Tribuna Sibiului, aprilie-iunie 1979 (Anul 31, nr. 6748-6824)

1979-04-01 / nr. 6748

Pag. 2 Detalii (nevinătoreşti) despre fondul cinegetic Fauna cinegetică constituie o importantă avu­ţie naţională a cărei gospodărire face parte integrantă din planul naţional unic de dezvol­tare economico-socială a ţării. Tovarăşe Ioan Băluţ, secretar al Asociaţiei judeţene a vînăto­­rilor şi pescarilor sportivi, de ce fonduri de vî­­nătoare dispune judeţul nostru? — Asociaţia deţine în arendă 350 000 ha te­ren, împărţit in 31 fonduri de vînătoare Fie­care fond este atribuit unei grupe de vinător care au sarcini precise de gospodărire a vinc­iului, de întreţinere a instalaţiilor de vînătoa­re, de hranire suplimentară, de combatere a răpitoarelor, etc. De asemenea mai are în fo­losinţă 456 kilometri rîur de munte, 270 kilo­metri rîuri de şes, 31,4 ha lacuri amenajate. Din asociaţie fac parte 920 vinător şi 4 500 pescari. De pe teritoriul judeţului se recoltează anual trofee de mare valoare cinegetică. La ultima expoziţie (Bucureşti, octombrie, 1973) vînătorii din judeţul nostru au obţinut 48 me­dalii de aur, 32 medalii de argint şi 44 medalii de bronz Tot în 1978 s au preaa­­ia fondul de stat 13,5 tone carne de vinat ,mistreţi, că­priori, cerbi, iar în primele două luni ale anu­lui curent alte 10,9 tone carne. Pentru castrarea echilibrului ecologic a fost repopulată o suprafaţă de 40 000 ha cu fazan adulţi, au fost aduşi din alte judeţe 300 iepuri de cîmp,­ar in fondul de vînătoare Veştem a fost introdusă o specie nouă rezid­entă - este vorba de iepurele de vizuină. Tot în acest scop, in anul trecut, au fost vinaţi 38 luai, 360 vulpi, 1 780 c­ini hoinari, 14 000 ciori şi coţofene. I. FLESCHIN Epigrame Vrednicie Hotărî­re îndrăzneaţă. Nu chiar în zadar. Se scoală de dimineaţă ţi... se culcă iar. Şoferul muzicant şi aviator Maşinuţa­ ceea mică. A făcut-o armonică! Pe cea mare, într-un pom, A făcut-o... avion! IOAN SANDULESCU Unui guraliv — Poţi tu tine un secret? — Cineva a întrebat. Dînsul a răspuns discret: — Nu știu, nu am încercat... Unor leneși E muncă istovitoare. Pentru unii ... cum să zic. Că muncesc cu disperare Ca să nu facă nimic. MARIA MARCU Tălmaciu Fort» cuvinte Desen de RUDI SCHMUCKLE Şah '„Şcoala compoziţiei“ Invităm pe cititorii noştri nu numai să dezlege problemele concursului, ci şi să aprecieze conţinutul şi originalitatea lor, precum şi folosirea materialu­lui, pentru ca să propună, du­pă închiderea concursului, trei probleme cele mai reuşite pen­tru premiere (după numărul de voturi primite): 520 (III). Nicky Gheran București Dezlegarea problemei 516: 1. Thed­ (cu ameninţarea tri­plă: 2.Cc5/Td4/Dd6x) N:e5 2. Cc5x!, 1___ T:e5(Ne7) 2.Td4 x 1, 1___ a:b6 2.Dd6xl — în primele două variante se re­alizează tema „Novotny I“, iar în toate trei variantele avem tema „Fleck“. Cele trei ame­ninţări, specifice temei „Fleck“ sînt respinse de apărări totale, rezultînd patru variante ale temei „Karlström“: 1.... Cb3/ C :e4/ De3/T :d 7 2.Dc4/D:e4/T :e3/ D:d7x. O lucrare remarcabilă şi cea mai bogată în conţinut, realizînd o combinare a teme­lor „Novotny I“ cu „Fleek- Knrlström". Erată. La problema 519 (II) lipsește un pion negru la ai (4h3)- A. F. L 2X (4+2) 621 (IV). Radu Drăgoescu București Taler întotdeauna jovial, Cu mare-abilitate. Iţi face-n faţă-un madrigal Şi-o