Tribuna Sibiului, aprilie 1976 (Anul 28, nr. 5860-5864)

1976-04-01 / nr. 5860

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA! & m W m & w­­W/ ORGAN AL COMITETULUI JUDEJEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXVIII, nr. 5660­­­8 pagini 50 bani Cu o bogată agendă de lucru, marţi a avut loc PLENARA COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. Marţi a avut loc Plenara Co­mitetului judeţean de partid Sibiu la care au participat membrii şi membrii supleanţi ai Comitetului judeţean de par­tid, membrii Comisiei de re­vizie, cadre din conducerea unor organisme judeţene, con­ducătorii unităţilor de construc­ţii, secretarii organizaţiilor de partid din aceste unităţi, lu­crători din domeniul presei, re­prezentanţi ai forurilor cen­trale. Pe ordinea de zi au fost în­scrise următoarele: 1. Referat privind activitatea desfăşurată de organele şi or­ganizaţiile de partid, de con­ducerile unităţilor de construc­ţii, pentru realizarea obiective­lor de investiţii. Măsuri pen­tru organizarea şi dezvoltarea bazei materiale în vederea e­­fectuării lucrărilor la nivelul sarcinilor prevăzute în perspec­tiva anilor 1976—1980. 2. Aprobarea angajamentelor asumate de oamenii muncii din unităţile economice ale judeţu­lui în întrecerea socialistă pe anul 1976. 3. Informare cu privire la aplicarea în viaţă a sarcinilor reieşite din Hotărirea Congre­sului al XI-lea al P.C.R., a Plenarei C.C. al P.C.R. şi Con­ferinţei judeţene de partid pri­vind creşterea rîndurilor parti­dului, selecţionarea, creşterea şi promovarea cadrelor. Mă­suri ce vor fi luate în conti­nuare în aceste domenii. 4. Dezbaterea şi aprobarea proiectului de hotărîre cu pri­vire la principalele obiective şi măsuri tehnico-organizatorice ale activităţii de ocrotire a sănă­tăţii pe perioada 1976—1980. 5. Informare privind stadiul realizării sarcinilor din cam­pania agricolă de primăvară. La punctele 6 şi 7 s-au dis­cutat unele probleme ale vieţii interne de partid. # După cum era şi firesc, ac­tivitatea de investiţii a fost a­­nalizată pornindu-se de la re­alizările anului precedent, ale întregului cincinal trecut, ra­­portîndu-se însă la sarcinile noii perioade, la cerinţele me­reu crescînde ale economiei na­ţionale. Atît materialul prezen­tat cit şi discuţiile ce au ur­mat au reliefat pregnant fap­tul că etapa încheiată a fost marcată de rezultate notabile, care au dat un nou impuls cantitativ şi calitativ potenţia­(Continuare ln pag. a Vl-a) — sumar — • Plenara Consiliului judeţean al sindicatelor. • Protehnica '76. Pag. a ll-a. • Invăţămint - cultură, artă. Pag. a, lll-a. • Dintre multe altele. • Informaţii. Pag. a IV-a. • Prefaţă la jurnalul de vacanţă. Pag a V-a. • Cit costă neglijenţele in „dialogul" OM-MAŞINA? Pag. a Vl-a. • Temeinic inceput de săptămină pe ogoare. Pag. a Vll-a. • Sport. Pag. a Vlll-a. Ca­d­ran R­a­olli Vi . Preşedintele Republicii So­cialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu au plecat, vineri dimineaţa, într-o vizită oficială în Grecia, la in­vitaţia preşedintelui Republicii Elene, Constantin Tsatsos, şi în Kuweit, la invitaţia emirului statului, şeicul Sabah Al- Salem Al-Sabah, şi a doamnei Norryyah Al-Sabah. După primirea sărbătorească de la aeroportul Olympic, pe traseul spre centrul oraşului, primarul Atenei, Iannis Papa­­theodoru, a înmînat preşedin­telui Nicolae Ceauşescu Medalia de aur şi