Tribuna Sibiului, mai 1973 (Anul 6, nr. 1611-1637)
1973-05-29 / nr. 1635
CONVOCARE Vineri, 1 iunie curent, la ora 15,30, a XIX-a sesiune ordinara a Consiliului popular al municipiului Sibiu va dezbate in cadrul ordinei de zi „Proiectul de hotărire privind preocuparea organului local al puterii de stat pentru asigurarea ocrotirii sănătăţii oamenilor muncii“. In acest contest, comisiile permanente — sănătate, ocrotire sociala si juridico-administative ale consiliului vor prezenta un raport comun. Prima balanţă analitică românească Uzina „Balanţa" din Sibiu îşi onorează din plin renumele de marcă A preciziei. Recent, specialiştii uzinei au realizat prima balanţă analitică românească. Destinată laboratoarelor de chimie şi farmacie, ea este proiectata pentru sarcina maximă de ... 200 de grame, în colaborare cu filiala locală a Centrului de cercetări şi proiectări de mecanică fină şi scule, au fost realizate, de asemenea, primele elemente hidropneumatice, solicitate de industria constructoare de maşini pentru fabricarea utilajelor cu comandă-program, precum şi primele balanţe etalon. Avind o precizie mare (pină la 1:1000 000 din sarcina de cintărire), aceste balanţe sunt destinate operaţiunilor de etalonare a greutăţilor in laboratoarele de metrologie. Prototipurile noilor produse, care au trecut cu succes exigentele probelor de omologare, vor intra îrn fabricaţia de serie incă in cursul acestui a. In acest timp, pe porţile uzineisibiene au ieşit un număr de 20 de războaieautomate de pasmanterie, realizate peste plan, care au fost expediate unor beneficiari externi. Operaţiunea „diversificare“ înscrisă de ciţiva ani în planul de activitate al cunoscutei uzine sibiene — s-a soldat cu rezultate apreciabile, materializate intr-o largă gamă de aparate de cîntărit, care încep de la balanţa analitică de 200 g şi sfirşesc la basculele pentru fonta de 200 de tone. Potrivit nomenclatorului în vigoare, Uzină sibiană produce mai mult de 60 de sortimente, cântare, balanţe, şi bascule, utilaje pentru industria uşoară, aparatură de bord şi control, produse, cunoscute astăzi în Austria, Cehoslovacia, Danemarca, India, Indonezia, Iran şi în multe alte ţări. Pentru a ilustra aportul uzinei „Balanţa“ la dezvoltarea economiei naţionale, trebuie relevat că, de la începutul acestui cincinal şi pînă în prezent, uzina a furnizat aproximativ 100 000 de aparate de cîntărit şi peste 700 000 de aparate de bord pentru autocamioane, tractoare, autoutilitare și motociclete. . Veteranul tralelor luminii a cunoscut, zilele trecute, dintre foştii pionieri, acum veterani ai magistralelor de lumină şi energie, un om care ne-a fost recomandat cu căldură şi mindrie de către colegii săi, de la Grupul de şantiere „Electromontaj“ Sibiu. Intr-adevăr, Carol Kroner, face parte dintre primii oameni care au investit, fără rezerve, întreaga lui pricepere, pasiune şi forţă de munca în slujba electrificării. Comunistul Carol Kroner a crescut profesional odată cu înălţarea impresionantului edificiu al sistemului nostru energetic, sau, altfel spus, măiestria lui este un dar al salbelor de staţii de transformatoare la instalarea cărora a fost prezent încă de la început. Anul 1953 îl găseşte la Ovidiu II, apoi ceva mai tîrziu în zona Timişoara şi Reşiţa, după care urmează un deceniu de lucrări importante în zona Hunedoarei. La o vîrstă, la care alţii ar fi căutat un mod de viaţă sedentară, maistrul de la „Electromontaj“ îşi continuă „peregrinările“ la Craiova, la hidrocentrala de pe Argeş, pentru ca, apoi, moderna staţie de la Porţile de Fier să-i solicite serviciile sale competente. Acum lucrează la staţia de 400 kV din Sibiu, joc unde, de altfel, l-am şi cunoscut, supraveghind lucrările pregătitoare pentru punerea sub tensiune a staţiei. — Cînoscindu-vă reuşitele, Care vă reprezintă, oricine ar fi tentat să afle care este substratul lor