epigramă-n spate! Şah Pe tabla-aceeaşi lege Ce-i dă mereu de furcă: Bărbatul, chiar şi rege. Cu dama tot o-ncurcă ... Drum in muzică La-nceput, cu bucurie. A-ndrăgit o... baterie; După-aceea, în local. S-a trezit... solist vocal! Epitaful unui umorist (autoepitaf) Știa, și el, o glumă bună. Dar n-a mai apucat s-o spună.. GH. STERIADE Din însemnările unui corigent (HI) întrebări şi răspunsuri — De ce buruienile sunt plante dăunătoare? — Buruienile sunt plante dăunătoare că ele acestea iau hrana legumelor şi cerealelor. Ele buruienile cresc de multe ori mai mari decit legumele şi cerealele la un loc. — Ce ştiţi despre pir? — Pirul are tulpina rami­ficată, bucăţile rămase în pă­­mînt cresc la loc, are frunze lungi, aspre, pămîntul cu pir trebuie arat adine. Pirul are florile in tot felul de forme de spic. Culese de TALIDA UUNCU TRIBUNA SIBIULUI Anul XXXI, nr. 6­748 Din caietul grefierului ■ Este adevărat, onorată in­stanţă că am Început cearta omorindu-i o găina care-mi ciugulea straturile, dar apoi el mi-a sacrificat o curcă, iar cind eu l-am lovit peste spate cu un par, el m-a izbit cu o ranga de fier ruginită peste cap, aşa că nu înţeleg ca ei sa plătească mai puţin decit mine şi în plus să se şi laude la vecini că data viitoare mă ocheşte mai bine. ■ Ei au zis că sar gardul că sunt mai mici şi mai iuţi, iar noi să aştep­tăm că sintem­ mai obosiţi, a­­poi am observat cum veneau cu un porc care mergea pe dos liniştit şi deodată a guiţai şi-am înţeles că l-au junghiat şi că trebuie să intrăm şi noi în acţiune, dar nu-i adevărat că am făcut acolo cîrnaţii, fiindcă era noapte şi ne era frică să nu vină paznicii de la crescătorie să ne prindă. ■ Eu fiind de pază la depozit în noaptea aceea, ca să nu adorm, am început să aranjez sacii cu ciment şi-n timpul ăsta a ve­nit martorul şi-a zis că ce mă costă dacă-i pun şi lui in roa­bă 3—4 saci şi eu, cum eram somnoros, am acceptat fără să-mi dau seama. ■ Contest cu putere procesul verbal pen­tru că deşi fiola s-a înverzit eu nu mai băusem de cel pu­ţin 10 ore. Ipoteza mea este că fiola a fost defectă, avînd con­ţinutul alterat, ori că organis­mul meu este suferind, nereu­şind să elimine într-o perioadă atît de lungă toxinele. D. I. Premiere cinematografice NEA MARIN MILIARDAR — Nea Mărin îşi continuă sejurul pe litoral, iar Ulmul rulează încol o săptămînă la cinematograful Pacea spre bucuria iubitorilor lui Amza Peltea şi Sergiu Nico­ laescu. MASCA DE APA — Acest Ulm poliţist englez al regizorului Guy Green (Plimbare in ploaia de primăvară) îşi are punctul de plecare intr-un roman de Anthony Dawson şi nu-l readuce în memorie pe regretatul Peter Van Eyck. In alte roluri: Hella St. John, Manay Miller şi Gregoire Aslang. Autorii au recurs la cea mai dificilă formulă de film poliţist, aceea in care suspensul rezultă din inteligenta detectivului in acţiunea de dovedire a­­ inovaţiei asasinului cunoscut de la început. MIZEZ PE 13 — Regizorul Dusan Klein propune o investigare a universului politist, cu dramele, îndoielile şi eşecurile oame­nilor care îl populează. In fonal autorii dezvăluie identitatea in­­fractorilor care jeluiseră maşina poştală. In distribuţie: Jaroslav Satoransky, Zuzana Cigánová, Rudolf Hrusinsky, Dusán Blaskovic, N. I. POPA Cadran rutier Oboseala... Statistica evenimentelor rutiere situează la loc