Tribuna Sibiului, aprilie 1975 (Anul 27, nr. 5808-5812)
1975-04-03 / nr. 5808
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA IîtfijzfffriîTizfîf, ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN .'T Anul XXVII, nr. 5808 Joi 3 aprilie 1975 8 pagini, 50 bani Avunt sporit al întrecerii socialiste La Mediaş, un cincinal numit victorie! Este timpul bilanţurilor şi a angajamentelor însufleţitoare! O dovedeşte convingător calendarul ale cărui file ne vestesc apropierea lui 1 Mai, marea sărbătoare muncitorească pe care am aşteptat-o dintotdeauna cu bilanţuri rodnice şi cununi de -----------------izbînzi muncitoreşti. Şi, ne mai aminteşte calendarul de înaltele răspunderi patriotice pe care trebuie să le materializăm în acest an decisiv — cel din urmă al cincinalului — răspunderi ce sintetizează ----------------angajamentele a milioane de oameni ai muncii — cincinalul înainte de termen! Şi în municipiul de pe Tîrnavă s-au întocmit bilanţuri preliminare. La ora apariţiei gazetei noastre organele de sinteză judeţene nu erau încă în posesia tuturor datelor necesare să contureze amploarea realizărilor din primul trimestru al anului. Industria medieşeană prelimina însă, pentru această perioadă, o depăşire de minimum 17 milioane lei şi realizarea planului anual în proporţie de cel puţin 25 la sută. Practic, cu această depăşire angajamentul pe întregul an 1975 va fi îndeplinit! Şi, fapt cu rezonanţe deosebite, avansul din prima pătrime a anului, coroborat cu tot ceea ce s-a cîştigat în ultimii ani în apriga bătălie cu timpul va permite medieşenilor să raporteze îndeplinirea cincinalului cel mai tîrziu în 29 ------------------- mai, deci cu peste 7 luni înainte de termen. Pînă la mijlocul anului, 5 din cele 11 unităţi economice de interes republican ale Mediaşului vor lucra în contul anului viitor. Uzina mecanică gaz metan, ------------------ „Automecanica“, „Tîrnava“ (la producţia marfă), „Emailul roşu“ şi „Vitrometan“ (ultimele două și-au realizat planul cincinal la export încă de anul trecut). Celelalte întreprinderi vor întoarce ultimele file ale calendarului *75 la începutul lunii august. Realizările acestea sînt cu totul remarcabile nu numai prin valoarea lor intrinsecă, dar mai ales raportîndu-le la puterea industrială a Mediaşului, la ponderea sa ridicată în economia judeţului, la complexitatea problemelor şi (Continuare în pag. a IV-a) F. DAVID Un „flash** cu ing. Francisc Hajnal, secretar al Comitetului municipal Mediaş al P.C.R. : — In ce zi a anului va aflaţi astăzi? — In 8 noiembrie . .. — „Linia de sosire" a cincinalului, deci . . . — in jurul datei de 29 mai. — Aceasta înseamnă ... — ... O producție marfa suplimentară de 2,295 miliarde lei. Festivalul de jaz Sibiu ’75 Trei seri de-a rîndul, vineri, sîmbătă şi duminică (28—30 martie) Casa de cultură a sindicatelor a găzduit o manifestare muzicală de amploare, a cincea ediţie a Festivalului de jaz. Un foarte numeros auditoriu a onorat manifestarea apreciind călduros şi adecvat evoluţia fiecărei formaţii, a fiecărui instrumentist ce s-a străduit să-şi arate virtuozitatea şi fantezia prin acel mod de expresie, propriu jazului, care este improvizaţia. Acum, cînd ultimul acord şi-a stins ecoul şi pasionaţii genului au scăpat de dulcea povară a jam-session-ului se cuvin înserate cîteva păreri. Cel puţin trei constatări importante trebuie făcute. 1. Faţă de ediţia precedentă festivalul a făcut un hotărît pas înainte sub aspectul calităţii manifestărilor muzicale şi a organizării acestora. 2. La actuala ediţie a fost mai prezentă creaţia românească de jaz, uneori în forme de certă originalitate şi valoare artistică. 3. Valoarea muzicală a celor mai multe dintre formaţiile participante a satisfăcut din plin pretenţiile artistice impus Continuare in pac a VI-al T. TON ATI Automecanica întreprindere fruntaşă pe ramură Ieri, după amiază, la Casa de cultură a sindicatelor din Mediaş a avut loc adunarea festivă pentru înmînarea Diplomei de întreprindere fruntaşă pe ţară (locul III) în întrecerea socialistă pe anul 1974 şi a Steagului roşu de întreprindere fruntaşă pe ramură, colectivului unităţii medieşene „Automecanica“. Unitate reprezentativă a industriei constructoare de maşini, întreprinderea care a chemat la întrecere în anul 1975 toate unităţile din ramură şi-a onorat cartea de vizită îndeplinind, după cum este ştiut, la 9 martie prevederile planului