Tribuna Sibiului, iulie-septembrie 1979 (Anul 31, nr. 6825-6901)

1979-07-01 / nr. 6825

ŞEDINŢA COMUNA a Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., Biroului Permanent al Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale şi a Guvernului Republicii Socialiste România Sub preşedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Co­munist Român, sîmbătă, 30 iunie, a avut loc in staţiunea Neptun şedinţa comună a Comi­tetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., Bi­roului Permanent al Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale şi a Guver­nului Republicii Socialiste România. In cadrul şedinţei a fost examinat proiectul de Directive ale Congresului al XII-lea al Partidului Comunist Român cu privire la pla­nul cincinal 1081—1085 și liniile directoare ale dezvoltării economico-sociale a României pină în 1000. Comitetul Politic Executiv, Biroul Perma­nent al Consiliului Suprem și guvernul au a­­preciat că direcţiile principale şi orientările dezvoltării economice şi sociale a ţării pentru anii viitori, cuprinse in documentele supuse dezbaterii, sunt în conformitate cu prevederi­le Programului Partidului Comunist Român, de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltare şi înaintare a României spre co­munism, ele jalonind o etapă nouă, calitativ superioară, în opera de industrializare socia­listă a ţării, de ridicare pe o treaptă mai înal­tă a agriculturii, de dezvoltare şi moderniza­re a forţelor de producţie pe baza celor mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii. Continuînd un ritm susţinut procesul dezvoltării şi moder­nizării economiei naţionale, prevederile pro­iectului de Directive vizează ridicarea la un nivel calitativ superior a întregii activităţi e­­conomice, valorificarea intensivă, complexă a resurselor materiale şi umane de care dispune societatea noastră. In acelaşi timp, se urmă­reşte asigurarea unei maxime eficienţe econo­mice în toate domeniile de activitate în vede­rea sporirii necontenite a avuţiei naţionale şi a venitului naţional. Pe această bază, pro­iectul de Directive prevede un cuprinzător program de creştere în continuare a nivelului de trai material şi spiritual al întregului nos­tru popor , ţelul suprem al politicii partidu­lui, esenţa întregii opere de construcţie socia­listă din patria noastră. Comitetul Politic Executiv, Biroul Perma­nent al Consiliului Suprem al Dezvoltării E­­conomice și Sociale și guvernul apreciază că prevederile proiectului de Directive sunt pe deplin realiste, ele asigurînd dezvoltarea ar­monioasă a tuturor ramurilor și sectoarelor de activitate, a tuturor judeţelor, progresul eco­­nomico-social al întregii ţări pe calea socia­lismului şi comunismului. Comitetul Politic Executiv, Biroul Perma­nent al Consiliului Suprem şi guvernul au dat o înaltă apreciere aportului nemijlocit al se­cretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la elaborarea şi fundamen­tarea prevederilor proiectului de Directive, re­­levînd contribuţia sa esenţială la elaborarea şi înfăptuirea întregii politici a partidului, ca­re asigură inaintarea fermă a patriei noastre pe calea edificării societăţii socialiste multi­lateral dezvoltate şi a comunismului. In continuarea lucrărilor, a fost luat in dez­batere proiectul Programului de cercetare ştiinţifică, dezvoltare tehnologică şi introdu­cere a progresului tehnic pină în 1990 şi o­­rientările principale pină in anul 2­000. Elabo­rat în concordanţă cu strategia dezvoltării eco­­nomico-sociale a ţării. Programul asigură orien­tarea fermă a activităţii de cercetare şi pro­iectare tehnologică în direcţii esenţiale pentru progresul in ritm înalt al economiei naţionale şi al întregii societăţi, pe baza afirmării tot mai puternice a revoluţiei tehnico-ştiinţifice în toate domeniile construcţiei socialiste din ţara noastră. Programul prevede sporirea pu­ternică a rolului şi contribuţiei Cercetării ştiinţifice la lărgirea bazei de materii prime şi energie şi valorificarea lor superioară, redu­cerea consumurilor de materii prime şi ma­teriale, de combustibil şi