moral... — Nu am făcut altceva decît să-mi exercit meseria. Este adevărat că m-am străduit s-o fac bine, şi acest lucru i se cere fiecărui om. La fel ca mulţi dintre colegii mei, am o permanentă dorinţă de a cunoaşte noul, de a înfrunta complicatul, mai precis spus, creşterea complexităţii instalaţiilor, mulţimea de probleme care le ridică, căutarea celor mai optime soluţii îmi stîrnesc o adevărată plăcere profesională. — Există în meseria aceasta şi o altă lătura, aceea a deselor şi uneori îndelungatelor despărţiri de casă, de cei dragi. Cum v-aţi făcut faţă? — Noi ne-am obişnuit pe parcursul anilor, dar aş vrea să arăt că oricum grija şi dorul de casă, răspunderea educării copiilor, ne-a frămîntat permanent. Meritul este şi al soţiilor noastre care au ştiut să înfrunte unele dificultăţii legate de absentarea noastră de acasă. Ca cetăţean preocupat deinteresele obştei, a fost ales să reprezinte unitatea sa în comitetul oamenilor muncii al Trustului „Electromontaj“ Bucureşti, calitate care atestă aprecierea unanimă de care se bucură în colectivul de muncitori căruia îi aparţine. GEORGE KIMBEAXU Anul VI, nr. 1635 PROLETARI DIN TOATE TARII.E, UNITI-VA ! ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Marţi, 29 mai 1973, 4 pagini, 30 bani Un imperativ al actualei etape Valorificarea la maximum a fondului de timp de lucru înfăptuirea cincinalului înainte de termen presupune nu intensificareaefortului fizic ci creşterea productivităţii muncii," şi deci, a producţei, (pe ■scama..depistării şi valorificării superioare a tuturor rezervelor de cifre dispune economia naţională. Promovarea progresului tehnic, extinderea mecanizării şi automatizării, organizarea raţionala, pe baze ştiinţifice, a producţiei şi a muncii sînt doar cîteva căi rapide şi sigure de sporire a eficienţei economice "a fiecărei unități economice. Dintre toate însă, una este la îndemina oricărui colectiv de munca indiferent de gradul de dotare tehnică și materială, de mărime sau număr de salariați. Este vorba de valorificarea la maximum a fondului de timp disponibil de lucru. Un sumar calcul , efectuat la nivelul municipiului Sibiu scoate in evidenţă că deşi principalii indicatori de plan, pe patru luni, au fost realizaţi şi chiar depăşiţi cu 15 milioane lei la producţia globală şi 22,8 milioane lei la producţia marfă indicele de utilizare al capacităţilor de producţie ale întreprinderilor industriale sibiene a atins doar cifra de 71,3 la sută. Aşadar, comparativ cu procentul de 85 la sută cit reprezintă sarcina stabilită de Conferinţa organizaţiei judeţene Sibiu a P.C.R. se remarcă o diferenţă substanţială intre cele două cifre. Dar ce înseamnă folosirea capacităţilor în producţie de 85 la sută? în primul rind producerea unei cantităţi de produse suplimentare egale cu o valoare de 5,7 miliarde lei, exact cit trebuie pentru înfăptuirea efficinului in 4 ani şi şase luni. Iată, deci, însemnatele rezerve care pot fi valorificate printr-o mai "bună organizare a schimburilor, a folosirii la întreaga capacitate a patrimoniului tehnic. Pentru materializarea hotărîrii Conferinţei judeţene de partid, este necesară — şi acesta constituie de fapt obiectul analizei noastre — o îmbunătăţire a indicelui de folosire a fondului disponibil de timp de lucru. Creşterea lui cu 1,5 la sută ar însemna sporirea consi-derabilă a producţiei. S-ar ajunge astfel la obţinerea unui spor de producţie de cca 110 milioane lei, şi, totodată, s-ar traduce în fapt şi hotărirea luată de Conferința municipală de partid ca indicele respectiv să fie de 96 lasută. . . . ■ • Desigur că succinta prezentare a unor calcule pur tehniciste, nu constituie o informare exhaustivă , asupra ceea ce înseamnă valorificarea superioară a fondului de timp. Această a • Absenţele nemotivate şi fluctuaţia — „canale“ de irosire a timpului de lucru • 1,5 la sută creştere a