Tribuna Sibiului, februarie 1974 (Anul 7, nr. 1845-1868)

1974-02-01 / nr. 1845

Pagina 2 Opt ani de amnezie... ... echivalentă cu 12 750 Iei — iată cartea de vizită (de tristă ţinută) a lui Mircea Superiu, din Bobohalma, judeţul Mureş. Dum­nealui, tată denaturat, are un co­pil de care a uitat. Pur şi simplu a uitat pină şi nevoile prime ale creşterii acestuia (ca să nu mai vorbim de celelalte, deosebit de importante). I s-a reamintit, com­­pletîndu-i-se și cartea de vizită: un an și jumătate închisoare. în stradă Augustin Ti­fr­aş şi Maria Ra­­failă — protagonişti ai unui­­spectacol" de cel mai prost gust. Ambii din Buzd, şi-au „coborît“ proasta creştere în uliţă, in faţa lumii. Bătaie, scandal, ultragie­rea bunelor moravuri. Cei doi au tăbărît pe Gh. Rafa, „trimiţîn­­du-l" pentru îngrijiri medicale pe timp de 35—40 de zile. Acum, cei doi scandalagii au fost tri­mişi pentru (în total) vreo trei ani şi ceva acolo unde este lo­cul celor ce nesocotesc normele vieţii noastre sociale. Bun venit, Flavius! Ianuarie 1974 (pînă în ziua de 30, mai precis) 61 de nou născuţi în Agnita. Oraşul de pe Hîrtibacci, aflat, ca altele atîtea, sub zodia unor prefaceri înnoitoare şi în faţa unor imperative ale progre­sului de frumoasă amplitudine, şi-a primit noii cetăţeni cu bucu­ria care este a unor asemenea dragi evenimente. In fiecare zi, doi noi cetăţeni ai urbei! Flavius Cioflec a dat prim strigăt către lume In zorii zilei de miercuri. Prima mare bucurie a familiei Cioflec (tatăl, inginer silvic, mama profesoară) este şi o bucurie a tuturor. Bun venit şi să creşti mare, Flavius! Un fel anume Sînt locatari care şi-au făcut din neplata obligaţiilor către obşte un obicei. Iată-l pe M. Albu (bl. 28, ap. 12, Sibiu-Hipodrom). Restant de o jumătate de an, dum­nealui are o vorbă cu care „scapă": „O să plătesc cînd voi găsi servici". De găsit nu gă­seşte cică (vrea în ... comerţ musai), dar pe la bufet câtă cam des. Ba, mai şi subînchiriază, în­­casînd bani. Iată datele necesare pentru o acţiune care să repre­zinte o lecţie. Filantropie ? Aşa s-o fi numind, oare, prac­tica lui Virgil Laţiu, din Blaj, fost şofer la Şantierul 502 con­strucţii Copşa Mică? Dar cea (identică) a lui Vasile Posa, din Turnu Roşu nr. 337, tot (fost) şo­fer dar la I.F.E.T. Sibiu, coloana Tălmaciu? Ambii au efectuat transporturi clandestine pentru diverşi cetăţeni, încasînd bani. Pe benzina statului, „Filantropia" aceasta a fost taxată, în sfîrşit, de instanţă ,aşa cum merită. Rondul necinstei Aţa poate fi socotită „plimba­rea" prin Copşa Mică a lui Teo­dor Mătcă, de fel din comuna Tîrnava, blocul SETA nr. 3, re­cent condamnat la un an închi­soare. Umblînd de ici-colo, ochii i-au rămas pironiţi pe nişte o­­biecte din curtea unui magazin. A pus mina pe ele: o damigeană şi un coş de nuiele. Mai încolo a văzut o autofurgonetă. A pi­păit „terenul" şi i-a furat şoferu­lui actele şi vreo 500 de lei. Un adevărat tur de forţă Intr-o hoţie. VAL. DORNEA SIBIU: PACEA: Capcana (orele 9,00; 11,30; 14,00; 16,30; 19,00; 21,00); ARTA: Paradisul (orele 10,00; 12,00; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30); TINERE­TULUI: Cei şase şi clovnul Cibulka (orele 10,00; 12,00; 1430; 16,30; 18,30; 20,30); INDEPENDENŢA: Mihai Vi­teazul, seriile I şi H (orele 9,00; 13,30; şi 19,00); 7 NOIEMBRIE: Mi­cul şi marele Klaus (orele 10,00; 14,00; 16,00; 18,00 şi 20,00). MEDIAŞ: PROGRESUL: Cu cărţile pe faţă (orele 9,00; 11,15; 14,00; 16,30; 19,00; 21,15); TINERETULUI: Aladin şi lampa fermecată (ora 10,00) şi Piroşmanii (orele 16,30; 18,30; 20,30). CISNĂDIE: POPULAR: Gentleme­nii norocului (orele 11,00; 16,00; 18,00 şi 20,00). AGNITA: 8 MAI: Şapte zile (ore­le 16,00; 18,00 şi 20,00). DUMBRĂVENI: 7 NOIEMBRIE: Departe de Tipperary (orele 18,00 şi 20,00) . OCNA SIBIULUI: Misterul din Insula Balife (orele 17,00 şi 20,00). BAZNA-BAI: Fluturii sunt liberi (orele 17,00 şi 19,00). APOLDO DE SUS. 23 AUGUST: Frumos, onest, emigrat în Australia (orele 17,00 şi 19,00). 16,00—17,00 — Teleşcoală. 16,00 — Matematică (consultaţii clasa a VIII-a). Prisma. Secţiuni. Prezintă prof. Marcel Chiriţă. 16,15 — Biologie (anul III). Fi­ziologia analizatorului vizual. 16,35 — Pagini din istoria pa­triei. Răscoala de la Bobîlna. 17,30 — Emisiune în limba ger­mană. 19,10 — Tragerea LOTO. 19,20 — 1001 de seri. 19,30 — Telejurnal. 20,00 — Revista eco­nomică TV. 20,20 — Film artis­tic. Trecere de noapte, în distri­buţie: James Stewart şi Audi­ Murphy. Premieră pe ţară. 21,45 — 24 de ore. 22.00 — Campio­natele europene de patinaj ar­tistic. Proba de dans. Transmisi­une de la Zagreb. I. L. Gar­agiale: La hanul lui Min­­joală. Nuvele şi povestiri. Editura Minerva. Mihail Cruceanu: De vor­bă cu trecutul... Editura Minerva; Lucia Wald: Sisteme de comunicare umană. Editura ştiinţifică; Dumitru Stoica, Marin Stoica: Tineretul şi e­­ducaţia şcolară. Editura Scrisul ro­mânesc; Henri Zalis: Scriitori pele­rini. Editura pentru turism; Victor Tibacu: Circuitul în lecţia de educa­ţie fizică. Editura Stadion. Cosiferinifi • In cadrul ciclului „Muncă familie — societate“, clubul „Inde­pendenţa" organizează astăzi, la ora 10, în secţia cazangerie a întreprin­derii, medalionul ştiinţific „Galileo Galilei". De reuşita acestei acţiuni se ocupă tov. Grumeza Profira, care va prezenta un material pe această temă. • La orele 11 şi 20, în sala de spectacole a clubului „Independen­ţa", ciclul „Memoria pămîntului ro­mânesc“, în cadrul căruia vor avea loc dezbateri pe marginea temei: Istoria patriei în filmul românesc. Acţiunea va fi urmată de filmul Mi­hai Viteazul, şi este organizată în colaborare cu Întreprinderea cine­matografică. Centrul meteorologic Sibiu comu­nică o vreme relativ călduroasă cu cerul variabil. Vîntul va sufla slab pînă la potrivit din sectorul sud­­vestic. Temperaturile minime vor fi cuprinse între minus 11 şi minus 6 grade, iar cele maxime vor oscila între minus 3 şi plus 3 grade. Dimi­neaţa, izolat, ceaţă. Final de etapă în festivalul şcolar de teatru, brigăzi artistice şi montaje 33Partid-inima ţării Organizat de Consiliul judeţean al organizaţiei pionierilor, în cadrul festivalului republican de teatru al pionierilor şi şcolarilor, actuala eta­pă judeţeană desfăşurată sub gene­ricul „Partid — inima ţării", s-a în­cheiat cu rezultate notabile. Mai întîi manifestarea actuală a polari­zat participarea a sute şi sute de mici artişti amatori din aproape toa­te şcolile generale sibiene. Dacă am socoti