Tribuna Sibiului, octombrie-decembrie 1977 (Anul 29, nr. 6283-6361)

1977-10-01 / nr. 6283

PLENARA COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Ieri dimineaţă a avut loc, la sediul din Bd. Victoriei, ple­nara Comitetului judeţean de partid, la care au participat şi membrii comisiei judeţene de revizie, activişti de partid, re­prezentanţi ai unor ministere şi centrale, conducători de în­treprinderi şi instituţii, secre­tari ai comitetelor de partid şi de U.T.C., preşedinţi de sindi­cat, alţi membri ai activului de partid. Plenara a adoptat următoa­rea ordine de zi: 1. Raport cu privire la măsurile ce trebuie luate pentru realizarea planu­lui şi angajamentelor pe anul 1977. Sarcinile ce revin orga­nelor şi organizaţiilor de partid pentru pregătirea realizării în bune condiţiuni a planului pe anul 1978; 2. Informare privind conţinutul activităţilor din Fes­tivalul naţional „Cîntarea Ro­mâniei“. Măsuri ce se impun pentru pregătirea şi desfăşura­rea în cele mai bune condi­ţiuni a ediţiei a ll-a;18 Convo­carea Conferinţei extraordina­re a organizaţiei judeţene de partid, stabilirea normei de reprezentare şi repartizarea de­legaţilor pe organizaţiile mu­nicipale, orăşeneşti şi comuna­le de partid; 4. Informare din partea tovarăşului Aurel Gorun, membru al Comite­tului judeţean de partid cu privire la modul în care işi realizează sarcinile încredin­ţate. Pe marginea referatului şi a măsurilor prezentate la primul punct al ordinii de zi au luat cuvîntul tovarăşii: Miron Ne­­grilă, Francisc Haynal, Maria Hîndoreanu, Aurel Chisăliţă, Vasile Popa, Boleslaw Müller, Gheorghe Nilca, Eugenia Leo­nard, Ioan Veza, Letiţia Stă­­nilă, Gheorghe Dan, Gheorghe Lenghen. Atit referatul cit şi vorbito­rii au abordat de pe poziţii critice şi autocritice analiza realizării sarcinilor de plan şi­­a angajamentelor aferente pe­rioadei din acest an, preocu­pările pentru îndeplinirea pla­nului şi angajamentelor pe 1977, îndeosebi in ceea ce pri­veşte realizare­a integrală a planului fizic, economisirea materiilor prime, a combusti­bililor şi energiei, realizarea în condiţii de eficienţă sporită a planului de investiţii şi de export, a sarcinilor din aceas­tă etapă în agricultură. Rapor­­tind stadiul pregătirii anului economic 1978 la volumul în­semnat al creşterilor de pro­ducţie prev­ăzute şi la cerinţele sporite de eficienţă, cei care au luat cuvîntul au evidenţiat atit împlinirile cit şi neajun­surile care mai există, au ridi­cat în atenţia reprezentanţilor unor ministere şi centrale in­dustriale unele probleme pen­tru a căror rezolvare este ne­voie de sprijinul mai hotărît al acestora. În încheierea discuţiilor asu­pra acestui punct, tovarăşul Richard Winter, prim-secre­­tar al Comitetului jude­ţean de partid, a supus atenţiei celor prezenţi aspec­tele prioritare ale îndeplinirii sarcinilor economice ce revin judeţului Sibiu, ale pregătirii atente, concrete a anului eco­ (Continuare in pag. a Ill-a) ln (»aş;, a Il-a Sesiunea Consiliului popular judeţean ACTUALITĂŢI !Premiera la Teatrul de stat Asta-seara, la ora 19,30, Tea­trul de stat din Sibiu prezintă in premieră'-'­ comedia lui Paul Everac, „PIATRA LA RINICHI“, in regia si scenografia lui Erwin Kuttler. In