Tribuna Sibiului, februarie 1974 (Anul 7, nr. 1845-1868)

1974-02-01 / nr. 1845

Dezbaterile au demonstrat hotărirea constructorilor de a munci mai bine Desfaşurata sub semnul înaltei exigenţe muncitoreşti, adunarea generală a reprezentanţilor oamenilor muzicii de la întreprinderea de con- Strucţii-montaj a judeţului Sibiu a oferit un cadru optim de vehiculare a ideilor, în vederea stabilirii măsurilor celor mai eficace de realizare a sarcinilor de plan aferente acestui an. Ampla dare de seamă asupra activităţii colectivului întreprinderii şi a comitetului oamenilor muncii privind rezultatele anului 1973 şi a condiţiilor de înfăptuire a planului pe 1974 a constituit nu numai o detaliată şi severă incursiune în cîntul vast al problematicii cu care s-au confruntat constructorii de-a lungul celor 12 luni precedente ci, în acelaşi timp, a incitat la vii şi puternice dezbateri. Anali,inel cu minuţiozitate, pe toate faţetele, munca desfăşurată in anul ce-a trecut, comitetul oamenilor muncii a prezentat, prin materialul întocmit, un autentic mod de ceea ce înseamnă responsabilitate fată de destinele unităţii, spirit pătrunzător si hotărîre nestrămutată de a nu-şi precupeţi forţele pentru imprimarea, în cel de-a! patrulea)' an al cincinalului, a unui ritm de lucru corespunzător. Aşa se explică participarea la dezbateri, în calitate, de invitaţi, a factorilor de răspundere de la unităţile cu care colaborează întreprinderea. Au fost prezenţi, pe lingă reprezentanţii «..’urlaţilor, conducători ai întreprinderii judeţene de industrie locală, Oficiuui judeţean de construcţie şi vinzare a locuinţelor, Institutului judeţean de proiectări, Băncii de investiţii, Bazei Judeţene de aprovizionare tehnico-materiala, in treprinderii ■ 1 ;ov,?- i- gv-, .i"ri- ev rata era Nici nu se putea altfel. Invitaţia şi-a dovedit utilitatea deoarece, în plen, acolo, la faţa locului, orice problemă ridicată şi-a găsit, si răspunsul. Firul roşu al responsabilităţii oamenilor muncii, determinată de dubla lor calitate de proprietari ai mijloacelor de producţie şi producători de bunuri materiale, a trecut prin toate compartimentele activităţii desfăşurate de-a lungul unui an de zile. O realizare în proporţie de numai 84,62 la sută a volumului producţiei aferent® anului precedent şi Adunarea generală a oamenilor muncii de la I. C. M. J. nepuerea în funcţiune a peste 600 apartamente din fondurile populaţiei nu puteau fi trecute cu vederea cu atît mai mult cu cit situaţia economico-financiară cu care I.CM.J. Sibiu a încheiat bilanţul dun ’73 o situează, sub aspectul realizărilor, printre ultimele întreprinderi judeţene din ţară. Iată de ce, pe deplin nemulţumiţi, muncitorii, maiştrii, tehnicienii, inginerii şi economiştii unităţii, toţi cei prezenţi au luat atitudine faţă de neajunsuri, demascîndu-se, cautind rezervele interne în dorinţa de a se valorifica, pentru înscrierea întreprinderii pe făgaşul normal al lucrurilor. In acest sens, ing. Mihail Frăţilă, şeful şantierului I din Mediaş preciza ca, deşi în '73 s-au făcut progrese faţă de anul precedent, productivitatea muncii crescînd cu 16 la sută — activitatea şantierului este umbrită de nepredarea către beneficieri a peste 69 a* -r*Liprarîîe în iganir^rr şi coordonare, precum şi cele legate de neintreţinerea corespunzătoare a utilajelor, conjugate cu defecţiunile din Mecanismul aprovizionării sunt doar cîteva din cauzele care au condus la situaţia aceasta. Muncitorul dulgher-montor .Andrei Schnell, de la şantierul II Sibiu preciza că, de fapt, nefuncţionarea ritmică a utilajelor şi lipsa acută a prefabricatelor — poligonul de prefabricate din Hipodrom nereuşind să satisfacă necesarul — stînjenesc bunul mers al activităţii. Dacă vom