că numai în cele 84 formaţii care şi-au disputat faza finală, pentru obţinerea unui joc fruntaş au participat circa 10 artişti amatori am avea o imagine de an­samblu a acestei largi manifestări cu caracter educativ-formativ. Juriul, care a vizionat toate aceste spectacole a comunicat şi lista lau­reaţilor concursului. Pentru teatru şcolar premiul I şi dreptul de a participa la faza repu­blicană a fost atribuit cercului de artişti amatori de la Şcoala generală nr. 5, din Sibiu pentru „Întîmplarea geografilor din tabără". Premiile II şi III au fost atribuite şcolilor ge­nerale nr. 3 din Mediaş şi respec­tiv din satul Metiş. Juriul a distins cu menţiuni for­maţiile de teatru de la şcolile gene­rale din Apoldu de Sus, nr. 2 din Mediaş,, nr. 2 din Cisnădie şi din satul Şomartin. Pentru artiştii, păpuşari s-au acor­dat doar două premii: locul I Şcolii generale nr. 2 din Sibiu şi locul II pentru Şcoala generală din satul Ruja, în cadrul întrecerii între brigăzi şi montaje artistice s-au atribuit ur­mătoarele premii: locul I Şcoala ge­nerală din Moşna, locul II şcolile generale nr. 12 şi 16 din Sibiu (deci două premii II) şi locul III Şcolii ge­nerale nr. 17 din Sibiu. Şi aici au fost acordate menţiuni Şcolii­ gene­rale din Cristian, Liceului din Miercurea, şcolilor generale­ nr. 2 din Sibiu, Ighişul Vechi şi Liceului din Copşa Mică. Cîştigătoriilor locurilor I la Cele trei categorii stabilite — mult succes la faza republicană care se va des­făşura începînd cu primele zile ale vacanței de primăvară! . (( începînd de vineri 1 februarie 1974, ora 20, pe terasa clubului „Inde­pendenta" Sibiu, serile de romanţe şi poezie, atit de mult apreciate de publicul amator de acest gen de muzică, se înscriu sub un nou ge­neric: „Dragostea poveste veche" Gazda serii: Gigi Rădulescu. In ima­gine: o parte din realizatorii concertului, împreună cu îndrumătorul cultural, Laurenţiu Teodoru, intr-o pauză din spectacol N. BOLDIŞOR Tribuna Sibiului Schimbarea progra­mului librăriilor din municipiul Sibiu Începînd cu data de 1 februa­rie a.c., librăriile „Mihai Emi­­nescu", „Luceafărul", nr. 2 (str. Karl Marx), nr. 4 (str. N. Băl­­cescu­ şi­ nr. 8 (str. Tribunei) funcţionează cu program non­stop, de la orele 8 la 20, iar res­­tul librăriilor din municipiul Si­biu zilnic (în afară de duminica) cu orar între 10—18. I Aspecte din spectacolul festiv „Primăvara sibiană ’74". In imagine: Corul bărbătesc a! I.P.A. Sibiu ! Foto: NIC- BOLDIȘOR Specialistul din agricultură (Urmare din pas. I) oamenilor cu car® colaborăm, pen­tru a pătrunde dincolo de bariera universului lor spiritual, a­-i înţelege şi a le valorifica ascunsele potenţe artistice. Horea David — inginer şef al C.A.P. Slimnic: — Intr-adevăr, avem multe proble­me de rezolvat pe parcursul unei zile de muncă. Totuşi, dacă există bunăvoinţă şi înţelegere a impor­tanţei acţiunii în sine, fiecare spe­cialist din agricultură poate fi şi un activist cultural de nădejde. Ca in­giner şef am o mulţime de atribu­ţii care trebuie îndeplinite. In a­­ceastă perioadă sunt multe statistici de întocmit. Sunt lector la învăţă­­mintul de partid, particip la acţiu­nile comisiei pentru răspîndirea cu­noştinţelor ştiinţifice, conduc un cerc de