rolurile principale: Constantin Stănescu, Avram Be­­soiu, Nicu Niculescu, Costel Ră­­dulescu — artist emerit, laureat al Premiului de Stat. Din distri­buţie mai fac parte Ovidiu Stoi­­chiţă, Sandu Popa, Dana Lăză­­rescu Popa, Doina Alexe Popes­­cu ş.a. Costumele: Judit Fekete Kolhay; ilustraţia muzicală — Wolfgang Weber. Expunere Azi, ora 17, în sala Studio a Casei de cultură a sindicatelor din Sibiu, prof. dr. doc. Victor Săhleanu prezintă expunerea „OMUL COGNOSCIBIL". Aceas­tă acţiune inaugurează oficial cursurile Universităţii cultural-şti­­inţifice sibiene. Concert de muzică uşoară M­­ine, 2 octombrie 1977, orele 17 şi 20, apreciaţii solişti de muzică uşoară Cornel Constan­­tiniu şi Olimpia Panciu vor sus­ţine pe scena Casei de cultură a sindicatelor din Sibiu două spectacole extraordinare de muzică uşoară, îşi mai dau con­cursul prezentatorii: Gioni Di­­mitriu şi Marcel Tănase, precum şi solişti de muzică ușoară și folk ai Casei de cultură. itft­ m­mi PROLETAR! DIN TOATE ŢĂRILE, DNIŢI-VÂ! ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXIX, nr. 6 283 Simbătă, 1 octombrie 1977, 4 pagini, 30 bani O­i,\iTi\Ti\ i= DIALOG CU ÎNTÎRZIAJII ~~! Aşadar, la întreprinderea „8 Mai" din Mediaş s-a zis: „hai fraţilor să stăm de vorbă, aşa ca de la om la om, să aflăm ce fel de necaz ce fel de greutăţi or fi avînd întirziaţi şi absenţii noştri nemo­tivaţi. Să-i vede la urma urmei, cum motivează? Pun au nu pun dumnealor degetul pe rană, adică recunosc ei cins­tit că, în general stau cam . . alături cu responsabilitatea profesională, cu disci­plina muncii? Ştiu ei oare că lipsind, greul îl duc ceilalţi, tovarăşii lor? Măcar de i-ar spune maistrului, şefului de ate­lier: „uite meştere, mă rog frumos, am de bătut drumul pînă la policlinică cu băieţelul. Dă-mi un bilet de voie pentru cîteva ore. Şi meşterul, cum nu-i decit tot pm intre oameni, ar zice bine frate, bine că mi-ai spus. Ştiu şi eu cum să orga­nizez munca. Altă dată ţi-oi cere şi eu să mă ajuţi cu cîteva ore în plus". — Dumneavoastră, tovarăşe Viorel Muscă? — M-am luat după unul, după un tine, că aşa şi pe dincolo... — Dar, dumneavoastră, Minerva­teanu? — Am fost naşă, stimaţi tovarăşi, vai să nu vă spun ce dureri de cap, ce zăpă­ceală, că mai bine veneam la lucru . .. — Maria Lăcătuş ce spune? — Lăsaţi-o-ncolo. Ia, sunt şi eu tinerică, mă mai duc . . . Sarcini profesionale? Nu, nu cunosc Normă? De unde să ştiu ce normă am? Parcă alţii ştiu? Eu? Am lipsit că n-am avut legitima­ţia la mine. (Vasile Pleniceanu). Am scă­pat trenul (Marin Ruja). Fără motiv (Ma­riana Cercea) şi alţii. Şi alţii. Pentru­ că erau pe listă peste 70 de nume, intr-o lună, în rezumat, absenţii şi întirziaţii nu cu­noşteau regulamentul de ordine interioară, nu ştiau ce sarcini profesionale au. Cît despre etica muncii, despre conştiinţă, despre dăruire şi devotament în muncă nu se putea discuta. Erau noţiuni cam prea puţin spus de le numiri străine de viaţa, de munca iar. Noroc ca au fost de faţă şi maiştri şi secretari de partid, şi organizatori de sindicat şi chiar juris­tul întreprinderii Bine că, la iniţiativa activistului de la Comitetul municipal de partid Mediaş, s-a început cu scrisori către familiile celor ce