cincinal la producția globală. (Continuare în pag. a IV-a) Lauri pentru tipografii sibieni Ieri la amiază, la Casa de cultură a sindicatelor din Sibiu, colectivului de muncă al întreprinderii poligrafice sibiene i-a fost înmînată Diploma de întreprindere fruntaşă în ramura poligrafică pentru rezultatele economice obţinute în anul 1974. Locul al doilea cîștigat de binecunoscuta unitate sibiană în întrecerea cu între(Continuare in pag a TV-a) Plantatul cartofilor d in primplan, in foto: Cooperatori si mecanizatori de la C.A.P. Cristian, lucrind cu un agregat de plantat cartofi Lupta pentru independenţa naţională — o trăsătură definitorie a istoriei poporului român România socialistă, întreaga noastră naţiune va aniversa, un cadru sărbătoresc, nu peste multă vreme, la 9 mai, două evenimente deosebite din istoria poporului român: cucerirea independenţei de stat a României şi victoria definitivă asupra fascismului. Acum 98 de ani, la 9 mai, tînărul stat modern România işi proclama independenţa de stat, consfinţită de bravii săi fii pe cîmpurile de bătălie de la Plevna, Griviţa, Rahova, Smîrdan şi Vidin. Şi tot în această zi, cu trei decenii în urmă, poporul român saluta cu entuziasm, alături de toate popoarele lumii, victoria definitivă asupra fascismului. Cu atît mai mult cu cit poporul nostru işi adusese o contribuţie marcantă, atît prin glorioasa insurecţie naţională antifascistă armată şi antiimperialistă, cit şi prin participarea eroică la lupta coaliţiei antihitleriste, prin efortul material uriaş şi grelele jertfe date în bătăliile pentru alungarea ocupantului hitlerist din ţară, continuînd cu luptele pentru eliberarea Ungariei, Cehoslovaciei şi Austriei. Coincidenţa istorică a situat cele două evenimente în aceeaşi zi, scoţînd şi mai mult in evidenţă impresionanta continuitate a luptei poporului român pentru libertatea pămîntului strămoşesc, pentru apărarea fiinţei neamului împotriva oricărei dominaţii străine, pentru neatîrnare naţională. Intr-adevăr, cuvintele memorabile rostite de ministrul ţie externe, Mihail Kogălniceanu, in parlamentul ţării „Sîntem o naţiune independentă“, întărite de faptele de vitejie ale armatei de operaţii române, de steagul românesc înălţat pe Griviţa cucerită, de jertfele maiorului Şonţu şi căpitanului Mărăcineanu, de acţiunile de solidaritate ale românilor din provinciile aflate sub stăpînirea Austro-Ungariei, nu sunt decit continuitatea firească a strălucitelor victorii obţinute de masele populare sub conducerea lui Mircea cel Bătrin, Vlad Ţepeş, Iancu de Hunedoara, Ştefan cel Mare şi Mihai Viteazul. In numele acestui ideal sfînt tuturor români(Continuare în pag. a IlI-a) NICOLAE NISTOR MIHAI RACOVIŢAN în prim-planul activităţilor de sezon în agricultură . Plantatul cartofilor Oamenii muncii din agricultură desfăşoară o susţinută activitate pentru efectuarea lucrărilor de sezon. In actuala perioadă mecanizatorii şi cooperatorii pregătesc patul germinativ şi au început plantatul cartofilor. Iată de exemplu, situaţia C.A.P. Cristian. Aici, In hotarul -Valea Mărului“, un agregat lucrează la plantatul cartofilor de vară. Inginerul şef, Vladimir Moldovan, nu informează că unitatea s-a an(Continuare In pag. a V-a) GH. VALEANU ţContinuare in pag. a V-at fiuRCEA BIŢU O săptămînă prin pieţele Sibiului Cînd verdeţurile sînt etichetate drept trufandale pentru simplul motiv că ... aşteaptă să fie recoltate Un raid, timp de o săptămînă, prin pieţele Sibiului ne-a oferit, cel puţin, o... sacoşă doldora de concluzii, din păcate puţin îmbucurătoare. Deci, cum fac faţă solicitărilor sezonului I magazinele C.L.F. Sibiu? Iată mai întîi părerea ing. Carol Paulin, directorul Complexului de legume şi fructe Sibiul „In baza contractelor încheiate cu judeţele furnizoare, pînă astăzi, 26 martie a.c., prin cele 28 de unităţi permanente din Sibiu şi din mediul rural am desfăcut şi vindut 7 t salată verde, 4 t castraveţi de seră, 50 000 bucăţi ardei iute şi 5 t spanac. Intrucît cererea înregistrează o curbă ascendentă, am luat şi luăm măsuri pentru achiziţionarea unor noi cantităţi de legume, în special a verdeţurilor, capitol la care continuăm să fim deficitari, datorită, în principal, greutăţilor legate de transportul de la mari distanţe“. Neîndoindu-ne de greutăţile obiective, ar fi interesant de ştiut cîţi dintre concetăţenii noştri au apucat măcar să guste din noua salată în această primă