de frunte între cauzele generatoare de acidente oboseala, surmena şi conducă­torului auto. Este cunoscut faptul că in aceste condiţii, reflexele „omului de la volan" devin mai lente, puterea de concentrare scape, iar manevrele încetinite, greoaie fac aproape imposibilă stăpinirea „cailor putere" Dacă stăm de oboseală i se asociază, in condiţiile circulaţiei pe timp de noapte, greutăţile suplimentare cauzate de defecţiunile tehnice ale autovehiculului, urmările nu pot fi alteie decit cele despre care va fi vorba în continuare. In după-amiaza zilei de 24 martie a.c., soţii Tîrnoveanu, împreună cu fiica lor, se de­plasau cu autoturismul pro­prietate personală (I­ SB-5815) de la Rîmnicu Vilcea spre co­muna Sadu din judeţul Sibiu. Pe parcursul acestui traseu maşina s-a defectat. Nevrînd să rămină pe drum, Ioan Tîr­­noveanu s-a apucat s-o repa­­re Dar nefiind de meserie, depanarea i-a luat mai multe ore. Cînd a reuşit s-o por­nească, noaptea se lăsase de-a binelea. Se simţea foarte obosit, ar fi vrut să se odih­nească, dar dorinţa de-a a­­junge în aceeaşi seară la des­­ti­na­ţie nu-i dădea pace. S-a suit la volan fără nici un chef. Se gindea la timpul pierdut pentru repararea ma­şinii şi nu reuşea să se cal­meze. In jurul orei 22:50, cind nu mai avea decit foarte pu­ţin pină la destinaţie, Ioan Timoveanu a adormit la vo­lan, în aceeaşi clipă, scăpată de sub control maşina s-a iz­bit violent în parapetul unui pod. Şoferul a decedat, iar soţia şi fiica s-au accidentat grav. Tristul dezarodămînt al a­­cestei întîmplări ne obligă să vă reamintim­­cîteva lucruri de altfel elementare: înainte de a porni la drum verifi­­caţi-vă cu minuţiozitate auto­turismul; dacă din pricina u­­nei defecţiuni imprevizibile sau din alte motive întîrziaţi, nu vă ambiţionaţi — în ciuda oboselii — să ajungeţi la des­­t­naţie. Urmările unei astfel de tentative vor fi, cum s-a văzut, tragice. Rubrică realizată de MIRCEA BIŢU De pretutindeni ■ Regiunea de sud a An­gliei, precum şi teritoriile submarine din Marea Mînecii ar conţine importante rezerve petrolifere ce pot rivaliza cu cele din Marea Nordului, a­­firmă publicaţia britanică „Sunday Express". Se men­ţionează că firmele „British Petroleum“ şi „Gas Corpora­tion" prevăd continuarea fo­rajelor în acest sector, ce ur­mează să intre in producţie în cursul anului 1979. ■ Măsurătorile nivelului Mării Baltice realizate timp de mulţi ani de specialiştii polonezi au demonstrat că ni­velul mediu al acestei mări a crescut în per-m­anenţă în perioada 1911 — 1970 cu 1 mm pe an. Datele privind situaţia nivelului mării au o impor­tanţă deosebită pentru diver­sele măsurători geodezice. ■ Un grup de cercetători suedezi au constatat cu sur­prindere că bradul nordic creşte la tropice mult mai re­pede decît în Peninsula scan­dinavă. Descoperirea poate avea ur­mări practice excepționale, deoarece specialiștii consideră că prin plantarea brazilor in Africa se poate comp­ensa în mare parte criza de material lemnos din lume. Umor involuntar Duminică, 18 martie a fost fără fotbal dar plină de perle ale telecomentatorilor. Spicuim cîteva: RUGBY (Ţara Galilor — Anglia): „J.P.R. Williams, acciden­tat, a fost înlocuit cu un jucător foarte bun ... al cărui nume îmi scapă“. BOX (Centura de aur): — „Doi boxeri au fost declaraţi în­vingători prin... inferioritate" (n.n. pur