cultura plantelor de cîmp, iar din 25 ianuarie am primit sarcina de a ţine la căminul cultural un curs de horticultură. De obicei cursurile cu sătenii Ie facem seara, în cadrul brigăzilor de cîmp. In me­die am 10—12 oameni. Specialistul din agricultură poate, cred eu, să participe la activitatea culturală, dacă e pasionat şi ştie să-şi împartă foarte riguros timpul. Greutăţi se ivesc de multe ori şi în ceea ce priveşte mobilizarea oameni­­­i *­­ Af' t • 4 • mior. Constantin Popescu — medic vete­rinar la I.A.S. Slimnic. — Participarea specialistului agri­col la viaţa spirituală a localităţii în care-şi desfăşoară activitatea, es­te posibilă şi necesară. La ora ac­tuală, cînd tehnica pătrunde in cele mai îndepărtate sectoare ale produc­ţiei agricole, omul satului trebuie familiarizat cu ea, cu posibilităţile şi limitele acesteia. In zootehnie, spre exemplu, îngrijitorul trebuie să facă faţă noilor exigenţe cerute de folosirea mecanizării complete, să cunoască problemele fiziologice ri­dicate de aceasta. Am organizat la fermă un curs de răspîndire a cu­noştinţelor medicale în cadrul că­ruia am vorbit anul trecut despre „Febra aftoasă" şi „Epizotiile la ani­male". In 1974 am ţinut cîteva expu­neri legate de dezvoltarea agricul­turii în perioada 1974—1980. Timpul mă presează şi pe mine. Avem mul­te de făcut, dar du­pă program, între 20—21, putem lămuri lucrurile, mai ales că, aşa cum am mai spus, ase­menea acţiuni sunt imperios nece­sare“. Specialistul din agricultură este foarte ocupat cu problemele sale. Răspunderi mari îi apasă pe umeri. Totuşi, acolo unde există o înţelege­re realistă se observă tendinţa de integrare în circuitul valorilor spi­rituale a lumii satului. In general, specialiştii agricoli participă la bri­găzile ştiinţifice şi la realizarea cursurilor agro-zootehnice, deci practic, la acţiunile care sunt legate de formaţia lor profesională. Această unilateralitate se răsfrîn­­ge în mod direct asupra prezenţei lor în viaţa căminelor culturale. Chiar la cursurile agro-zootehnice se înregistrează o mecanică şi rigi­dă repetare a unor teme. Avînd în vedere că lucrează cu oamenii, spe­cialiştii din agricultură pot şi tre­buie să devină exemplu şi in acti­vitatea culturală, angrenîndu-se ple­nar în nobila muncă de lărgire şi îmbogăţire a universului spiritual al celor care obţin pîinea ţării. I I I — Anul VII, nr. 1845 DIALOG CU CITITORII3 ■ La întrebarea ridicată de dv., tovarăşe Lucian Lupa (Sibiu), vă facem cunoscut că aceasta este rezolvată­­prin pct. IV (5) din anexa VII la H.C.M. 914/1968 care prevede că militarii din cadrele perma­nente ale Ministerului Apărării Naţionale şi ale Ministerului de In­terne precum şi personalul militarizat din Ministerul de Interne, tre­cuţi în rezervă sau retragere şi care se reîncadrează în termen de 90 zile, potrivit Decretului 407/958, se consideră că au vechime ne­întreruptă în aceeaşi unitate. Perioada neîntreruptă de activitate, pe care au avut-o anterior (ca militari activi sau ca personal militarizat) se include în calculul vechimii neîntrerupte în aceeaşi unitate. ■ Aşa cum am arătat în coloanele ziarului nostru, tovarăşe Gheor­­ghe Tatu (Copşa Mică) în problema dv.­ Ministerul Muncii, cu Preci­zările nr. 65 500/973 arată: „Faţă de prevederile art. 72 din Codul muncii şi art. 81 din Legea nr. 14/1972, dat fiind principiul că legea, fără o menţiune expresă, operează numai pentru viitor, şi finind seama de faptul că prin reglementările amintite se stabilesc condiţii şi împrejurări noi, în sensul că se menţine contractul de muncă cu unitatea în care cel în cauză este încadrat, în calculul vechimii net­întrerupte în aceeaşi unitate urmează a se lua numai perioadele de îndeplinire a stagiului militar al salariaţilor încorporaţi după data de 1 martie 1973, data intrării în vigoare a noului Cod de muncă“, în consecinţă unitatea dv. a procedat legal, scăzîndu-vă din calculul vechimii neîntrerupte în aceeaşi unitate, perioada stagiului militar. ■ Dacă dv., stimată tovarăşa Maria Belaşcu, (Sibiu), aveţi vîrsta de 55 ani şi o vechime în muncă de 19 ani, nu vă încadraţi în preve­derile legale, respectiv în art. 7, lit. b. din Legea 27/966, pentru obţi­nerea pensiei integrale pentru limită de vîrstă, în cazul cînd aveţi peste 19 ani şi jumătate , vechimea se rotunjeşte la 20 ani şi deci beneficiaţi de acordarea pensiei în aceste condiţii. Altfel veţi putea obţine pensia numai la împlinirea vîrstei de 57 ani, proporţional cu numărul anilor de muncă. Deci puteţi reveni cu date clare în vederea unui răspuns precis.­­ Perioada de timp ca pensionară pentru incapacitate temporară de muncă, încadrată în gradul I sau II, nu se consideră ca vechime în muncă, nici în cazul cînd aţi urmat un tratament. Dacă aveţi o vechime în muncă de peste 20 ani puteţi solicita stabilirea pensiei integrale pentru limită de vîrstă la împlinirea vîrstei de 55 ani. Te­meiul legal este art. 7, lit. b din Legea 27/1966. Așa, că stimată tova­rășă Mărioara Ungureanu (Sibiu) vă dorim sănătate pentru a vă putea bucura de drepturile arătate mai sus. CAIUS CONSTANTINESCU consilier juridic I OAMENI AI ZILELOR NOASTRE ■ A­­ „Imi amintesc perioada cind eram­­ musafir... in iunie Vasile Chira împli­neşte 49 de ani, dintre care 26 sunt ani număraţi cu ziua şi cu noaptea muncii la întreprinde­rea de reţele electrice din Sibiu. S-a născut intr-un sat de pe va­lea Someşului —Jucul de Sus — şi a venit la Sibiu în timpul răz­boiului. In 1948 s-a angajat la „uzina electrică“... „La început am lucrat la re­ţele, . Săpam gropi şi puneam stîlpi. Apoi am trecut la „sta­­­ţie“ şi nu după multă vreme m-am specializat în protecţii, automatizări, modernizări. In vremea aceea erau puţini spe­cialişti şi era nevoie de noi. Am pus şi eu umărul la realizarea şi darea în funcţiune a unor o­­biective energetice şi industriale: la termocentralele de la Fînti­­nele şi Paroşeni, la hidrocentrala Sadu V, la termocentrala de la Işalniţa, la combinatele chimice din Oraşul Victoria şi Făgăraş, la combinatele siderurgice de la Hunedoara şi Călan ... A fost o perioadă cînd eram musafir acasă. Ţin minte anul 1953 cînd la Hunedoara, împreună cu Va­sile Mînzat, am lucrat 12 zile şi 12 nopţi aproape fără între­rupere. Constructorul plecase şi nu lăsase schemele. Furnalele trebuiau să intre in funcţiune pină la 7 noiembrie şi am reu­şit să facem instalaţiile. Acum, e altfel. Avem specialişti, avem utilaje moderne, avem mijloace