diploma de cetăţean de onoare al oraşului Atena. De asemenea, tovarăşei Elena Ceauşescu i-a fost conferită Medalia de aur de onoare a Atenei. In cursul după-amiezii, preşedintele Nicolae Ceauşescu a făcut o vizită preşedintelui Greciei, Constantin Tsatsos. Cu acest prilej preşedintele Româ­niei a înmînat preşedintelui Greciei Ordinul .Steaua Repu­blicii Socialiste România* cla­sa I. Preşedintele Nicolaa (Continuare îa pag. a II-a) v. NX\\\\\\\\\\\VL\\\\\\mVVm\V\\VV\\VViv AmVWLVA\vvvvvv\v\V^^ Partidul Comunist Român, conducătorul iubit al naţiunii noastre socialiste Moment de cotitură fun­damentală, care a consfin­ţit triumful concepţiei re­voluţionare marxist-leniniste în mişcarea noastră mun­citorească şi a ridicat pe o treaptă superioară lupta de clasă a maselor muncitoare din România, 8 mai 1921 rămîne înscris cu litere de aur în istoria patriei. Este ziua din care poporul nostru a dobîndit cea mai înţeleaptă călăuză, cel mai încercat conducător şi orga­nizator în lupta pentru eli­berarea socială şi naţională, pentru bunăstare şi progres, unindu-şi strins destinul cu acela al partidului. AViVvVWWWWWWVAWViWWVfcVa La împlinirea a 55 de ani de existenţă partidul se în­­făţişază poporului cu un bi­lanţ strălucitor şi bogat, materializare­a politicii sale 8 mai 1921 — 8 mai 1976 ştiinţifice, a activităţii neo­bosite desfăşurate in slujba patriei. Marile realizări ale ultimelor decenii în întreaga noastră viaţă economică, socială şi culturală, în toate domeniile de activitate , ca­re au schimbat radical înfă­ţişarea României şi, au făcut un an din ea o ţară socialistă prin avînt, care ocupă loc demn In rîndul popoare­lor lumii, cu un prestigiu fără precedent pe glob — sînt legate direct de clar­văzătoarea politică a parti­dului, de rolul său de forţă politică conducătoare pe ca­re şi l-a Îndeplinit şi 11 îndeplineşte cu devotament, Partidul Comunist Român fiind, cum afirma tovarăşul Nicolae Ceauşescu „nucleul în jurul căruia gravitează întreaga societate şi de la care radiază energia şi lu­mina ce pun în mişcare şi (Continuare la pag. a II-a) Sarcini prioritare în agricultură IN CÎMP: • Pînă astăzi (1 aprilie) plantatul cartofilor timpurii trebuie să se încheie. • întreaga suprafaţă planificată pentru culturile din epoca I (cu excepţia cartofului) trebuie să fie insămintata pină in 3 aprilie. • SE CONTINUA: • Imprăştierea si incorporarea in sol a îngră­şămintelor naturale • Urgenta­rea aplicării amendamentelor­­ in special in unităţile de pe Valea Oltului • Erbicidarea te­renului pentru porumb • Toate maşinile de plantat cartofi să fie prevăzute cu aparate pen­tru aplicarea îngrăşămintelor chimice • Organele locale de partid şi de stat trebuie să mo­bilizeze toate forţele pentru exe­cutarea activităţilor curente ca: lucrări de desecări; decolmata­­rea şanţurilor; curăţirea păşu­nilor şi a fineţelor; lucrări in legumicultura, pomicultură şi vi­ticultură. IN UNITĂŢI: • Sor­tarea cartofilor pentru săminţă (la care trebuie să participe fi întregul personal ad-tiv al unităţii) • Saptaminal se va ra­porta trustului numărul de ore/ tractor efectuate în fiecare sec­ţie S.M.A. • Repartizarea către secţiile S.M.A. a tuturor terenu­rilor cu culturi complete meca­nizate • Organizarea echipelor de lucru şi semnarea angaja­mentelor intre acestea şi condu­cerile unităţilor e încheierea re­partizării loturilor personala în toate CA.P.