indicelui de utilizare a fondului de timp de muncă înseamnă peste 100 milioane lei producţie globală format doar cadrul organizatoric probe desfăşurării unor ample dezbateri a recenta plenara a Consiliului municipal Sibiu al sindicatelor, dezbateri care au reuşit să găsească noi soluţii ?i măsuri pentru îmbunătăţirea aspectelor puse in discuţie. Vizând, în principal, probleme legate de folosirea fondului de timp, pregătirea profesională a cadrelor în scopul diminuării numărului muncitorilor aflaţi încă sub norme, fluctuaţia şi stabilitatea cadrelor,acţiunea desfăşurată a întregit tabloul preocupărilor activului sindical municipal pe linia depistării .şi Valorificării rezervelor, imenselor rezerve interne aflate în stare latentă în fiecare unitate economică. Cele 15 panouri şi grafice reprezentind tot atîtea întreprinderi de diverse profiluri din municipiu, afişate în sala dezbaterilor, au incitat participanţii la ridicarea şi discutarea unorprobleme de strictă actualitate, in scopul creşterii nivelului calitativ al activităţii lor. Iar profunzimea dezbaterilor a fost cu atît mai mare cu cit ea îmbracă, de acum, forma unei ample manifestări precedată de discutarea, ,pe o perioadă de aproape"o lună, a acestor aspecte, în toate grupele sindicale, la nivelul secţiilor, comitetelor sindicatelor şi al oamenilor muncii. Rţinem citeva idei, semnificative atât ‘ prin unghiul de vedere ’ al cauzelor cât şi al soluţiilor găsite. „Raportat la realizările noastre din anul trecut, acum, pe patru luni, stăm mai rău. Nerealizareaacestui indice serăsfrînge negativ în nerealizarea producţiei marfă. Sîntem in urmă cu 2,75 milioane lei. Dacă ne gândim la cauze, atunci absenţele nemotivate deţin ponderea. Un calcul făcut, la cile 14 mii ore cit reprezintă aceste absenţe, ne dovedeşte rezervele care le avem, şi trebuie valorificate de comitetul oamenilor muncii“ (ing. V. Vasu, Uzina mecanică). „Lipsa Semifabricatelor __ în secţii, stagnările datorate demontării şi , montării ’ unor utilaje, fluctuaţia^ mare , a , tinerilor, întîrzirile • navetiştilor — "au făcut ca" mulţi muncitori de la noi să fie sub normă“ (S. Cacoveanu, „Drapelul roşu“). „Prin construcţia celor doua cămine pentru nefamilişti , am reuşit să stabilizam forţa de muncă — tinerii în special— şi numărul absenţelor nemotivate a scăzut simţitor. Acum ne preocupam de construcţia unui alt cămin“ (ing. Sabin Oneţiu, „Independenţa“). Pentru lichidarea tuturor neregulilor apărute cit şi pentru prevenirea proliferării sau apariţiei altora este necesară, din partea comitetelor oamenilor muncii, organizaţiilor de partid, sindicate şi de tineret, desfăşurarea în permanenţă a unei susţinute munci politice şi cultural-educative de masă, conjugata cu‘ formele noi, concrete, ale muncii de la om la om. In felul (Soutmnara îa pap. a îlî-a) V. BARBU fa Secţia injecţie-stilouri a întreprinderii „Flamura roşie" din Sibiu este dotată cu maşini de înaltă tehnicitate BIBliOu...m„aSTRA" 1 3 1 B1 U , în prezenţa tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU a avut loc solemnitatea decorării ministrului afacerilor externe al României Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar- general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, a decorat, luni după-amiază, cu ordinul „Steaua Republicii Socialiste România" clasa I, pe tovarăşul George Macovescu, membru al Comitetului Central al P.C.R., ministrul afacerilor externe, pentru îndelungată şi rodnică activitate în mişcarea muncitoreasca şi pentru contribuţia adusă la înfăptuirea politicii. Partidului Comunişti Român de construire a socialismului, Aru prilejul împlinirii vîrstei de 60 de ani. La solemnitate au luat parte tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, Manea Mănescu, Gheorghe Pană, Ilie Verdeţ, Cornel Burtică, Ştefan Andrei, Constantin Stătescu, secretarul Consiliului de