şi simplu). — „La această categorie premierea a fost făcută de con­ducătorul delegaţiei echipei Ţ.S.K.A----Berlin* (n.n. nu există aşa ceva). RADU BASARAB SPORT • SPORT • SPORT Intre 1 şi Et e­tapa 4 aprilie a.c. Sibiul va fi gazda etapei de zonă a campionatului republi­can de juniori II, la care vor participa echipele campioane ale judeţelor Argeş (CI. sp. sc. Pi­teşti , mase. şi fem.), Braşov (Sc. gen. Cristian, fem­.; C­. sp. sc. Braşov, mase.), Dîmboviţa (Cl. sp. sc. Tinalul petrolist Tîrgoviştei, Sibiu (CI. sp. sc. masc. şi fem.). Jocurile se vor desfăşura în sala CI. sp. şcolar din Sibiu începînd cu data de 1 aprilie 1979, ora 8,30, iar după masa de la ora 16. Cîştigătoarele eta­pelor de zonă atît ln fete, cit şi la băieţi se vor califica pen­tru turneul final ce va avea loc la sfîrşitul lunii aprilie. Reprezentantele judeţului Sibiu sunt pregătite de prof. Vlad Cuşu (m) şi Mareş Gheorghiţă (f). ■ Tot duminică, 1 aprilie 1979, ora 11, in sala CI, sp. şc., divizionara B 7 Noiembrie va primi replica — în ultima eta­pă — deţinătoarei locului I in serie, „Calculatorul“ Bucureşti. De rezultatul partidei depinde prezenţa oaspeţilor la barajul pentru divizia A. (I. Şirban). Selecţie pentru copii Pe întreaga perioadă a va­canţei de primăvară, F.C. Şoi­mii organizează zilnic, la sta­dion, ora 8:30, selecţii pentru copiii născuţi între anii 1968— 1970. Doritorii se vor prezen­ta la stadion cu tenişi şi tre­ning. Concurs de motociclism la F. C. Şoimii Marţi, 3 aprilie, ora 15,30, pe stadionul „Voinţa“ are loc etapa a treia a Cupei F.R.M. ­e zona Știri... Rezultate... ■ RUGBI — Miercuri, în ca­drul etapei a cincea a turneu­lui final al campionatului di­­­­viziei A, Minerul Gura Humo­rului a dispus de C.S.M. Sibiu cu scorul de 9—4 (9—0). Pentru sibieni a marcat Lupas (încer­care). G. Deac. ■ ORIENTARE. Marţi, 3.IV.a.c., ora 13, în sala Studio a Casei de cultură a sindicatelor din Sibiu va avea loc festivitatea acordării drape­lului cercurilor şcolare de orientare afiliate la Clubul de orientare dn Sibiu, ■ CROS. La finala pe ţară a Campiona­tului naţional de cros, care se va desfăşura la Sibiu in 8.IV. a.c. vor fi prezenţi şi 20 de sportivi medieşeni, calificaţi la faza de zonă. Printre aceştia se află echipele de juniori II şi juniori III ale C.S.Ş. Mediaş şi, respectiv, Şc. gen. nr. 5 Me­diaş, Carmen Ţîrcă (junioare III), Camelia Gîdea (senioare), Ioan Hurbean (juniori I). Duminică, 8,30 Gn­ domiciliu, înainte! ! patriei. 9 m­al pe Insula m 16,0« și 11,30 Peti dumneave Bucuriile De strajă Telex. 1! duminical mai în.. 15,45 Sta masculin, Dinamo +­pionatulu Fotbal: Progresul înregistra cui ecrat mici. 16,51 Dikens Episodul Handbal Dinamo Empor­t Teleturnc portal T’ te ape. 1! scenă a­­­şoara. 2C tistic: „5 Yonkers* pe ţară. studiouri] ne. 22.: Sport. Luni, 2 16,00 , misiune maghiară lirice. 1£ seri. 19,1 20,00 Pai Roman dark. Ep Orizont ţific. 2 mondial, jurnal. m Luni, 2 SIBIU „Nea M dar“, ot 14. 16;1 Arta: apă", oi 14.30; 1 20.30. ,­Salty“, 14 $i „] orele 16 MEDI sul: „A tice", o 13,45; 1 Tinereţi cu idei1 16,30. : L I* C batere 10. 10: CISNi Iar: „R le 10; 1 AGN1 „De pai oglinzii1 18. 20.. AVRI secrete" 19.30. T de Teatr prezinţi spectae« Mihaeli (lb. ror (meteor Mîine rece­nt Vîntul derat c sificări vestic, minime tre­i maximi 10 grai deal­e

Next