energie, moderniza­rea susţinută şi creşterea gradului de tehnici­tate a mijloacelor de producţie, ridicarea ca­lităţii produselor, a competitivităţii lor, spo­rirea contribuţiei ţării noastre la schimbul mondial de valori. In acelaşi timp, Programul (Continuare în pag. a IlI-a) Din necunoscuţi, tovarăşi Pină la depozit cei trei băr­baţi nu s-au văzut niciodată, îşi scoseseră mobilele afară, pe rampă, şi după ce se saturaseră tot privindu-le, rupînd ici şi co­lo hîrtia de ambalaj pentru a se convinge că totul sub ea e numai luciu şi netezime, înce­pură să se uite tot mai des la ceas. Clipele care treceau în­truna aveau ceva absurd în ele. ia sfîrşit, cînd furgonul a­­păru de după un colţ de clă­dire toţi trei se repeziră în ca­lea şoferului, să aplice fiecare să fie primul. Dar agitaţia lor fu de prisos. Şoferul îi linişti, „vă încape mobila la toţi, nu­mai la încărcat va fi mai greu", însă încărcatul merse strună. Cînd uşa furgonului se indu­se se treziră într-un întuneric deplin care-i despărţi unul de altul, ca şi de proprii imagine, aşa cum realiză mintal bărbatul care urcase c-o oglindă mare şi rotundă-n mîini. Auziră mo­torul duduind, simţiră ghionţi de lemn cînd maşina porni, dar cînd roţile începură să înfrunte b­irtoape, îi trecură răcorile. Mo­bilele porniră să danseze, să se bată cap în cap, să troz­­nească, să-i lovească cu mu­chiile. Acolo, înăuntru, bărbaţii dădură o veritabilă bătălie să liniştească elefanţii de lemn. La asfalt se înstâpîni liniştea. Par­că şi motorul trăgea doar un sforăit lin. Ca la o comandă doi dintre bărbaţi întrebară-n bez­nă: „hei, tovarăşe, ţi-a scăpat oglinda?" „Păi altfel n-aţi fi auzit-o făcîndu-se ţăndări?" veni răspunsul dintr-un ungher nei­dentificabil. Nu ştiu cum, dar în întunericul acela plutea o ad­­miraţie, un sen­timent de cama­­raderie, dorinţa ca întunericul acela să se sfîrşească pentru ca cei trei să se vadă la faţă pentru a se memora. Să vadă cine s-a luptat pentru mobila celuilalt. Dar „lupta" comună cu mobila nu s a terminat aici. Cei trei bărbați au fost la fiecare acasă. Nădușind pe scă­rile de la trei blocuri, icnind pe „altitudinile" de la trei adrese, in Hipodrom, după a b2ua des­cărcare în sus, cei trei s-au dus să „radă" o bere. Luînd fieca­re o sticlă-n mînă au dat să ciocnească, cînd deodată le-au aşezat neatinse pe masă. Uita­seră ceva. Să-şi dea mîna şi să spună: Ion, Vaier, Hans MIHAI ŞTEFAN Etica faptului cotidian I mmm pro^ari DIN TOATE TARILE, UNITIVA! latina ^b­Ewf at ORGAN Al COMITETULUIJUDETEAN SIBIU Al P.C.R. $1 AlCONSILIULUI POPULAR JUDETEAN Anul XXXI, nr. 6 825 Duminică, 1 iulie 1979 4 pagini, 30 bani la pagina a ll-a Colocviile de critică ale revistei .TRANSILVANIA" Adunări festive dedicate ZILEI ÎNVĂȚĂTORULUI DE ZIUA CONSTRUCTORILOR DE MASINI Sărbătorim în fiecare an, la început de iulie, pe cei care formează detaşamentul cel mai înalt şi mai preţuit al industriei româneşti - constructorii de maşini, cei care la strung, freză, pilă, ciocan sau nicovală şi-au a­­dus o contribuţie hotârîtoare la reuşita procesului de in­dustrializare socialistă a ţâ­rii. Chiar dacă imaginea a­­cestora nu este atît de in­dividualizată ca in cazul ce­feriştilor, de eroică ca în ca­zul minerilor sau de poetică ca în cazul profesorilor, pen­tru noi sibienii ziua aceasta prezintă o deosebită semni­ficaţie. Sintem­ posesorii unei în­delungate şi prestigioase tradiţii în meşteşugirea auto­basculantelor, autotrenurilor, cîntarelor, cuptoarelor ter­mice sau a complexelor u­­tilaje tehnologice pentru mai toate industriile ţării. Sîntem - sî ne mîndrim cu asta - unul dintre cele mai industrializate judeţe ale ţării, în care industria con­structoare­şre maşini realizea­ză aproximativ jumătate din producţia industrială şi în ca­re unităţi, precum I.P.A. Sibiu, „Independenţa", I. M. Mîrşa, „Balanţa" sau „Automeca­­nica" sunt şi cele mai repre­zentative unităţi. Sîntem prezenţi - din ce în ce mai mult - cu maşini şi utilaje de înaltă tehnici­tate pe nenumărate pieţe ale lumii. Pentru tot ceea ce sîntem, aducem calde mulţumiri ad­mirabililor