Stat, Nicolae Ghenea şi Vasile Gliga, adjuncţi ai ministrului afacerilor externe. Inmînînd înalta distincţie, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a felicitat ca înceipe sărbătorit. Cuvintul tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU ’Aş dori ca in numele conducerii de partid şi de stat să felicit pe tovarăşul Macovescu cu prilejul împlinirii vârstei de 60 de ani şi al înminării acestui înalt ordin al Republicii Socialiste România. Desigur, aceasta, este o vîrstă încă tinără, dar în aceşti ani tovarăşul Macovescu a desfăşurat o intensă activitate — şi în ilegalitate, când a adus o contribuţie insemnată la lupta revoluţionară din România — şi apoi in anii de construcţie ■ socialistă, mai cu seamă în domeniul politicii internaţionale. Deci, prin acordarea acestei A luat apoi cuvintul ministrul afacerilor externe, care, adresîndu-se secretarului general al Partidului Comunist Român, celorlalţi tovarăşi din conducerea de partid şi de stat, a spus: „Va mulţumesc din adâncul fiinţei, al conştiinţei mele pentru că astăzi mă aflu aici, în faţa dumneavoastră. Prin dumneavoastră mulţumesc partidului, Partidului Comunist Român, pentru că el m-a adus până aici. In anii aceia din tinereţe, când am cunoscut paridul, am învăţat, de atunci, tot timpul, înalte distincţii seda şi o înaltă apreciere activităţii pe care tovarăşul Macovescu a depus-o în aceşti ani. Dar, aşa cum este obiceiul să se spună întotdeauna, acordarea acestei înalte aprecieri înseamnă şi punerea unor noi obligaţii, de viitor, în munca pe care o are tovarăşul Macovescu ca ministru de externe. Desigur, ţinind seama de politica internaţională a ţării noastre, de multiplele probleme ce se pun pe plan internaţional se poate prevedea că şi în viitor va fi necesară o activitate intensă pentru a se înfăptui şi în acest domeniu, în cit mai bună-mi iubesc poporul din care m-am născut, sa-mi iubesc pamintul dirt care m-am născut. M-a învăţat să iubesc clasa muncitoare, să-i înţeleg perfect ■rolul ei revoluţionar şi s-o urmez. M-am străduit să fac acest lucru. Uneori am reuşit, alteori nu, dar niciodată nu s-a stins, mi se va stinge credinţa în clasa muncitoare, credinţa în partidul meu, credinţa în conducătorii lui. Partidul nostru are astăzi o politica externă cum nu a avut niciodată pone condiţii noi, politica României de dezvoltare a relaţiilor internaţionale, de întărire a colaborării cu ţările socialiste, cu ţările în curs de dezvoltare, cu toate statele lumii, pentru realizarea politicii generale a ţării noastre de colaborare în Europa, de pace în întreaga lume. Doresc să exprim convingerea mea, a conducerii de partid şi de stat că tovarăşul Macovescu va desfăşura şi în viitor o activitate bună în această direcţie. Ii doresc încă o data deplin succes în activitatea sa, viaţă îndelungată, multă sănătate şi fericire, polul acesta, ţaţa aceasta a noastră. O faceţi dumneavoastră. Noi cei care lucrăm în Ministerul de Externe trebuie s-o aplicăm cu aceeaşi grijă, cu aceeaşi conştiinciozitate pentru ca ea într-adevăr să aducă poporului roman, clasei muncitoare din Români, partidului nostru acea strălucire pe care o merită“. După solemnitate, tovarăşul Nicolas Ceauşescu, ceilalţi conducători de partid şi de stat, s-au întreţinut cordial cu sărbătoritul. O premisa a creşterii producţiei Asigurarea bazei furajere Una din condiţiile esenţiale în realizarea producţiei animaliere o constituie, fară îndoială, asigurarea unei puternice baze furajere. Ţinind seama de acest lucru, la nivelul fiecărei unităţi, factorii de conducere au întreprins din timp măsuri eficiente pentru cultivarea suprafeţelor planificate cu plante de nutreţ, îmbunătăţirea pajiştilor naturale şi crearea cadrului optim de realizare a producţiilor planificate. Remarcăm o bună preocupare pe această linie la întreprinderea agricolă de stat din Axente