-urile. IN ZOOTEH­NIE: • Completarea efectivelor de animale şi popularea tutu­ror îngrăşătoriilor la capacitatea maximă • Livrările de carne și lapte la fondul de stat să se facă în termenele stabilite • Asigurarea fermelor zootehnice cu furajele necesare. C.A.P. Şeica Mare. Mecani­zatorii Nicolae Tom­a şi Mihai Mütter insăminţează primele suprafeţe cu trifoi. La Copşa Mică aprovizionarea populaţiei se desfăşoară la nivel optim! Totul pentru buna aprovizio­nare cu alimente, cu cele nece­sare unui trai civilizat! Aceas­ta este desigur o deviză deve­nită la Copşa Mică realitate, prin strădania organelor de partid şi de stat, a factorilor din comerţ. Vom respecta, în cele ce ur­mează traseul parcurs în urmă cu circa o săptămină prin uni­tăţile din sistemul alimentaţiei publice (incluzînd sub acest termen restaurante, alimentare, unităţi de legume şi fructe, gostat, ş.a.). Prima unitatei restaurantul gării Constatări Îmbucurătoare, localul sclipeşte de curăţenie, bufetul este în­cărcat cu sortimente de gustări reci, produse de bucătăria pro­prie. Spaţiile de depozitare sunt bine administrate. L-am între­bat pe responsabilul Wilhelm Grail dacă aspectul localului este la fel şi în jurul orei 15. „Veniţi să vedeţi“ — ni s-a răspuns (Am revenit In uni­tate după ora 15. Curăţenia se menţinea la un nivel accepta­bil. In schimb, pe peronul gării, care dimineaţa fusese măturat, îşi făcuseră apariţia numeroase semne ale lipsei de respect faţă de munca oameni­lor din salubritate). Am intrat Constatarea noastră, în urma unui raid-anchetă In amănunte, localul pregăteşte zilnic un meniu bogat de mln­­căruri calde. întreaga înfăţi­şare a restaurantului gării nu mai aminteşte de fosta „bombă“ de acum cîţiva ani. Este însă de datoria publicului consuma­tor să concure în permanenţă la păstrarea unui climat civili­zat (mai ales în zilele de pla­tă a retribuţiilor­...). Res­ponsabilul ne-a spus că, deşi spaţiul de depozitare a alimen­telor este insuficient, totuşi „se descurcă“. Ar fi însă bine dacă conducerea gării ar dezafecta o Încăpere care stă nefolosită In favoarea restaurantului. O noutate I în incinta gării s-a amenajat un mic bufet expres, In exclusivitate la dispoziţia călătorilor cu copii aflaţi In tranzit. Centrul de carne (unitatea nr. 6). Instalaţiile frigoriferice erau supraîncărcate cu carne de vită și pui. Responsabilul, Gh. Munteanu, ne-a spus că beneficiază de o aprovizionare corespunzătoare, avînd în gene­ral toate­ sortimentele de carne solicitate de cumpărători, fapt confirmat de numeroși locui­tori cu care am stat de vorbă. La C.L.F. nr. 1 (resp. Ion Taifas), unitate reprezentativă în oraş pentru comerţul cu le­­gume-fructe, situaţia aprovizio­nării cu unele mărfuri (exis­t Continuare în pag. a V-a) MIRCEA BIŢU VIOREL CUCU „AUTOMECANICA“ pe meridianele lumii Produsele întreprinderii „Au­­tomecanica“ Mediaş sunt soli­citate în standurile unor tîrguri şi expoziţii internaţionale de prestigiu. In aceste zile, de pildă, la Tîrgul internaţional de la Cairo, cinci autobetoniere de 5,5 m.c. purtînd marca „Au­­tomecanica“ Mediaş sunt pre­zente in standul românesc. Acelaşi tip va fi expediat în următoarele două luni la tîr­­gurile­­ din Hanovra, Budapesta şi Paris. La Moscova, Întreprin­derea medieşeană va fi prezen­tă cu autotrenuri frigorifice, autocisterne pentru combusti­bili şi autobetoniere.

Next