de transport. Să veniţi să ne ve­deţi laboratorul adus de la Bucu­reşti. De fabricaţie românească“. In 1968, Vasile Chira a fost distins cu „Medalia Muncii“, apoi i s-a acordat Medalia „25 de ani de la proclamarea Republicii“. Face parte din Comitetul oame­nilor muncii al­­ întreprinderii, este membru in biroul comite­tului de partid de la I.R.E.S., iar din 1972 este membru în Comi­tetul judeţean Sibiu al P.C.R. „Dacă reuşesc să fac faţă sar­cinilor? Da. Copiii sunt pe dru­mul cel bun — fata cea mare a terminat liceul şi-i bobinatoare aici la noi, băiatul a făcut şcoala profesională şi-i electrician, iar mezina are doar cinci ani şi ju­mătate aşa că ... —, cu sănăta­tea stau bine, locuinţa e încă­pătoare, deci ce motive aş avea să nu-mi îndeplinesc îndatoririle. Ce-i drept, iau parte la multe şedinţe. La început îmi păreau obositoare. Acum acolo se dis­cută problemele noastre de fie­care zi. Trebuie să participi la frămîntările oamenilor. N-ai dreptul să stai de-o parte!“. Comunistul Vasile Chira este unul dintre oamenii despre care la I.R.E.S. se vorbeşte cu stimă şi respect. Fiindcă a ştiut întot­deauna măsura lucrurilor, fiind­că orice spusă a sa are acope­rire în faptă, fiindcă îi e drag adevărul şi-l rosteşte cu toată gura, răspicat, muncitoreşte. Oo­mul Vasile Chira nu ştie ce-i a­­ceea teamă de viaţă, de greută­ţile ei. „Necazuri sunt destule în existenţa unui om. Principalul e să nu le pui la inimă, să ştii să treci peste ele“. Muncitorul acesta zvelt, cu fruntea înaltă, brăzdată de cu­tele concentrării, şi-a croit drum în viaţă, cu tîrnăcopul cînd a fost nevoie. A bătut drumurile ţării cu trenul, cu maşina şi pe jos, a udat cu sudoarea braţelor sale utilaje şi instalaţii care au căpătat „grai“. Şi astăzi Vasile Chira, privind în urmă îmi spu­ne că e mulţumit. Nu mă mir şi nu se miră nici­­unul din cei care-l cunosc. N. I. DOBRA I I I I I I ■V" * •• Zilele trecute la sediul C.J.E.F.S. s-au desfăşurat lucrările Comisiei judeţene de oină în cadrul căreia s-a analizat activitatea şi rezultate­le obţinute in anul 1973. Au participat la lucrări delegaţi ai echipelor participante în competiţii­le republicane, antrenori, arbitri, membri ai comisiei judeţene de oină. Din partea Federaţiei Române de Oină a participat: tov. Gheorghe Pri­­cop , preşedintele federaţiei. Au fost evidenţiate munca şi re­zultatele obţinute de unele asociaţii sportive şi şcoli, printre care se nu­mără asociaţiile C.F.R. Sibiu, Recolta Apoldu de Sus, şcolile din Turnu Roşu, Ocna Sibiului, şi Şc. gen. nr. 1 Sibiu. Echipa C.F.R. Sibiu, în fi­nala „Cupei U.G.S.R.“ a obţinut un merituos loc patru din 14 partici­pante. La fel de apreciat, a fost re­zultatul obţinut de aceasta la faza de­ zonă a campionatului de califi­care, unde la Alba Iulia a trecut peste echipe, cu vechi state de ser­viciu în sportul nostru naţional. Dar, aceeaşi echipă, a avut o comportare necorespunzătoare în finală unde a ocupat locul VIII — mult inferior posibilităţilor sale. Apreciată a fost comportarea e­­chipei Recolta din Apoldu de Sus, care în finala „Cupei U.T.C." de la Timişoara a ocu­pat locul XI din 40 echipe, fără a suferi vreo înfrîngere in seria în care a jucat. Cel mai bun rezultat a fost ob­ţinut de echipa Şcolii generale din Turnu Roşu, care în finala de la Iaşi, a obţinut şi în 1973 titlul de campioană a ţării în Cupa Speranţe­lor (al treilea titlu în decurs de 6 ani, din care în 2 ani consecutiv, în ceilalţi 3 ani cucerind mereu ti­tlul de vicecampioană). Alte două echipe Voinţa Sibiu şi Carpaţi Mîrşa după un start bun luat in primii ani de la infiin­­tare, în 1973 nu au mai partici­pat la competiţii, autodesfiinţîndu-se. O latură negativă a activităţii comisiei a constituit-o slaba activi­tate desfăşurată în zona municipiu­lui Mediaş, a oraşelor Agnita şi Dumbrăveni, unde nu sunt încă în­fiinţate echipe de oină, unde nu se organizează competiţiile prevăzute în calendarul sportiv. De asemenea, negativ a fost a­­preciată lipsa din competiţiile orga­nizate pentru echipele din mediul rural, a echipelor din comunele A­­lămor, Slimnic, Ruşi şi Turnu Roşu, care nu lipseau în Întrecerile din trecut la fazele de judeţ. Pentru îndreptarea acestei stări de lucruri s-a lansat ideea Înfiinţării la Sibiu a unui centru naţional de oină, idee care a fost îmbrăţişată de comi­sie şi apreciată ca un foarte bun mijloc de popularizare a sportului nostru naţional. De asemenea au fost făcute o seamă de alte propu­neri înscrise în planul de măsur­i menite a contribui la înfiinţarea a noi secţii cu echipe de oină. Nu lipsită de interes a fost pro­punerea de a se începe şi practica­rea basse-ball-ului ca sport asemă­nător oinei, propunere ce a fost re­ţinută. In final s-a ales noua componenta a Comisiei judeţene de oină Sibiu, compusă din 13 persoane care, s-a angajat să muncească în aşa fel în­­cît anul 1974 să constituie o coti­tură spre mai bine în activitatea sportului nostru naţional — oină. VASILE CIOLACtf mfrm I----------------, MMM* Şedinţa anuală a Comisiei judeţene de oină Atenţie la organizare Duminica trecută, la meciul de fotbal al „Şoimilor" cu Metalur­gistul Cugir a venit surprinzător de multă lume. Există, actual­mente, în Sibiu o bună predis­poziţie pentru spectacolul pe care-l poate oferi stadionul. Pen­tru spectacolul de calitate, evi­dent! O atenţie deosebită acordată acestui retur al tuturor speranţe­lor noastre încălzeşte zeci de mii de inimi. E bine! Este bine pen­tru că, pe calea speranţei şi pe cea a interesului major al spec­tatorilor — neuitînd datoria fot­baliştilor, dimpotrivă! — se poa­te consolida acel climat de os­moză şi respect care este al ori­căror fapte majore. Duminica de care vorbim ne-a oferit, din păcate, şi o mostră de slabă atenţie acordată aspectului organizatoric. La intrarea de la tribuna I a fost o înghesuială absolut de nedescris — o singură portiţă deschisă — am fost con­fruntaţi cu „deliciile" pe care doar călătoriile pe unele auto­buze le mai poate oferi. Ştim că a fost vorba de o simplă scăpare din vedere­a organizatorilor şi o notăm în aceste rînduri tocmai pentru a preîntîmpina păţanii si­milare. Cu atît mai mult cu cit gradul de atractivitate al urmă­toarelor partide de verificare creşte substanţial. Ştim că „gospodarii“ nu s-au aşteptat la o asemenea afluenţă şi, tocmai de aceea, ne facem datoria atenţionînd asupra acestui aspect al viitoarelor noastre în­­tîlniri cu ambianţa stadionului. (V. D.)

Next