Sever. Conducerea unităţii a stabilit un amplu program menit să ducă la asigurarea unor furaje valoroase în cantităţi îndestulătoare pentru întregul efectiv de 2 200 taurine. Astfel din suprafaţa totală de terenarabil, 800 ha au fost destinate cultivării plantelor de nutreţ. Pe 280 ha s-a însămânţat porumb pentru boabe faţă de 260 ha cîte au fost prevăzute iniţial, iar 40 ha sunt ocupate cu sfeclă furajeră. La prima cultură s-a prevăzut realizarea unei producţii medii de 30 tone la hectar, în timp ce la a doua , de 60 tone. Directorul întreprinderii, ing. Cornel Hegheş ne spunea că, în vederea realizării şi a depăşirii acestor producţii, pe 85 ha s-au administrat cite 50 t tone îngrăşăminte naturale la hectar, restul suprafeţelor fiind fertilizate cu cite 300 kg azotat de amoniu şi 200 kg superfosfac la hectar. JTerenul a fost temeinic pregătit, însămînţările executîndu-se în perioada optimă. în prezent se acordă întreaga atenţie lucrărilor de întreţinere. Peste 75 la sută din suprafaţa cultivată cu porumb pentru siloz a fost erbicidată. La sfecla furajeră s-a încheiat prima praşilă şi răritul. In toate fermele zootehnice a început prăşitul mecanic la porumbul pentru siloz. Cu cele 4 cultivatoare se realizează o viteză zilnică de lucru de 60 ha. Culturile au răsărit uniform şi se dezvoltă bine. Apreciem de asemeneaacţiunea întreprinsă în direcţia utilizării eficiente a spaţiilor din livezile de pomi în scopul cultivării unor plante de nutreţ. Pe o suprafaţă de 20 ha s-au ins-I- mîntat sfeclă şi gulii furajere. Mai bine de 390 ha sînt cultivate cu trifoliene din care, pe 110 ha s-au însămânţat în primăvara acestui an trifoi, lucerna şi ghizdei în cultură purii întreaga suprafaţă a fost ferti,lizată cu îngrăşăminte chimice, revenind în medie 300 kg azotat de amoniu şi 200 kg superfosfac la hectar, ceea ce creează premisele realizării producţiilor planificate de 5 000 kg fin şi 25 000 kg masă verde îa hectar. De altfel, de cîteva zile a început recoltatul lucernei pentru fîn. Prima coasă s-a executat pe 40 ha şi, pe măsură ce lucerna se usucă, este balotată şi transportată în spaţiile de depozitare. Pe suprafeţele nemecanizabile recoltatul se face manual. Şefii de ferme au luat măsuri pentru confecționatul caprelor. Totodată au fost amenajate un număr de remorci în vederea realizării transportului. (Continuare Im pag. VOI.*) P. BUD e• 24 de ore de ore • 24 de ore • 24 de ore • 24 de ore • în judeţ • Ieri dimineaţă, la sediul Întreprinderii de reţele electrice Sibiu a avut loc o consfătuire de lucru pentru instruirea conducătorilor auto în vederea evitării accidentelor de circulaţie. La consfătuire, organizată în Colaborare cu Miliţia municipiului Sibiu, au fost prezentate şi comentate două filme pe teme de circulaţie, s-au dat exemple de abateri de la regulii- de circulaţie săvîrşite de către şoferi din cadrul unităţii-S-a apreciat faptul că, în comparaţie cu alte întreprinderi şi instituţii, la I.R.E.S. există o permanentă preocupare, atît din partea conducerii, cit şi din partea conducătorilor auto, pentru întreţinerea şi exploatarea raţională a parcului auto, pentru evitarea accidentelor provocate de nerespectarea normelor de circulaţie. Acţiunea va fi continuată în zilele ce urmează, cînd se vor organiza asemenea consfătuiri cu şoferii I.R.E.S. din municipiile. Mediaş şi Alba ,Tulia. • Ieri dimineaţă a avut loc şedinţa Comitetului executiv al Consiliului popular municipal Sibiu. A fost analizat modul în care Comitetul executiv a pregătit realizarea obiectivelor din contribuţia bănească şi în muncă, pe anul 1973, conform Legii nr. 20 din 1971. A fost prezentată, de asemenea, o informare privind măsurile luate de Comitetul executiv pentru respectarea normelor de tehnica securităţii şi igiena muncii în unităţile economice subordonate (pînă la 1 mai). • Ieri, la ora 18, la Casa de cultură