constructori de maşini sibieni şi le urăm noi succese pe frontul muncii! Şi-au suplimentat angajamentele In cinstea „Zilei constructorilor de maşini1*, colectivul între­prinderii de piese auto Sibiu a decis să-şi suplimenteze anga­jamentele iniţiale cu 5 milioane la producţia globală şi pro­ducţia netă şi cu 15 milioane la producţia marfă. Colectivele a trei secţii (200, 300 şi 500) s-au angajat ca pină la sfîrşitul aces­tei luni să realizeze producţii suplimentare, după cum urmea­ză: aparatură fină — 500 mii lei, cardane — 300 mii lei şi spirale reci — 400 mii lei. O remarcă specială pentru echipele conduse de Ioan Orlan­­dea şi Gheorghe Damian care în perioada 25—30 iunie, decla­rată „Săptămînă record“, au dat peste plan o producţie în va­loare de 300 mii lei O realizare în premieră în cadrul secţiei mecanica ş­ a întreprin­derii „Independenţa" Sibiu.- maşina de format destinată industriei metalurgice, aflată în stadiul de montaj final Foto: FR. N­SS Bilanţ bogat în realizări Harnicul colectiv al între­prinderii „Balanţa“ Sibiu, plenar angajat în întrecerea socialistă a încheiat primele 5 luni ale anului cu rezultate remarcabile d­in care spicuim: 104,1 la sută la producţia marfă, 106,3 la sută la pro­ducţia netă şi 105,8 la sută la productivitatea netă a muncii. Chiar dacă calculele nu s-au încheiat sîntem în măsură să informăm că bi­lanţul primului semestru va marca îndeplinirea şi depăşi­rea tuturor indicatorilor de Plan. Iată şi două secvenţe care concretizează eforturile, răsplătite de rezultate, ale reputatului colectiv sibian. ■ După cum ne-a informat ing. Nicolae Ebeîncă, coordo­nator, în atelierul de pa­nouri hidraulice şi instalaţii de comandă din cadrul fa­bricii de elemente hidro-pneu­­matice au fost asimilate — numai în ultimele cinci luni ale anului — 28 de panouri hidraulice, avînd ca efect e­­liminarea importurilor de ma­şini agregat, strunguri carusel de 16 m, strunguri de copiat osii pentru vagoane, maşini de găurit multiax, etc. nece­sare economiei. In perioada amintită au fost realizate 718 unităţi fizice, faţă de numai 613 în perioada similară a anului trecut, ceea ce faţă de sarcinile de plan aferente re­prezintă o realizare de 127 la sută. De notat că pînă la sfîrşi­tul anului în cadrul atelieru­lui vor mai fi asimilate alte 50—60 tipodimensiuni de pa­nouri hidraulice, care vor e­­chipa strungurile carusel de 8,5 m (premieră pe ţară) şi agregatele, mîinile mecanice şi liniile automate pentru „Oltcit“. Adunarea generală a Asociaţiei scriitorilor din Sibiu Ieri, după-amiază, în sala de festivităţi a Comitetului judeţean de cultură şi educa­ţie socialistă s-au desfăşurat lucrările Adunării generale anuale a Asociaţiei scriitorilor din Sibiu La lucrări au par­ticipat, alături de membrii organizaţiei, preşedintele U­­niunii Scriitorilor din Repu­blica Socialistă România, to­varăşul George Macovescu, vicepreşedinţii Uniunii, scrii­torii Marin Preda, Constantin Chiriţă, Franz Storch şi D. R. Popescu, directorul Fondului literar al Uniunii Scriitorilor, Traian Iancu, secretari ai a­sociaţiilor scriitorilor din ţară. După ce a deschis lu­crările adunării, salutînd pre­zenţa oaspeţilor, criticul şi istoricul literar Mir­­cea Tomuş a prezentat o concisă informare privind ac­tivitatea tinerei asociaţii de la data înfiinţării ei, 13 no­iembrie 1978, pînă în prezent. Al doilea raportor, Titu Po­pescu, a relevat în cadrul in­tervenţiei sale succesele în domeniul producţiei editoriale aparţinînd membrilor Aso­ciaţiei scriitorilor din Sibiu. în cadrul şedinţei au mai luat cuvîntul scriitorii Ion Mircea, Mircea Blaga şi Du­mitru Radu Popescu. în încheierea lucrărilor to­varăşul George Macovescu, preşedintele Uniunii Scriito­rilor, a făcut concrete şi perti­nente aprecieri, la adresa ac­tivităţii Asociaţiei scriitorilor sibieni, abordind apoi o se­rie de direcţii de acţiune ce se impun în activitatea vii­toare, în raport cu cele două mari evenimente politice ale anului, a XXXV-a aniversare a eliberării patriei de sub do­minaţia fascistă şi Congresul al XII-lea al Partidului Co­munist Român.

Next