avea în timp şi în cantităţi suficiente materiale de care ne trebuie, vom preda în acest an 40 apartamente în plus, arăta el. In această idee, ing. Petre Gheorghiu directorul adjunct al întreprinderii, a propus renunţarea la aprovizionarea prin tranzit şi trimiterea cimentului, oţelului, a ţevilor etc. — direct la punctele de lucru, evitindu-se astfel unele cheltuieli neeconomicoase şi lungirea inutilă al circuitului acestor materiale. Mult s-a discutat în jurul utilajelor cu care sunt dotate şantierele, a felului cum sunt ele întreţinute şi cum funcţionează. Inginerii Ion Marchian, şeful şantierului IV instalaţii, Macarie Popa, Dieter König, Michael Kelp, maiştrii Ion Constantinescu, Axente Popa, de pe şantierele schieneşi alţii au făcut propuneri de certă valoare in vederea Îmbunătăţirii randamentului zestrei tehnice. Pornind de la considerentul că Sn -73 au fost obiective la care deşi se putea lucra în două schimburi nu s-a făcut acest lucru, fapt ce a condus la o folosire sub capacitate a utilajelor din dotare, pentru '74 se preconizează atragerea în circuitul productiv, indiferent de anotimp sau oră, a tuturor maşinilor, nepierzîndu-se din vedere însă folosirea raţională şi întreţinerea corespunzătoare a lor. S-a îmbrăţişat cu viu interes ideea recurgerii la soluţii noi de construe»- -- .*■ «."Vii rr■'i*?N*"N tehnologii, rezolvîndu-se, în parte, penuria de forță de muncă ce dăî(Continuare In pag. a tit-al V. BARBU Informaţii Hoi Informaţii Cisnădie I Comitetul orăşenesc de partid din Cisnădie a organizat recent la Casa d® cultură a sindicatelor o dezbatere pe marginea temei „Politice externă a partidului şi statului nostru“ expusă de tovarăşul Jean Popescu, directorul adjunct al Cabinetului judeţean de partid Sibiu. Au participat aproximativ ISO salariaţi de la I.A.S. In continuare, Trustul judeţean T.A.S. a organizat un instructaj pe teme de protecţia muncii şi a prezentat un ciclu de filme, întreaga acţiune a fost deosebit de interesantă, dovadă fiind numeroasele discuţii purtate de cei prezenţi. (C. Iancu). Mediaş . Ieri la Mediaş a avut loc un fructuos schimb de experienţă tintre comandamentele pioniereşti din cele două municipii ale judeţului nostru. La schimb au participat 60 de comandanţi de uniităţi pioniereşti şi comandanţi instructori de unităţi, în cadrul tematicii stabilite s-au dezbătut temele car® privesc pregătirea acţiunilor pioniereşti dedicate celei de-a XXX-a aniversări a eliberării patriei, celui de-al XI-lea Congres al partidului şi aniversării a 25 de ani de la înfiinţarea organizaţiei pionierilor. Au fost vizitate apoi o serie de obiective economice medieşene şi localurile şcolilor generale 1 şi 5. Dumbrăveni ■ La Casa pionierilor din Dumbrăveni au dat fiinţă două cercuri noi: „Micii pompieri* şi „Prietenii miliţiei". Pregătirea teoretică a pionierilor cuprinşi în cercuri se face la sediul Casei pionierilor iar probele practice, aplicative le execută pe traseele din oraş („Prietenii miliţiei“) şî la Topitoriade cînepă („Micii pompieri“). .Din aceste două cercuri fac parte cca. 30 elevi, car® bilunar se întîlnesc cu instructorii lor. (A. Zsom- DIN SUMAR: Coloana diverselor Dialog* cu cititorii SPORT... SPORT... Rubrica de informaţii: La dispoziţia dv. II. pag. a II-a înalta preţuire a muncii Veşti din Tălmaciu Iniţiativa comuniştilor In pag. a V-a viata INTERNAȚTONALĂ Publicitate în pag. a IV-a Strada, acest uriaş spectacol In mişcare, in care se îngrămădesc, deodată, lumini, zgomote, zarvă, frenezie,... trasee, itimerarii, anomanat —o scenă a faptului divers — este un permanent cîrap de imagini ca se succed cu o viteză de nedescris. Strada cu edificiile sale, cil vitrinele şî firmele sale, cu reclame luminoase şî