumar calcul , efectuat la nive­lul municipiului Sibiu scoate in evi­denţă că deşi principalii indicatori de plan, pe patru luni, au fost realizaţi şi chiar depăşiţi­­­ cu 15 milioane lei la­­ producţia globală şi 22,8 milioane lei la producţia marfă indicele de utilizare al capacităţilor de producţie ale întreprinderilor industriale sibiene a atins doar cifra de 71,3 la sută. A­­şadar, comparativ cu procentul de 85 la sută cit reprezintă sarcina stabilită de Conferinţa organizaţiei judeţene Sibiu a P.C.R. se remarcă o diferenţă substanţială intre cele două cifre. Dar ce înseamnă folosirea capacităţilor în producţie de 85 la sută? în primul rind producerea unei cantităţi de produse suplimentare egale cu o va­loare de 5,7 miliarde lei, exact cit tre­buie pentru înfăptuirea efficinului in 4 ani şi şase luni. Iată, deci, însem­na­­tele rezerve care pot fi valorificate printr-o mai "bună organizare a­ schim­burilor, a folosirii la întreaga capacita­te a patrimoniului tehnic. Pentru ma­terializarea hotărîrii Conferinţei ju­deţene­­ de partid, este necesară — şi acesta constituie de fapt obiectul ana­lizei noastre —­ o îmbunătăţire a in­dicelui de folosire a fondului disponi­bil de timp­ de lucru. Creşterea lui cu 1,5 la sută ar însemna sporirea consi-­­derabilă a producţiei.­ S-ar ajunge ast­fel la obţinerea unui spor de producţie de­ cca 110 milioane lei, şi, totodată, s-ar traduce în fapt şi hotă­rir­ea luată de Conferința municipală de partid ca indicele respectiv să fie de 96 la­­sută. . . . ■ • Desigur că succinta prezentare a u­­nor calcule pur tehniciste, nu consti­tuie o informare exhaustivă , asupra ceea ce înseamnă valorificarea supe­rioară a fondului de timp. Această a • Absenţele nemotivate şi fluctuaţia — „canale“ de irosire a timpului de lu­cru • 1,5 la sută creştere a in­dicelui de utilizare a fon­dului de timp de muncă înseamnă peste 100 mili­oane lei producţie globală format doar cadrul organizatoric pro­­b­e desfăşurării­ unor ample dezbateri a recenta plenara a Consiliului muni­cipal Sibiu al sindicatelor, dezbateri care au reuşit să găsească noi soluţii ?i măsuri pentru îmbunătăţirea aspec­telor puse in discuţie. Vizând, în prin­cipal, probleme legate de folosirea fondului de timp, pregătirea profesio­nală a cadrelor în scopul diminuării numărului muncitorilor aflaţi încă sub norme, fluctuaţia şi stabilitatea cadre­lor,­­acţiunea desfăşurată a întregit ta­bloul preocupărilor activului sindical municipal pe linia depistării .şi Va­lorificării rezervelor, imenselor re­zer­­ve interne aflate în­ stare latentă în fiecare unitate economică. Cele 15 pa­nouri şi grafice reprezenti­nd tot atîtea întreprinderi de diverse profiluri din municipiu, afişate în sala dezbaterilor, au incitat participanţii la ridicarea şi discutarea unor­­probleme de strictă actualitate, in scopul creşterii nivelului calitativ al activităţii lor. Iar profun­zimea dezbaterilor a fost cu atît mai mare cu cit ea îmbracă, de acum, for­ma unei ample manifestări precedată­­ de discutarea, ,pe o perioadă de aproa­pe"o lună, a acestor aspecte, în toate grupele sindicale, la nivelul secţiilor, comitetelor sindicatelor şi al oamenilor muncii. R­­ţinem citeva idei, semnifica­tive atât ‘ prin unghiul de vedere ’ al­ cauzelor cât şi al soluţiilor găsite. „Ra­portat la realizările noastre din anul trecut, acum, pe patru luni, stăm mai rău. Nerealizarea­­acestui indice se­­răsfrî­nge negativ în nerealizarea pro­ducţiei marfă. Sîntem in urmă cu 2,7­5 milioane lei. Dacă ne gândim la cauze, atunci absenţele nemotivate deţin pon­derea. Un calcul făcut, la cile 14 mii­­ ore cit reprezintă aceste absenţe, ne dovedeşte rezervele care le avem, şi trebuie valorificate de comitetul­­ oa­­­menilor muncii“ (ing. V. Vasu, Uzina mecanică). „Lipsa Semifabricatelor __ în secţii, stagnările datorate demontării şi , montării ’ unor utilaje, fluctuaţia^ ma­re , a , tinerilor, întîrzirile • navetiştilor — "au făcut ca" mulţi muncitori de la noi să fie sub normă“­ (S. Cacoveanu, „Drapelul roşu“). „Prin construcţia celor doua cămine pentru nefamilişti ,­ am reuşit să stabilizam forţa de mun­că — tinerii în special­­— şi numărul absenţelor nemotivate a scăzut simţi­tor. Acum ne preocupam de construc­ţia unui alt cămin“ (ing. Sabin One­­ţiu, „Independenţa“). Pentru lichidarea tuturor nereguli­lor apărute cit şi pentru prevenirea proliferării sau apariţiei altora este necesară, din partea comitetelor oame­nilor muncii, organizaţiilor de partid, sindicate şi de tineret, desfăşurarea în permanenţă a unei susţinute munci politice şi cultural-educative de masă, conjugata cu‘ for­mele noi, concrete, ale muncii de la om la­ om. In felul (Sout­mnara îa pap. a îlî-a) V. BARBU fa Secţia injecţie-stilouri a întreprinderii „Fla­mura roşie" din Sibiu este dotată cu maşini de­ înaltă tehnicitate BIBliOu...m„aSTRA" 1 3 1 B1 U , în prezenţa tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU a avut loc solemnitatea decorării ministrului afa­cerilor externe al României Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secre­tar- general al Partidului Comunist Ro­mân, preşedintele Consiliului de­ Stat, a decorat, luni du­pă-amiază, cu ordi­nul „Steaua Republicii Socialiste Ro­mânia" clasa I, pe tovarăşul George Macovescu, membru al Comitetului Central al P.C.R., ministrul afacerilor externe, pentru îndelungată şi rodnică activitate în mişcarea muncitoreasca şi pentru contribuţia adusă la înfăp­tuirea politicii. Partidului Comunişti Român de construire a socialismului, Aru prilejul împlinirii vîrstei de 60 de ani. La solemnitate au luat parte tova­răşii Ion Gheorghe Maurer, Manea Mă­nescu, Gheorghe Pană, Ilie Verdeţ, Cornel Burtică, Ştefan Andrei, Con­stantin Stătescu, secretarul Consiliului de Stat, Nicolae Ghenea şi Vasile Gli­­ga, adjuncţi ai ministrului afacerilor externe. Inmînînd înalta distincţie, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a felicitat ca încei­pe sărbătorit. Cuvintul tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU ’Aş dori ca in numele conducerii de partid şi de stat să felicit pe tovară­şul Macovescu cu prilejul împlinirii vârstei de 60 de ani şi al înminării a­­cestui înalt ordin al Republicii So­cialiste România. Desigur, aceasta, este o vîrstă încă­ tinără, dar în aceşti ani tovarăşul Ma­covescu a desfăşurat o intensă activi­tate — şi în ilegalitate, când a adus o contribuţie insemnată la lupta revo­luţionară din România — şi apoi in anii de construcţie ■ socialistă, mai cu seamă în domeniul politicii interna­ţionale. Deci, prin acordarea acestei A luat apoi cuvintul ministrul afa­cerilor externe, care, adresîndu-se se­cretarului general al Partidului Comu­nist Român, celorlalţi tovarăşi din conducerea de partid şi de stat, a spus: „Va mulţumesc din adâncul fiinţei, al conştiinţei mele pentru că astăzi mă aflu aici, în faţa dumneavoastră. Prin dumneavoastră mulţumesc partidului, Partidului Comunist Român, pentru că el m-a adus până aici. In anii aceia din tinereţe, când am cunoscut paridul, am învăţat, de atunci, tot timpul, înalte distincţii se­­da şi o înaltă apre­ciere activităţii pe care tovarăşul Macovescu a depus-o în aceşti ani. Dar, aşa cum este obiceiul să se spu­nă întotdeauna, acordarea acestei înal­te aprecieri înseamnă şi punerea unor noi obligaţii, d­e viitor, în munca pe care o are tovarăşul Macovescu ca mi­nistru de externe. Desigur, ţinind sea­ma de politica internaţională a ţării noastre, de multiplele probleme ce se pun pe plan internaţional se poate prevedea că şi în viitor va fi necesară o activitate intensă pentru a se înfăp­tui şi în acest domeniu, în cit mai bu­nă-mi iubesc poporul din care m-am născut, sa-mi iubesc pamintul dirt ca­re m-am născut. M-a învăţat să iubesc clasa muncitoare, să-i înţeleg perfect ■rolul ei revoluţionar şi s-o urmez. M-am­ străduit să fa­c acest lucru.­ U­neori am reuşit, alte­ori nu, dar nici­odată nu s-a stins, mi se va stinge cre­dinţa în clasa muncitoare, credinţa în partidul meu, credinţa în conducătorii lui. Partidul nostru are astăzi o politica externă cum nu a avut niciodată po­ne co­ndiţii noi, politica României de dezvolta­re a relaţiilor internaţionale, de întărire a colaborării cu ţările so­cialiste, cu ţările în curs de dezvolta­re, cu toate statele lumii, pentru reali­zarea politicii generale a ţării noastre de colaborare în Europa, de pace în întreaga lume. Doresc să exprim convingerea mea, a conducerii de partid şi de stat că to­varăşul Macovescu va desfăşura şi în viitor o activitate bună în această di­recţie. Ii doresc încă o data deplin succes în activitatea sa, viaţă îndelun­gată, multă sănătate şi fericire, polul acesta, ţaţa aceasta a noast­ră. O faceţi dumneavoastră. Noi cei ca­­­re lucrăm în Ministerul de Externe trebuie s-o aplicăm cu aceeaşi grijă, cu aceeaşi conştiinciozitate pentru ca ea într-adevăr să aducă poporului ro­man, clasei muncitoare din Români, partidului nostru acea strălucire pe ca­re o merită“. După solemnitate, tovarăşul Nicolas Ceauşescu, ceilalţi conducători de partid şi de stat, s-au întreţinut cor­dial cu sărbătoritul. O premisa a creşterii­ producţiei Asigurarea bazei furajere Una din condiţiile esenţiale în rea­lizarea producţiei animaliere o consti­tuie, fară îndoială, asigurarea unei pu­ternice baze furajere. Ţinind seama de acest lucru, la nivelul fiecărei unităţi, factorii de conducere au întreprins din timp măsuri eficiente pentru cultiva­rea suprafeţelor planificate cu plante de nutreţ, îmbunătăţirea pajiştilor na­turale şi crearea cadrului optim de realizare a producţiilor planificate. Remarcăm o bună preocupare pe a­­ceastă linie la întreprinderea agricolă de stat din Axente Sever. Conducerea unităţii a stabilit un amplu program menit să ducă la asigurarea unor furaje valoroase în cantităţi îndestulătoare pentru întregul efectiv de 2 200 tau­rine. Astfel din suprafaţa totală de teren­­arabil, 800 ha au fost destinate cultivării plantelor de nutreţ. Pe 280 ha s-a însămânţat porumb pentru boabe faţă de 260 ha cîte au fost prevăzute iniţial, iar 40 ha sunt ocupate cu sfe­clă furajeră. La prima cultură s-a pre­văzut realizarea unei producţii medii de 30 tone la hectar, în timp ce la a doua , de 60 tone. Directorul între­prinderii, ing. Cornel Hegheş ne spu­nea că, în vederea realizării şi a depă­şirii­­ acestor producţii, pe 85 ha s-au administrat cite 50 t tone îngrăşăminte naturale la hectar, restul suprafeţelor fiind fertilizate cu cite 300 kg azotat de amoniu şi 200 kg superfosfac la hectar. JTerenul a fost temeinic pregă­tit, însămînţările executîndu-se în pe­rioada optimă. în prezent se acordă întreaga atenţie lucrărilor de întreţi­nere. Peste 75 la sută din suprafaţa cultivată cu porumb pentru siloz a fost erbicidată. La sfecla furajeră s-a încheiat prima praşilă şi răritul. In toate fermele zootehnice a început prăşitul mecanic la porumbul pentru siloz. Cu cele 4 cultivatoare se reali­zează o viteză zilnică de lucru de 60 ha. Culturile au răsărit uniform şi se dezvoltă bine. Apreciem de asemenea­­acţiunea în­treprinsă în direcţia utilizării eficiente a spaţiilor din livezile de pomi în scopul cultivării unor plante de nutreţ. Pe o suprafaţă de 20 ha s-au ins-I- m­întat sfeclă şi gulii furajere. Mai bine de 390 ha sîn­t cultivate cu trifoliene din care, pe 110 ha s-au însămânţat în primăvara acestui an trifoi, lucerna şi ghizdei în cultură purii întreaga suprafaţă a fost fer­ti­,­lizată cu îngrăşăminte chimice, reve­nind în medie 300 kg azotat de amo­niu şi 200 kg superfosfac la hectar, ceea ce creează premisele realizării pro­ducţiilor planificate de 5 000 kg fin şi 25 000 kg masă verde îa hectar. De altfel, de cîteva zile a început recol­tatul lucernei pentru fîn. Prima coasă s-a executat pe 40 ha şi, pe măsură ce lucerna se usucă, este balotată şi transportată în spaţiile de depozitare. Pe suprafeţele nemecanizabile recolta­tul se face manual. Şefii de ferme au luat măsuri pentru confecționatul ca­prelor. Totodată au fost amenajate un număr de­ remorci în vederea reali­zării transportului. (Continuare Im pag. V­OI.*) P. BUD e• 24 de ore de ore • 24 de ore • 24 de ore • 24 de ore •­ în judeţ • Ieri dimineaţă, la sediul Întreprinderii de reţele electrice Si­biu a avut loc o con­sfătuire de lucru pen­tru instruirea condu­cătorilor auto în ve­derea evitării acciden­telor de circulaţie. La consfătuire,­­ organiza­tă­ în Colaborare cu Miliţia municipiului Sibiu, au fost prezen­tate şi comentate două filme pe teme de cir­culaţie, s-au dat exem­ple de abateri de la regulii-­ de circulaţie săvîrşite de către şo­feri din cadrul unită­ţii-S-a apreciat faptu­l că, în­ comparaţie cu alte întreprinderi şi instituţii, la I.R.E.S. e­­xistă o permanentă preocupare, atît din partea conducerii, cit şi din partea­ condu­cătorilor auto, pentru întreţinerea şi exploa­tarea raţională a par­cului auto, pentru evi­tarea accidentelor pro­vocate de nerespecta­­rea normelor de cir­culaţie. Acţiunea va fi con­tinuată în zilele ce urmează, cînd se vor organiza asemenea consfătuiri cu şoferii I­.R.E.S. din municipii­le. Mediaş şi­ Alba ,Tu­­lia. • Ieri dimineaţă a avut loc şe­dinţa Comitetului executiv al­ Con­siliului popular municipal Sibiu. A fost analizat modul în care Co­mitetul executiv a pregătit reali­zarea obiectivelor din contribuţia bănească şi în muncă, pe anul 1973, conform Legii nr. 20 din 1971. A fost prezentată, de asemenea, o in­formare privind măsurile luate de Comitetul executiv pentru respec­­tarea normelor de tehnica securită­ţii şi igiena muncii în unităţile e­conomice subordonate (pînă­­ la 1 mai). • Ieri, la ora 18, la Casa de cul­tură a tineretului din Sibiu s-a des­chis expoziţia de caricaturi „Etică şi echitate“, realizată de cercul de caricaturişti „Reflecţii umane“, de pe lingă Consiliul municipal al sin­dicatelor Sibiu. Sunt expuse peste 100 de caricaturi care vizează as­pecte condamnabile, legate de com­portarea în societate, în viaţa co­tidiană, în ţară • La numai cîteva zile de la în­ceperea producţiei basculantei de 27 tone, constructorii de autoca­mioane din Braşov­ anunţă un nou succes: inaugurarea fabricaţieri de serie a autobasculantei de 17 tone, pe care caracteristicile tehnice o re­comandă ca fiind una din cele mai bune maşini de acest tip. Ea este echipată cu motor Diesel de 215 CP, care dezvoltă o viteză de 83 km la oră, are 12 viteze înainte şi 2 înapoi, fiind aptă chiar ,şi pen­tru tipurile cel mai grele de teren. De asemenea, sistemul modern de frinare îi conferă noului autovehi­cul o mare siguranţă in­ exploatare. Descărcarea basculantei se executa automat, printr-un sistem hidrau­lic şi durează doar 12 secunde. Şi încă un amănunt, cabina avind două b­locuri, dispune da un sistem de direcţie care asigura o mare , u­­şurinţă în manevrarea volanului. • Un grup de ingineri de la U.M.M.U.M. Baia Mare a construit o instalaţie cu ajutorul căreia lipi­rea plăcuţelor dure la capetele de­taşabile ale sfredelelor de mină se efectuează în­ flux continuu prin curenţi de înaltă frecvenţă. Intra­rea in funcţiune a acestei instalaţii înlătură neajunsurile semnalate­­în privinţa calităţii sfredelelor armate şi aduc­ economii anuale de peste o jumătate de milion loi. • în multe ţări D.D.­l.-ul a di­viait o substanţă indezirabilă în­trucât el transmite fructelor sau plantelor un miros neplăcut. Stră­­duindu-se să soluţioneze această­­ problemă deosebit de importantă, chimiştii din Borzeşti au creat şi au introdus în fabricaţie un nou produs, denumit P.E.B.-l, deosebit de ef­icace pentru combaterea in­sectelor semnalate în agricultură, dar care nu prezintă nici un fel de inconvenient de felul celui semna­lat în cad.u­l D.D.T.-ului. P.E.B.-l are o acţiune selectivă mai pronun­ţată faţă de insecte, se realizează la un preţ de cost mai mic şi se fa­brică numai din­ materii trime in­­digene. (Ag­erpres) • 24 de ore • 24 de ore t 24 de «re • 24 de ore • 24 de ore • I -••.•,««|.,RI,«l*llI!t!ll!lll91UllIKIlIIllin!ll*MBnlHMlUllIU!l!llIIXll Preşedintele Consiliului de Stat,­­ NICOLAE CEAUŞESCU, va face o vizită I oficială în Republica Federală Germania. I La invitaţia preşedintelui federal al Re- Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, va­­­publîcii Federale Germania, dr. Gustav W. face, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu,­­ Heinemann, şi a doamnei Heinemann, pre- o vizită oficială în Republica Federală , şedinţele Consiliului de Stat al Republicii Germania intre 26 şi 29 iunie 1973. Constantin Daicoviciu Din partea Comitetului Centra al Partidului Comunist Român, Consiliului de Stat şi a Consilii­lui de Miniştri ale Republicii Socialiste România Comitetul Central al Partidului Comunist Roma Consiliul de Stat şi Consiliul de Miniştri ale Republic Socialiste România anunţă cu profundă durere în s­­area din viaţă a academicianului Constantin Daio­viciu, membru­ al Consiliului de Stat al Republe Socialiste România, vicepreşedinte­­al Academiei­­ Ştiinţe Sociale şi Politice. Eminent om de ştiinţă şi pedagog, academician Constantin Daicoviciu, prin multilaterala sa activitat desfăşurată de-a lungul a peste cinci decenii, a serv cu devotament şi pasiune ştiinţa şi cultura româneasc dezvoltarea îm­văţămîntului, şi-a pus întreaga sa cap­citate de muncă, energia şi cunoştinţele în slujba ca uz propăşirii patriei, a triumfului socialismului în Ro­mânia. COMITETUL CENTRAL CONSILIUL DE STAT AL AL PARTIDULUI COMUNIST REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂN ROMÂNIA CONSILIUL DE MINIȘTRI AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA

Next