a tineretului din Sibiu s-a deschis expoziţia de caricaturi „Etică şi echitate“, realizată de cercul de caricaturişti „Reflecţii umane“, de pe lingă Consiliul municipal al sindicatelor Sibiu. Sunt expuse peste 100 de caricaturi care vizează aspecte condamnabile, legate de comportarea în societate, în viaţa cotidiană, în ţară • La numai cîteva zile de la începerea producţiei basculantei de 27 tone, constructorii de autocamioane din Braşov anunţă un nou succes: inaugurarea fabricaţieri de serie a autobasculantei de 17 tone, pe care caracteristicile tehnice o recomandă ca fiind una din cele mai bune maşini de acest tip. Ea este echipată cu motor Diesel de 215 CP, care dezvoltă o viteză de 83 km la oră, are 12 viteze înainte şi 2 înapoi, fiind aptă chiar ,şi pentru tipurile cel mai grele de teren. De asemenea, sistemul modern de frinare îi conferă noului autovehicul o mare siguranţă in exploatare. Descărcarea basculantei se executa automat, printr-un sistem hidraulic şi durează doar 12 secunde. Şi încă un amănunt, cabina avind două blocuri, dispune da un sistem de direcţie care asigura o mare , uşurinţă în manevrarea volanului. • Un grup de ingineri de la U.M.M.U.M. Baia Mare a construit o instalaţie cu ajutorul căreia lipirea plăcuţelor dure la capetele detaşabile ale sfredelelor de mină se efectuează în flux continuu prin curenţi de înaltă frecvenţă. Intrarea in funcţiune a acestei instalaţii înlătură neajunsurile semnalateîn privinţa calităţii sfredelelor armate şi aduc economii anuale de peste o jumătate de milion loi. • în multe ţări D.D.l.-ul a diviait o substanţă indezirabilă întrucât el transmite fructelor sau plantelor un miros neplăcut. Străduindu-se să soluţioneze această problemă deosebit de importantă, chimiştii din Borzeşti au creat şi au introdus în fabricaţie un nou produs, denumit P.E.B.-l, deosebit de eficace pentru combaterea insectelor semnalate în agricultură, dar care nu prezintă nici un fel de inconvenient de felul celui semnalat în cad.ul D.D.T.-ului. P.E.B.-l are o acţiune selectivă mai pronunţată faţă de insecte, se realizează la un preţ de cost mai mic şi se fabrică numai din materii trime indigene. (Agerpres) • 24 de ore • 24 de ore t 24 de «re • 24 de ore • 24 de ore • I -••.•,««|.,RI,«l*llI!t!ll!lll91UllIKIlIIllin!ll*MBnlHMlUllIU!l!llIIXll Preşedintele Consiliului de Stat, NICOLAE CEAUŞESCU, va face o vizită I oficială în Republica Federală Germania. I La invitaţia preşedintelui federal al Re- Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, vapublîcii Federale Germania, dr. Gustav W. face, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, Heinemann, şi a doamnei Heinemann, pre- o vizită oficială în Republica Federală , şedinţele Consiliului de Stat al Republicii Germania intre 26 şi 29 iunie 1973. Constantin Daicoviciu Din partea Comitetului Centra al Partidului Comunist Român, Consiliului de Stat şi a Consiliilui de Miniştri ale Republicii Socialiste România Comitetul Central al Partidului Comunist Roma Consiliul de Stat şi Consiliul de Miniştri ale Republic Socialiste România anunţă cu profundă durere în sarea din viaţă a academicianului Constantin Daioviciu, membru al Consiliului de Stat al Republe Socialiste România, vicepreşedinteal Academiei Ştiinţe Sociale şi Politice. Eminent om de ştiinţă şi pedagog, academician Constantin Daicoviciu, prin multilaterala sa activitat desfăşurată de-a lungul a peste cinci decenii, a serv cu devotament şi pasiune ştiinţa şi cultura româneasc dezvoltarea îmvăţămîntului, şi-a pus întreaga sa capcitate de muncă, energia şi cunoştinţele în slujba ca uz propăşirii patriei, a triumfului socialismului în România. COMITETUL CENTRAL CONSILIUL DE STAT AL AL PARTIDULUI COMUNIST REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂN ROMÂNIA CONSILIUL DE MINIȘTRI AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA