Tribuna Sibiului, februarie 1974 (Anul 7, nr. 1845-1868)
1974-02-01 / nr. 1845
Pagina 2 Opt ani de amnezie... ... echivalentă cu 12 750 Iei — iată cartea de vizită (de tristă ţinută) a lui Mircea Superiu, din Bobohalma, judeţul Mureş. Dumnealui, tată denaturat, are un copil de care a uitat. Pur şi simplu a uitat pină şi nevoile prime ale creşterii acestuia (ca să nu mai vorbim de celelalte, deosebit de importante). I s-a reamintit, completîndu-i-se și cartea de vizită: un an și jumătate închisoare. în stradă Augustin Tifraş şi Maria Rafailă — protagonişti ai unuispectacol" de cel mai prost gust. Ambii din Buzd, şi-au „coborît“ proasta creştere în uliţă, in faţa lumii. Bătaie, scandal, ultragierea bunelor moravuri. Cei doi au tăbărît pe Gh. Rafa, „trimiţîndu-l" pentru îngrijiri medicale pe timp de 35—40 de zile. Acum, cei doi scandalagii au fost trimişi pentru (în total) vreo trei ani şi ceva acolo unde este locul celor ce nesocotesc normele vieţii noastre sociale. Bun venit, Flavius! Ianuarie 1974 (pînă în ziua de 30, mai precis) 61 de nou născuţi în Agnita. Oraşul de pe Hîrtibacci, aflat, ca altele atîtea, sub zodia unor prefaceri înnoitoare şi în faţa unor imperative ale progresului de frumoasă amplitudine, şi-a primit noii cetăţeni cu bucuria care este a unor asemenea dragi evenimente. In fiecare zi, doi noi cetăţeni ai urbei! Flavius Cioflec a dat prim strigăt către lume In zorii zilei de miercuri. Prima mare bucurie a familiei Cioflec (tatăl, inginer silvic, mama profesoară) este şi o bucurie a tuturor. Bun venit şi să creşti mare, Flavius! Un fel anume Sînt locatari care şi-au făcut din neplata obligaţiilor către obşte un obicei. Iată-l pe M. Albu (bl. 28, ap. 12, Sibiu-Hipodrom). Restant de o jumătate de an, dumnealui are o vorbă cu care „scapă": „O să plătesc cînd voi găsi servici". De găsit nu găseşte cică (vrea în ... comerţ musai), dar pe la bufet câtă cam des. Ba, mai şi subînchiriază, încasînd bani. Iată datele necesare pentru o acţiune care să reprezinte o lecţie. Filantropie ? Aşa s-o fi numind, oare, practica lui Virgil Laţiu, din Blaj, fost şofer la Şantierul 502 construcţii Copşa Mică? Dar cea (identică) a lui Vasile Posa, din Turnu Roşu nr. 337, tot (fost) şofer dar la I.F.E.T. Sibiu, coloana Tălmaciu? Ambii au efectuat transporturi clandestine pentru diverşi cetăţeni, încasînd bani. Pe benzina statului, „Filantropia" aceasta a fost taxată, în sfîrşit, de instanţă ,aşa cum merită. Rondul necinstei Aţa poate fi socotită „plimbarea" prin Copşa Mică a lui Teodor Mătcă, de fel din comuna Tîrnava, blocul SETA nr. 3, recent condamnat la un an închisoare. Umblînd de ici-colo, ochii i-au rămas pironiţi pe nişte obiecte din curtea unui magazin. A pus mina pe ele: o damigeană şi un coş de nuiele. Mai încolo a văzut o autofurgonetă. A pipăit „terenul" şi i-a furat şoferului actele şi vreo 500 de lei. Un adevărat tur de forţă Intr-o hoţie. VAL. DORNEA SIBIU: PACEA: Capcana (orele 9,00; 11,30; 14,00; 16,30; 19,00; 21,00); ARTA: Paradisul (orele 10,00; 12,00; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30); TINERETULUI: Cei şase şi clovnul Cibulka (orele 10,00; 12,00; 1430; 16,30; 18,30; 20,30); INDEPENDENŢA: Mihai Viteazul, seriile I şi H (orele 9,00; 13,30; şi 19,00); 7 NOIEMBRIE: Micul şi marele Klaus (orele 10,00; 14,00; 16,00; 18,00 şi 20,00). MEDIAŞ: PROGRESUL: Cu cărţile pe faţă (orele 9,00; 11,15; 14,00; 16,30; 19,00; 21,15); TINERETULUI: Aladin şi lampa fermecată (ora 10,00) şi Piroşmanii (orele 16,30; 18,30; 20,30). CISNĂDIE: POPULAR: Gentlemenii norocului (orele 11,00; 16,00; 18,00 şi 20,00). AGNITA: 8 MAI: Şapte zile (orele 16,00; 18,00 şi 20,00). DUMBRĂVENI: 7 NOIEMBRIE: Departe de Tipperary (orele 18,00 şi 20,00) . OCNA SIBIULUI: Misterul din Insula Balife (orele 17,00 şi 20,00). BAZNA-BAI: Fluturii sunt liberi (orele 17,00 şi 19,00). APOLDO DE SUS. 23 AUGUST: Frumos, onest, emigrat în Australia (orele 17,00 şi 19,00). 16,00—17,00 — Teleşcoală. 16,00 — Matematică (consultaţii clasa a VIII-a). Prisma. Secţiuni. Prezintă prof. Marcel Chiriţă. 16,15 — Biologie (anul III). Fiziologia analizatorului vizual. 16,35 — Pagini din istoria patriei. Răscoala de la Bobîlna. 17,30 — Emisiune în limba germană. 19,10 — Tragerea LOTO. 19,20 — 1001 de seri. 19,30 — Telejurnal. 20,00 — Revista economică TV. 20,20 — Film artistic. Trecere de noapte, în distribuţie: James Stewart şi Audi Murphy. Premieră pe ţară. 21,45 — 24 de ore. 22.00 — Campionatele europene de patinaj artistic. Proba de dans. Transmisiune de la Zagreb. I. L. Garagiale: La hanul lui Minjoală. Nuvele şi povestiri. Editura Minerva. Mihail Cruceanu: De vorbă cu trecutul... Editura Minerva; Lucia Wald: Sisteme de comunicare umană. Editura ştiinţifică; Dumitru Stoica, Marin Stoica: Tineretul şi educaţia şcolară. Editura Scrisul românesc; Henri Zalis: Scriitori pelerini. Editura pentru turism; Victor Tibacu: Circuitul în lecţia de educaţie fizică. Editura Stadion. Cosiferinifi • In cadrul ciclului „Muncă familie — societate“, clubul „Independenţa" organizează astăzi, la ora 10, în secţia cazangerie a întreprinderii, medalionul ştiinţific „Galileo Galilei". De reuşita acestei acţiuni se ocupă tov. Grumeza Profira, care va prezenta un material pe această temă. • La orele 11 şi 20, în sala de spectacole a clubului „Independenţa", ciclul „Memoria pămîntului românesc“, în cadrul căruia vor avea loc dezbateri pe marginea temei: Istoria patriei în filmul românesc. Acţiunea va fi urmată de filmul Mihai Viteazul, şi este organizată în colaborare cu Întreprinderea cinematografică. Centrul meteorologic Sibiu comunică o vreme relativ călduroasă cu cerul variabil. Vîntul va sufla slab pînă la potrivit din sectorul sudvestic. Temperaturile minime vor fi cuprinse între minus 11 şi minus 6 grade, iar cele maxime vor oscila între minus 3 şi plus 3 grade. Dimineaţa, izolat, ceaţă. Final de etapă în festivalul şcolar de teatru, brigăzi artistice şi montaje 33Partid-inima ţării Organizat de Consiliul judeţean al organizaţiei pionierilor, în cadrul festivalului republican de teatru al pionierilor şi şcolarilor, actuala etapă judeţeană desfăşurată sub genericul „Partid — inima ţării", s-a încheiat cu rezultate notabile. Mai întîi manifestarea actuală a polarizat participarea a sute şi sute de mici artişti amatori din aproape toate şcolile generale sibiene. Dacă am socoti că numai în cele 84 formaţii care şi-au disputat faza finală, pentru obţinerea unui joc fruntaş au participat circa 10 artişti amatori am avea o imagine de ansamblu a acestei largi manifestări cu caracter educativ-formativ. Juriul, care a vizionat toate aceste spectacole a comunicat şi lista laureaţilor concursului. Pentru teatru şcolar premiul I şi dreptul de a participa la faza republicană a fost atribuit cercului de artişti amatori de la Şcoala generală nr. 5, din Sibiu pentru „Întîmplarea geografilor din tabără". Premiile II şi III au fost atribuite şcolilor generale nr. 3 din Mediaş şi respectiv din satul Metiş. Juriul a distins cu menţiuni formaţiile de teatru de la şcolile generale din Apoldu de Sus, nr. 2 din Mediaş,, nr. 2 din Cisnădie şi din satul Şomartin. Pentru artiştii, păpuşari s-au acordat doar două premii: locul I Şcolii generale nr. 2 din Sibiu şi locul II pentru Şcoala generală din satul Ruja, în cadrul întrecerii între brigăzi şi montaje artistice s-au atribuit următoarele premii: locul I Şcoala generală din Moşna, locul II şcolile generale nr. 12 şi 16 din Sibiu (deci două premii II) şi locul III Şcolii generale nr. 17 din Sibiu. Şi aici au fost acordate menţiuni Şcolii generale din Cristian, Liceului din Miercurea, şcolilor generale nr. 2 din Sibiu, Ighişul Vechi şi Liceului din Copşa Mică. Cîştigătoriilor locurilor I la Cele trei categorii stabilite — mult succes la faza republicană care se va desfăşura începînd cu primele zile ale vacanței de primăvară! . (( începînd de vineri 1 februarie 1974, ora 20, pe terasa clubului „Independenta" Sibiu, serile de romanţe şi poezie, atit de mult apreciate de publicul amator de acest gen de muzică, se înscriu sub un nou generic: „Dragostea poveste veche" Gazda serii: Gigi Rădulescu. In imagine: o parte din realizatorii concertului, împreună cu îndrumătorul cultural, Laurenţiu Teodoru, intr-o pauză din spectacol N. BOLDIŞOR Tribuna Sibiului Schimbarea programului librăriilor din municipiul Sibiu Începînd cu data de 1 februarie a.c., librăriile „Mihai Eminescu", „Luceafărul", nr. 2 (str. Karl Marx), nr. 4 (str. N. Bălcescu şi nr. 8 (str. Tribunei) funcţionează cu program nonstop, de la orele 8 la 20, iar restul librăriilor din municipiul Sibiu zilnic (în afară de duminica) cu orar între 10—18. I Aspecte din spectacolul festiv „Primăvara sibiană ’74". In imagine: Corul bărbătesc a! I.P.A. Sibiu ! Foto: NIC- BOLDIȘOR Specialistul din agricultură (Urmare din pas. I) oamenilor cu car® colaborăm, pentru a pătrunde dincolo de bariera universului lor spiritual, a-i înţelege şi a le valorifica ascunsele potenţe artistice. Horea David — inginer şef al C.A.P. Slimnic: — Intr-adevăr, avem multe probleme de rezolvat pe parcursul unei zile de muncă. Totuşi, dacă există bunăvoinţă şi înţelegere a importanţei acţiunii în sine, fiecare specialist din agricultură poate fi şi un activist cultural de nădejde. Ca inginer şef am o mulţime de atribuţii care trebuie îndeplinite. In această perioadă sunt multe statistici de întocmit. Sunt lector la învăţămintul de partid, particip la acţiunile comisiei pentru răspîndirea cunoştinţelor ştiinţifice, conduc un cerc de cultura plantelor de cîmp, iar din 25 ianuarie am primit sarcina de a ţine la căminul cultural un curs de horticultură. De obicei cursurile cu sătenii Ie facem seara, în cadrul brigăzilor de cîmp. In medie am 10—12 oameni. Specialistul din agricultură poate, cred eu, să participe la activitatea culturală, dacă e pasionat şi ştie să-şi împartă foarte riguros timpul. Greutăţi se ivesc de multe ori şi în ceea ce priveşte mobilizarea oamenii * Af' t • 4 • mior. Constantin Popescu — medic veterinar la I.A.S. Slimnic. — Participarea specialistului agricol la viaţa spirituală a localităţii în care-şi desfăşoară activitatea, este posibilă şi necesară. La ora actuală, cînd tehnica pătrunde in cele mai îndepărtate sectoare ale producţiei agricole, omul satului trebuie familiarizat cu ea, cu posibilităţile şi limitele acesteia. In zootehnie, spre exemplu, îngrijitorul trebuie să facă faţă noilor exigenţe cerute de folosirea mecanizării complete, să cunoască problemele fiziologice ridicate de aceasta. Am organizat la fermă un curs de răspîndire a cunoştinţelor medicale în cadrul căruia am vorbit anul trecut despre „Febra aftoasă" şi „Epizotiile la animale". In 1974 am ţinut cîteva expuneri legate de dezvoltarea agriculturii în perioada 1974—1980. Timpul mă presează şi pe mine. Avem multe de făcut, dar după program, între 20—21, putem lămuri lucrurile, mai ales că, aşa cum am mai spus, asemenea acţiuni sunt imperios necesare“. Specialistul din agricultură este foarte ocupat cu problemele sale. Răspunderi mari îi apasă pe umeri. Totuşi, acolo unde există o înţelegere realistă se observă tendinţa de integrare în circuitul valorilor spirituale a lumii satului. In general, specialiştii agricoli participă la brigăzile ştiinţifice şi la realizarea cursurilor agro-zootehnice, deci practic, la acţiunile care sunt legate de formaţia lor profesională. Această unilateralitate se răsfrînge în mod direct asupra prezenţei lor în viaţa căminelor culturale. Chiar la cursurile agro-zootehnice se înregistrează o mecanică şi rigidă repetare a unor teme. Avînd în vedere că lucrează cu oamenii, specialiştii din agricultură pot şi trebuie să devină exemplu şi in activitatea culturală, angrenîndu-se plenar în nobila muncă de lărgire şi îmbogăţire a universului spiritual al celor care obţin pîinea ţării. I I I — Anul VII, nr. 1845 DIALOG CU CITITORII3 ■ La întrebarea ridicată de dv., tovarăşe Lucian Lupa (Sibiu), vă facem cunoscut că aceasta este rezolvatăprin pct. IV (5) din anexa VII la H.C.M. 914/1968 care prevede că militarii din cadrele permanente ale Ministerului Apărării Naţionale şi ale Ministerului de Interne precum şi personalul militarizat din Ministerul de Interne, trecuţi în rezervă sau retragere şi care se reîncadrează în termen de 90 zile, potrivit Decretului 407/958, se consideră că au vechime neîntreruptă în aceeaşi unitate. Perioada neîntreruptă de activitate, pe care au avut-o anterior (ca militari activi sau ca personal militarizat) se include în calculul vechimii neîntrerupte în aceeaşi unitate. ■ Aşa cum am arătat în coloanele ziarului nostru, tovarăşe Gheorghe Tatu (Copşa Mică) în problema dv. Ministerul Muncii, cu Precizările nr. 65 500/973 arată: „Faţă de prevederile art. 72 din Codul muncii şi art. 81 din Legea nr. 14/1972, dat fiind principiul că legea, fără o menţiune expresă, operează numai pentru viitor, şi finind seama de faptul că prin reglementările amintite se stabilesc condiţii şi împrejurări noi, în sensul că se menţine contractul de muncă cu unitatea în care cel în cauză este încadrat, în calculul vechimii netîntrerupte în aceeaşi unitate urmează a se lua numai perioadele de îndeplinire a stagiului militar al salariaţilor încorporaţi după data de 1 martie 1973, data intrării în vigoare a noului Cod de muncă“, în consecinţă unitatea dv. a procedat legal, scăzîndu-vă din calculul vechimii neîntrerupte în aceeaşi unitate, perioada stagiului militar. ■ Dacă dv., stimată tovarăşa Maria Belaşcu, (Sibiu), aveţi vîrsta de 55 ani şi o vechime în muncă de 19 ani, nu vă încadraţi în prevederile legale, respectiv în art. 7, lit. b. din Legea 27/966, pentru obţinerea pensiei integrale pentru limită de vîrstă, în cazul cînd aveţi peste 19 ani şi jumătate , vechimea se rotunjeşte la 20 ani şi deci beneficiaţi de acordarea pensiei în aceste condiţii. Altfel veţi putea obţine pensia numai la împlinirea vîrstei de 57 ani, proporţional cu numărul anilor de muncă. Deci puteţi reveni cu date clare în vederea unui răspuns precis. Perioada de timp ca pensionară pentru incapacitate temporară de muncă, încadrată în gradul I sau II, nu se consideră ca vechime în muncă, nici în cazul cînd aţi urmat un tratament. Dacă aveţi o vechime în muncă de peste 20 ani puteţi solicita stabilirea pensiei integrale pentru limită de vîrstă la împlinirea vîrstei de 55 ani. Temeiul legal este art. 7, lit. b din Legea 27/1966. Așa, că stimată tovarășă Mărioara Ungureanu (Sibiu) vă dorim sănătate pentru a vă putea bucura de drepturile arătate mai sus. CAIUS CONSTANTINESCU consilier juridic I OAMENI AI ZILELOR NOASTRE ■ A „Imi amintesc perioada cind eram musafir... in iunie Vasile Chira împlineşte 49 de ani, dintre care 26 sunt ani număraţi cu ziua şi cu noaptea muncii la întreprinderea de reţele electrice din Sibiu. S-a născut intr-un sat de pe valea Someşului —Jucul de Sus — şi a venit la Sibiu în timpul războiului. In 1948 s-a angajat la „uzina electrică“... „La început am lucrat la reţele, . Săpam gropi şi puneam stîlpi. Apoi am trecut la „staţie“ şi nu după multă vreme m-am specializat în protecţii, automatizări, modernizări. In vremea aceea erau puţini specialişti şi era nevoie de noi. Am pus şi eu umărul la realizarea şi darea în funcţiune a unor obiective energetice şi industriale: la termocentralele de la Fîntinele şi Paroşeni, la hidrocentrala Sadu V, la termocentrala de la Işalniţa, la combinatele chimice din Oraşul Victoria şi Făgăraş, la combinatele siderurgice de la Hunedoara şi Călan ... A fost o perioadă cînd eram musafir acasă. Ţin minte anul 1953 cînd la Hunedoara, împreună cu Vasile Mînzat, am lucrat 12 zile şi 12 nopţi aproape fără întrerupere. Constructorul plecase şi nu lăsase schemele. Furnalele trebuiau să intre in funcţiune pină la 7 noiembrie şi am reuşit să facem instalaţiile. Acum, e altfel. Avem specialişti, avem utilaje moderne, avem mijloace de transport. Să veniţi să ne vedeţi laboratorul adus de la Bucureşti. De fabricaţie românească“. In 1968, Vasile Chira a fost distins cu „Medalia Muncii“, apoi i s-a acordat Medalia „25 de ani de la proclamarea Republicii“. Face parte din Comitetul oamenilor muncii al întreprinderii, este membru in biroul comitetului de partid de la I.R.E.S., iar din 1972 este membru în Comitetul judeţean Sibiu al P.C.R. „Dacă reuşesc să fac faţă sarcinilor? Da. Copiii sunt pe drumul cel bun — fata cea mare a terminat liceul şi-i bobinatoare aici la noi, băiatul a făcut şcoala profesională şi-i electrician, iar mezina are doar cinci ani şi jumătate aşa că ... —, cu sănătatea stau bine, locuinţa e încăpătoare, deci ce motive aş avea să nu-mi îndeplinesc îndatoririle. Ce-i drept, iau parte la multe şedinţe. La început îmi păreau obositoare. Acum acolo se discută problemele noastre de fiecare zi. Trebuie să participi la frămîntările oamenilor. N-ai dreptul să stai de-o parte!“. Comunistul Vasile Chira este unul dintre oamenii despre care la I.R.E.S. se vorbeşte cu stimă şi respect. Fiindcă a ştiut întotdeauna măsura lucrurilor, fiindcă orice spusă a sa are acoperire în faptă, fiindcă îi e drag adevărul şi-l rosteşte cu toată gura, răspicat, muncitoreşte. Oomul Vasile Chira nu ştie ce-i aceea teamă de viaţă, de greutăţile ei. „Necazuri sunt destule în existenţa unui om. Principalul e să nu le pui la inimă, să ştii să treci peste ele“. Muncitorul acesta zvelt, cu fruntea înaltă, brăzdată de cutele concentrării, şi-a croit drum în viaţă, cu tîrnăcopul cînd a fost nevoie. A bătut drumurile ţării cu trenul, cu maşina şi pe jos, a udat cu sudoarea braţelor sale utilaje şi instalaţii care au căpătat „grai“. Şi astăzi Vasile Chira, privind în urmă îmi spune că e mulţumit. Nu mă mir şi nu se miră niciunul din cei care-l cunosc. N. I. DOBRA I I I I I I ■V" * •• Zilele trecute la sediul C.J.E.F.S. s-au desfăşurat lucrările Comisiei judeţene de oină în cadrul căreia s-a analizat activitatea şi rezultatele obţinute in anul 1973. Au participat la lucrări delegaţi ai echipelor participante în competiţiile republicane, antrenori, arbitri, membri ai comisiei judeţene de oină. Din partea Federaţiei Române de Oină a participat: tov. Gheorghe Pricop , preşedintele federaţiei. Au fost evidenţiate munca şi rezultatele obţinute de unele asociaţii sportive şi şcoli, printre care se numără asociaţiile C.F.R. Sibiu, Recolta Apoldu de Sus, şcolile din Turnu Roşu, Ocna Sibiului, şi Şc. gen. nr. 1 Sibiu. Echipa C.F.R. Sibiu, în finala „Cupei U.G.S.R.“ a obţinut un merituos loc patru din 14 participante. La fel de apreciat, a fost rezultatul obţinut de aceasta la faza de zonă a campionatului de calificare, unde la Alba Iulia a trecut peste echipe, cu vechi state de serviciu în sportul nostru naţional. Dar, aceeaşi echipă, a avut o comportare necorespunzătoare în finală unde a ocupat locul VIII — mult inferior posibilităţilor sale. Apreciată a fost comportarea echipei Recolta din Apoldu de Sus, care în finala „Cupei U.T.C." de la Timişoara a ocupat locul XI din 40 echipe, fără a suferi vreo înfrîngere in seria în care a jucat. Cel mai bun rezultat a fost obţinut de echipa Şcolii generale din Turnu Roşu, care în finala de la Iaşi, a obţinut şi în 1973 titlul de campioană a ţării în Cupa Speranţelor (al treilea titlu în decurs de 6 ani, din care în 2 ani consecutiv, în ceilalţi 3 ani cucerind mereu titlul de vicecampioană). Alte două echipe Voinţa Sibiu şi Carpaţi Mîrşa după un start bun luat in primii ani de la infiintare, în 1973 nu au mai participat la competiţii, autodesfiinţîndu-se. O latură negativă a activităţii comisiei a constituit-o slaba activitate desfăşurată în zona municipiului Mediaş, a oraşelor Agnita şi Dumbrăveni, unde nu sunt încă înfiinţate echipe de oină, unde nu se organizează competiţiile prevăzute în calendarul sportiv. De asemenea, negativ a fost apreciată lipsa din competiţiile organizate pentru echipele din mediul rural, a echipelor din comunele Alămor, Slimnic, Ruşi şi Turnu Roşu, care nu lipseau în Întrecerile din trecut la fazele de judeţ. Pentru îndreptarea acestei stări de lucruri s-a lansat ideea Înfiinţării la Sibiu a unui centru naţional de oină, idee care a fost îmbrăţişată de comisie şi apreciată ca un foarte bun mijloc de popularizare a sportului nostru naţional. De asemenea au fost făcute o seamă de alte propuneri înscrise în planul de măsuri menite a contribui la înfiinţarea a noi secţii cu echipe de oină. Nu lipsită de interes a fost propunerea de a se începe şi practicarea basse-ball-ului ca sport asemănător oinei, propunere ce a fost reţinută. In final s-a ales noua componenta a Comisiei judeţene de oină Sibiu, compusă din 13 persoane care, s-a angajat să muncească în aşa fel încît anul 1974 să constituie o cotitură spre mai bine în activitatea sportului nostru naţional — oină. VASILE CIOLACtf mfrm I----------------, MMM* Şedinţa anuală a Comisiei judeţene de oină Atenţie la organizare Duminica trecută, la meciul de fotbal al „Şoimilor" cu Metalurgistul Cugir a venit surprinzător de multă lume. Există, actualmente, în Sibiu o bună predispoziţie pentru spectacolul pe care-l poate oferi stadionul. Pentru spectacolul de calitate, evident! O atenţie deosebită acordată acestui retur al tuturor speranţelor noastre încălzeşte zeci de mii de inimi. E bine! Este bine pentru că, pe calea speranţei şi pe cea a interesului major al spectatorilor — neuitînd datoria fotbaliştilor, dimpotrivă! — se poate consolida acel climat de osmoză şi respect care este al oricăror fapte majore. Duminica de care vorbim ne-a oferit, din păcate, şi o mostră de slabă atenţie acordată aspectului organizatoric. La intrarea de la tribuna I a fost o înghesuială absolut de nedescris — o singură portiţă deschisă — am fost confruntaţi cu „deliciile" pe care doar călătoriile pe unele autobuze le mai poate oferi. Ştim că a fost vorba de o simplă scăpare din vederea organizatorilor şi o notăm în aceste rînduri tocmai pentru a preîntîmpina păţanii similare. Cu atît mai mult cu cit gradul de atractivitate al următoarelor partide de verificare creşte substanţial. Ştim că „gospodarii“ nu s-au aşteptat la o asemenea afluenţă şi, tocmai de aceea, ne facem datoria atenţionînd asupra acestui aspect al viitoarelor noastre întîlniri cu ambianţa stadionului. (V. D.)