încalcă disciplina muncii. Bine că s-au iniţiat acţiuni specifice la obiect cu cei în cauză. Să sperăm că flacăra unor astfel de iniţiative nu se va stinge înainte de vreme şi mai ales să sperăm că con­ducătorii proceselor de producţie — de la şeful de echipă la director —, de aici şi nu numai de aici, au înţeles tot ce se cere înţeles din situaţiile pomenite şi mai ales din (tot) pomenita bună iniţiativă. D. STÎNCĂ D. STINCAI „pre-Brâ­ A gîndi creator — a te situa în contemporaneitate Concept de cea mai strin­gentă actualitate şi, cu certi­tudine, de viitor, conducerea ştiinţifică — a întregii vieţi sociale — implică, esenţial­­mente, un bun suprem al fi­inţei umane: gîndirea. Nu gîn­­direa în sine, de dragul „gim­nasticii“ creierului — perfectă inutilitate în spaţiul marilor probleme colective — ci gîn­­direa-raţiune de a fi al timpu­lui şi societăţii tale. Nu gîndi­­rea-contemplaţie detaşată de realitatea fierbinte a miilor de treburi ce se cer făcute aici şi acum, în fiecare zi pătrundem mai adine în miezul realităţii, o cunoaştem mai adecvat, o regindim în vederea acţiunii transformatoare, în vederea faptei constructive stimulate de cerinţele obiective ale progre­sului. Nicicînd n-a fost la loc mai de cinste ca acum, actul creator — explicabil, într-o orînduire făcută de şi pentru oamenii muncii — socialismul a descătuşat asemenea energii capabile de înnoiri în toate sferele vieţii. Gîndirea şi ac­ţiunea prezentului stau cheză­şie viitorului pe care-l proiec­tăm aşa cum ni-l dorim. Măr­turie stau toate realizările de pînă acum. Mărturie şi îndemn pentru tot ce mai avem de fă­cut, cu mintea şi mîinile noastre. Asta este semnificaţia­­stimulent aflată în documente­le programatice ale partidului, în cuvîntările secretarului ge­­neral al partidului, care afir­mă, dovadă a celei mai pro­funde cunoaşteri şi analize, un principiu irefutabil al edificării societăţii socialiste multilateral dezvoltate. „Am ajuns într-o asemenea etapă de dezvoltare economico-socială incit numai efortul fizic nu este suficient. Trebuie să inţelegem­ că, acum, pentru a îndeplini sarcinile complexe din toate domeniile de activitate, se cere un efort (Continuare în pag a lli-a) TRAIAN SUCIU Muncă responsabilă sau educaţie prin exemplu Pentru elevii şi cadrele di­dactice de la Liceul economic din Sibiu, 29 septembrie a.c. a însemnat ziua bilanţului. Un bilanţ bogat, care onorează, şi pentru stabilirea căruia, de la elev la director, s-a investit nu numai muncă, ci şi multă pa­siune Muntă şi pasiune cîntă­­rind 350 de tone! Aceasta este cantitatea de morcovi recoltată in două săptămîni de elevii „economicului“, cifră ce le asi­gură acestora, detaşat, locul I pe judeţ în întrecerea cu cele­lalte unităţi şcolare partici­pante la lucrările actualei campanii agricole! Explicaţia acestei merituoase performanțe aveam s-o primim chiar de la sursă, joi dimineaţă, în Guşteriţa, imediat după ce trecem podul, facem la dreapta pe un drumeag bătătorit de roţile tractoarelor, înaintăm. Undeva, în stingă, trebuie să se afle elev­­ii. Ne apropiem. Si­luetele multicolore se văd din ce în ce mai bine. Pe terenul ce-i străbatem nici urmă de morcov. Este şi aceasta, dacă vreţi, o dovadă că superficiali­tatea, lucrul de mîntuială n-au avut ce CIU.­.*a aici. „Am început recoltarea mor­covilor in 18 septembrie — ne-a spus prof. Constantin Pilof, directorul liceului. Am mobilizat zilnic în această ac­tivitate 400 de elevi din anii I, II şi III şi 20 de cadre didac­tice. Munca am organizat-o pe grupe de cite 3 elevi şi pe clase, norma ce revine unei grupe fiind de 10 lăzi (a 30 kg), ea incluzînd atit recoltarea cit şi sortarea morcovilor, pe do­uă calităţi. Treaba nu e deloc uşoară. Gîndiţi-vă că 12 ha au fost săpate centimetru cu cen­timetru. Sigur că pentru a face educaţie, nu imperativ, ci prin exemplu, dascălii noş­tri au pus mina pe săpăligă, muncind cot la cot cu elevii. De altfel, cred ca cel mai im­portant lucru reuşit de noi aici pe terenul fermei nr. 2 Şe­­limbăr este convingerea elevi­lor că săvârşesc nu o caznă, ci îndeplinesc o datorie patrio­tică, cetăţenească. Şi asta în condiţii atmosferice destul de aspre, cînd frigul sau ploaia ne-au dat destul de furcă. Au (Continuare in pag. a fit­a) MIRCEA BIŢU Secvenţă de muncă cu elevi ai Liceului economic in prim plan Foto: FRED NUSS l­rof. NICOLAE GASTONE Debut în ediţia a ll-a a festivalului naţional „Cîntarea României Nobila pasiune a artistului amator Simpla enunţare a unor cifre şi noţiuni poate să entuziasme­ze sau, dimpotrivă, poate stîrni indiferenţă. Depinde de puterea asocierii cu realitatea concretă pe care o exprimă. De exem­plu, s-ar putea ca o cifră de cîteva mii de artişti amatori din municipiul Sibiu raportată la numărul de locuitori, să pară unora mult sau poate prea puţin. Pentru cel ce asociază însă noţiunea de artist amator cu revărsarea de pasiune, dra­goste şi dăruire pentru diver­sele manifestări ale artei (mu­zică, dans, poezie, teatru, plas­tică, etc.) cifrele nu mai con­tează. Nu există om care să nu aibă un dram de talent. Ceea ce de­seori lipseşte este încrederea in forţele proprii, teama de a încerca şi de foarte multe ori, animatorul artistic, profesionis­mul dublat de o mare dra­goste de oameni şi de artă. Că este aşa ne-a demonstra­t-o cu prisosinţă festivalul na­ţional „Cîntarea României“. Acolo unde mai demult era a­­creditată ideea că este impo­­sibil a se crea cel puţin o for­maţie bună de artişti amatori, au apărut acum două, trei sau mai multe, iar oamenii au prins gustul artei, au îndrăgit scena. Aşa au renăscut formaţiile corale, fanfarele, grupurile de recitatori, cercurile de creaţie literară şi plastică, pentru a enumera doar cîteva dintre cele ce se aflau pe cale de dispa­riţie. Aşa a renăscut publicul, acest asociat „sine qua non“ al mişcării artistice de amatori pentru că este un fapt bine cu­noscut că cea mai eficientă for­mă de mobilizare în activitatea cv■»c­ală de masă (şi nu numai de masă) este calitatea acţiunii, iar cea mai eficientă formă de stimulare a creaţiei artistice este interesul publicului. Cerc închis? Nu, dimpotrivă! Cercul este deschis deoarece oricând­­este de fa­pt recomand ,Mihiti o parte din public poate să urce în scenă, iar cei de pe scenă să ocupe locurile râmase libere In stal (poate chiar şi în ace­laşi spectacol). Aceasta nu însemnează dile­tantism. Nu înseamnă că arta (Continuare în pag. a Ill-a)

Next