panouri de afişaj contribuie, implicit, la educaţia estetică a oamenilor. In concepţia multora, reclama comercială, vitrinele, afişul, firmele, catalogul, prospectul — aşadar publicitatea — au o contribuţie, o funcţie strict comercială, aceea de a fac® legătura între producţia bunurilor materiale şi consumul lor — lăsînd problema educaţiei pentru frumos, pentru armonie şi echilibru în seama artelor pure şi a instituţiilor specializate. Constatăm cu satisfacţie că în oraşele judeţului nostru şi, mai ales, în Sibiu există, din partea factorilor responsabili o tot mai mare preocupare pentru realizarea unui cadru ambiant cît mai armonios, atractiv, recreativ, pornind de la construcţiile noi de locuinţe,edificii, parcuri, străzi şî pînă la reclame, firme, vitrine. Referindu-ne la vitrine şi firme, de fapt obiectul articolului, afirmăm că sunt mai cu gust aranjate, cu ’soluţii mai ingenioase de folosire a spaţiului de expunere, că există cite un nucleu de decoratori şi vitrinieri la unităţile comerciale, capabili, să realizeze lucruri noi, ’ de gust, atractive, puse in slujba evidenţierii calităţilor produselor de consum. Cu toate realizările incontestabile ce toate realizări s-au obţinut în direcţia aceasta, nu putem sâ trecem cu vederea peste anumite stări negative ce mai persistă în problema expunerii produselor în vitrina, ne,referim la aspectul lor estetic, la modul cum slujesc acestea evidenţierii varietăţii şi calităţii produselor puse în circulaţie, în Sibiu, bunăoară, putem remarca faptul că, pe str. Magheru, Piaţa Republicii, str. Nicolae Bălcescu vitrinele, reclamele şi firmele unităţilor comerciale au un aspect plăcut, există preocupări pentru a asigura ritmicitatea necesară în schimbarea vitrinelor, după sezon, în funcţie de necesităţile imediate ale comerţului. Unele vitrine sunt , pentru decoratori şi vitrinieri adevărate ateliere de creaţie, unde-şi exercită fantezia şi priceperea realizînd lucruri de calitate. Mai puţină preocupare şi interes se poate constata, insă, în, aranjarea vitrinelor din zonele extracentrale — unde mai găsim lucruri de, prost gust, superficial aranjate, reclamă empiric concepută. Este suficient sa nu deplasăm ,pe străzile :* Mai. Karl Marx, în Piaţa Cibin spre a constata că vitrinele magazinelor, firmele nu mai corespund — din punct de vedere estetic, cît şi in ceea ce, priveşte eficienţa expunerii produselor. Pe strada Karl Marx există un magazin de curelărie şi marochinărie — „aparţinînd cooperaţiei meşteşugăreşti (unit, nr. 25) a cărui vitrină mai expune un „La mulţi ani" pe o placă lingă careun „Moş Gorilă" bizar stă între curele şi hamuri. La unitatea nr. 11 „Legume şî fructe* (lingă bufetul „Cindrelul"), mai există reclame prost executate — pentru vinete, ardei, roşii — rămase din toamnă. Magazinul „Progresul“ aparţinînd I.C.S. Mărfuri industriale beneficiază de vitrine spaţioase. Din toate acestea, una este „aranjată" în chip de depozit, de pături, dispuse într-o ordine „riguroasă", alta conţine 6—7 stofe de iarnă, fără nici o noimă, iar restul, într-o fantezie „ameţitoare", cu materiale de tapiţerie, piizeturi şi stofe nespecifice anotimpului. Fiecare vitrină, în schimb, este garnisită cu cite un tablou de iarnă executat strngaci, aidoma unor cărţi poştale ilustrate ce se mai găsesc prin zonele suburbane. O mostră de prost gust şi dezinteres pentru ceea ce se cheamă reclamă este magazinul cu firma „Plăpume“ în vitrina căruia se alia stimata o plapumă în toată lungimea ei, fără nici un fel de justificare, (estetică sau comercială). Un alt aspect criticabil, in ceea ce priveşte aranjarea vitrinelor vizează o anumită ordine „dezordonată“, un fel de... „fantezi" la discreţia cine ştie cărui „artist* zeios. Sub aceasta se ascunde de fapt lipsa de bun gust, lipsa de idei, platitudinea. Astfel, la magazinul „Arta-Lux" de pe str. Nicolae Bălcescu ale cărui vitrine pot suporta mai multe produse, aranjate mai, eficient, sunt umplute cu rame gen „Blondei“, în spatele cărora sunt niște „grilaje“ de poliester expandat tăiate grosolan, imprecis și fără gust. în schimb, produsele expuse sunt puţine. .Acelaşi lucru se poate spune şi despre vitrinele magazinului .Căminul“ (le aceeaşi stradă) în care „tronează“ două tronuri în nu ştiu ce fel de stil, cu mese în acelaşi ... stil, ocupiind un mare spaţiu, în detrimentul mărfurilor specifice acestui magazin. Pufin mai sus se află vitrina cu figurine de lut ars și „glazurate*, aparțînînd „artistei" Anne Kisse-Grau, despre care s-a mai (Continuare in pag a lit ai ANDREI BRATUJ Si reclama comerciali... ! reclamă spaţiul bunului gust PROLETARI DIN TOATE TARIILE. UNITI-VA ! ORGAN AL COMITETULUI JUDETEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDETEAN Anul VII, nr. 1845 Vineri, 1 februarie 1974 4 pagini, 30 bani Sibiu ■ Pentruduminică 3 februarie a fost programată etapa municipala a „Cupei tineretului" la patinaj viteză pentru pionieri, şi şcolarii intre îl—14 ani cîştigători ai etapei pe şcoală. Din fiecare unitate şcolară urmează să participe la această întrecere cite trei băieţi şi tot atîtea fete, întrecerea se va desfăşura pe gheaţa patinoarului din parcul Sub Arini, începînd de la ora 8:00. Una din construcţiile industriale moderne ale municipiului Sibiu: întreprinderea „Balanţa" Foto: FRED NUSS ► Anul XXX al Eliberarii Fapte pe măsura priceperii şi hărniciei muncitoreşti Devenite cotidiene, faptele înscrise de colectivele de muncă din unităţile economice ale judeţului în marea întrecere socialistă consacrată înfăptuirii cincinalului înainte de termen capătă, în perioada premergătoare evenimentelor acestui an, nou şi Însemnate dimensiuni. Agendele de lucru, abundente în acţiuni dar şi în realizări, constituie o oglindă vie a muncii, hotărite, pline de abnegaţie a muncitorilor, tehnicienilor, inginerilor şi economiştilor din întreprinderile industriale, pentru ridicarea la noi cote a nivelului participării, sociale la edificarea noii societăți socialiste, multilateral dezvoltate. Consemnăm astăzi, din nou, doua, din multiplele succese înregistrate de oamenii Isuntil din județ, în prima lună a celuii de-al patrulea an al cincinalului. „Balanţa“ • 5 mii bucăţi braţe de presiune, P.R.220 pentru industria textilă au realizat, i1 ianuarie, hărnicii membri ai echipei conduse de maistrul Ioan Boca, de la secţia mecanică fină a întreprinderii „Balanţa“ din Sibiu. Produsele, destinate exportului, tompletoazii gama sortimentelor „născute“ aici şi apreciate pentru înalta lor competitivitate tehnică, pe »ţîâ'Iv* : ‘ Lucîa Pirvu. Eva Ciorogaru şi loan Lîhiu sânt doar cîteva nume pe panoul fruntaşilor din întreprindere, care şi-au adus o contribuţie substanţială la repurtarea succesului. Totodată, intorsul acestei luni a fost introdus în fabricaţia de serie un nou produs — balanţa analitică de 200 g. Întreprinderea mecanica Sibiu • Prestigioşii constructori de ma-.şini-unelte ai întreprinderii mecanice din Sibiu fac din nou dovada competenţei şi hărniciei muncitoreşti, tradiţională de altfel, aici Aşa după cum ne informa directorul unităţii, ing. Vasile Vasa, în prezent se află în stadiu de definitivare două maşini realizate de echipa maistrului Martin Schöbe, sprijinită cu competenţă de inginerii Nicolae Coman, Samoîlă Niţă, Axente Ţerbea şi Octavian Turcu. Acest unic utilaj ţine loc de foarnecă ghilotină, presă de îndoit tablă şi maşina de bordurat. Nu peste mult timp cele două produse vor fi expuse în tîrgurile internaţionale din acest an, de la München şi Hanovra, urmând ca altele două, care , se vor realiz, în continuare, să fie expuse in cadrul unor manifestări similare, la Zürich, Paris şi Milano. „11 Iunie“ Cisnădie • In vederea economisirii energiei electrice şi a combustibilului convenţional, la întreprinderea tisnadrittä „11 Iunie“ s-au luat mai, multe măsuri, care voraduce o econoptie de 640 Mw energie electrică şi 4 mii m3 d• combustibil convenţional. . Dintre cele mai eficiente măsuri ,invitîmr folosirea raţională a aburilor pentru încălzirea spaţiilor de producţie, înlocuirea iluminatului incandescent cu fluorescent, oprirea mersului în gol a electromotoarelor, folosirea utilajelor la întreaga lor capacitate prin reducerea fuselor inactive,.. scoaterea din funcţiune a Instalaţilor cu ardere directă ş.a. (.. .Antoniui Nicolae Chioaru - unul din strungarii cu o înaltă calificare profesională din secţia sculări® a întreprinderii Balanţa II dîrt Sibiu Anchetă culturală Metamorfoza boabelor de aur De la zdrobirea mânuită, a bobului de ghui la mărinarea lul cu ajutorul pietrelor şi alai apoi a valturilor în marile îmbete de ape, aici la fabrica de morărit şi panificaţie din cadrul. î.J.I.L. Sibiu, în această complexă aglomerare de baton armat, omul a pus electricitatea să-l suplinească, la muncile îslovitoare. O sală imensa din centrul morii, inmănumghează kilometri de cabluri electrice care comandă electronic toate utilajele aflate în funcţiune, de la descărcătoarele automate ale griului din vagoanele sosite la rampa silozului, pină la celălalt siloz în care se face stîvnîrea produselor finite şi expedierea direct în vagoane. Presania la pepteul de contrai a electricianului comunist Ioan Piperniea este o garanţie că toate utilajele vor funcţiona normal, ne declară maistrul de schimb Ioan Geleriu. In această hală fiecare utilaj este reprezentat grafic pe panouri, iar o sumedenie de becuri de control sî rlavoikraetre şi amperaetre Indică în permanenţă gradul de încărcare, încălzire şi funcţionare. Am urmărit întregul proces tehnologic destul de asm, •pîîe&t, de la intrarea bobului de griu în moară și pînă îa transformarea acestuia în produsul finit Otteandat. Mașîni de depparait, de spălat, de uscat și iarăși kilometri de conducte, de țevi, de elevatoare pneumatice, care transportă continuu acest bob de griu spre voiturile care îl fărâmiţează, spre sitele care separă tărîţele, spre maşinile de gris şi apoi rar spre valţurile care continuă măcinarea. Sala valţurilor asemeni unei uriaşe farmacii, străluceşte de curăţenie. Munca morarului, ajutor de maistru Ioan Weber ca şî an ,rabîlul Mutál',"Ludwig de la sala valţurilor nu este deloc uşoara. O continuă supraveghere prin hublourile de sticla ca, şi, un control al granulaţiilor are aici un aspect de rutină , profesională greu de obţinut fără o experienţă de ani şi ani de practică asiduă. Am mers pe drumul griului pina la locul de insilozare al 14 inîî, unde de asemenea sub supravegherea exigentă a comunistului loan, Optîş, cîntărirea, umplerea și coaserea sacilor se înec. ■automat, iar cu ajutorul unui autocar stiVUÎlor. st- face atit transportul cît și stivuirea sacilor în siloz. în toate aceste drumuri ale mele, mi-am încrucişat paşii de multe ori cu tînărul laboranţi Nicolae Bode,!, si ! ?ir. drum parcurs de acesta era marcat de o proba recoltată din produsul în curs de finisare, pentru stabilirea calităţii sub toate aspectele, conform normelor procesului tehnologic. In final am ajuns la linia automatizată de preaimbalere lu pingi de cîte 1 kilogram a făinii a foc, destinată desfacerii prin magazinele comerţului de stat. Linia deservită de muncitorii loan Denghel, Ileana König şi Maria Cardoş, preambalează odată cu trintecţionarea pungilor și cântărirea, automată a făinii, o cantitate de (Sentia'iafé în pag. a HI*1) GEORGS CIOBANU Specialistul din agricultură și activitatea culturală a satului, de timp, o activitate culturală pria-zisă nu prea văd cum aş putea desfășura. Am auzit de nişte „cazane de medici veterinari din judet, care sunt foarte activi in domeniul cultural. Acolo probabil că-i vorba de pasiune, de talent... Cam atît la C.A.P. Şelianbăr. Din fericire, situaţia nu este asemănătoare iu alte părfi. u Slimnic .■ n intenii alţi.oameni, şi alte păreri despre firap, obligaţii profesionale şî cetăţeneşti. Günther Gynn — directorul căminului cultural: — Majoritatea specialiştilor din sectorul agricol fac parte din comsia pentru raspîndirea conoştinţelor ştiinţifice, aducându-şî contribuţia la ridicarea nivelului de cunoştinţe al sătenilor, la locul de muncă şi la căminul cultural. Cercurile agro-zontehnice sunt coordonate de iepubliul de conducere al căminului cu Ituşa). Inginerii, tehnicienii!i medicii veterinari fie multpentru Cotestna, pentru lărgirea Orizontului spiritual al locuitorilor ei. Dar, ca-ntotodatna, există foc şi pentru, mai mult şi pentru mai bine. La brigada artistică de agitaţie nu este nici un specialist din agricultură. Nici la celelalte formaţii ale căminului nu-l putem ştrage, poate că de vină şi tradiţia... Aşteptăm totul da la tidrele didactice. Zilele trecutes-a făCTU şi in aceastădirecţie o rentativă de a ne smulge din inerţie am solicitat participarea inginerului agronom Ioan Fleischer la realizarea niţei mese de teatru. Am primit un răspuns pozitiv, desigur. Şi nu de aurii- chiar o ofertă din partea finărapr inginer autonom Eugen Burns, care vrea să cînte la chitară Intr-un omoram muzical. Poate o şi vina noastră, a celor care 'ha ocupăm d ■ aprivitea culturală.- că nu :n\ emipă-n i-Pmiuna personalitatea iConti'u: \ ,ro na-la II.al GFORGF »AVID In agricultură este sezonul reparafiilor, al cursurilor agrozootehnice, al brigăzilor ştiinţifice care expun în faţa unor săli pline. Ce fac inginerii agronomi, tehnicienii, medicii veterinari in aceste zile de intensă activitate? Iată o întrebare la care se pot da cele mai deverse răspunsuri. Primul nostru interlocutor — inginerul șef al C.A.P. Șelimbăr Alexandru Preda: — Activitatea culturală?! Nu prea mai avem timp de ea. Unitatea de măsură a timpului nostru este „ziua lumină". Nu ne vedem capul de treburi. La noi nu sunt specialişti care să se ocupe, cu acţiunile culturale. Avem alte treburi mult mai urgente. De altfel cred că peste tot veţi găsi această situaţie. Noi facem agricultură, producţie. Şi totuşi, chiar la C.A.P. Şe limbăr există un medic veterinar tiner ... Cornel Lângă , care pe lingă îndatoririle de serviciu, găseşte timpul necesar conducerii unui curs de agrozootehnie. Sunt nou venit la ferata din Şe- limbăr, spune el. Am găsit aici oameni harnici, dornici să ştie cît mai multe despre creşterea porcinelor. De aceea, cu cei 8 îngrijitori de la sectorul porcine am organizat din cifre zootehnie. La ferma de vaci, dr. Marius Girleanu ,fine un alt curs, cu cei 22 de îngrijitori. Chiar dupăaniază vom urmări la căminul cultural o emisiune T.V. consacrată lucrătorilor din , sectorul zootehnic. Vreau săfolosesc, cît mai mult această emisiune care vine îu întimpinarea cererilor crescătorilor de animale, prezentind aspecte despre care eu aș putea doar vorbi. După vizionare, desigur că voi clarifica eventualele nelămuriri, legând noutăţile prezentate pe micul ecran de ferma noastră. In ceea ce priveşte activitatea culturală, trebuie:3 recunosc faptul că pînă acum nu am fost angrenat in manifestări artistice sau în brigada ştiinţifică. Oricum, din cauza !:p¡¡?!