Tribuna Sibiului, iulie-septembrie 1979 (Anul 31, nr. 6825-6901)
1979-07-01 / nr. 6825
Pag. 2 TRIBUNA SIBIULUI Colocviile de critică ale revistei „Transilvania“ „Cum spuneai? Critică obiectivă și partizană. Da, team notat... Sigur, o revistă de critică literară! Daco nu-i, sînt „Colocviile"... Şi totuşi trebuia să fiu aici... E frumos Sibiul. Să vedem ce-i cu „Colocviile" ... Nu-i chiar atît de simplu. Mă detaşez.»« Hm, „lectura subversivă" şi... prima-verba Un colocviu nepereche... (Dolores şi Radu Toma) Colocviile noastre... o permanentă invitaţie (Romul Munteanului timpul lecturii poate fi un hop.», (Ecaterina Ţarălungă) V» - -Orprecize trei nu sînt criticul obsedantului deceniu... (Marian Popa) (Mircea Zaciu) (Livius Ciocârlie) încă de la Tudor Vianu ar trebui să ştim.» (Constantin Criţac) (Marosi Peter) (Al. Simion) Caut un lector avizat. (Franz Hodjok) Flaurenţiu Ulici) (Mircea Tontuş) Colocviile critice de la Sibiu sau despre ei înaintea oricărei mărturii — sentimentale, prin fatalitatea conciziunii — îmi vine în minte o propoziţie de o excepţională însemnătate: puţin înainte de a muri, Tudor Vianu scria următoarele: „Cercetarea literară e o formă «de viaţă.Nu ştiu de ce — dar, pină la urmă, desigur ştiu, fără s-o afirm agresiv — o astfel de confesiune testamentară, a unui mare om de cultură, devotat valorii şi făuritor de valoare, mă obsedează de iată aproape două decenii. Ea depăşeşte codul unei amintiri intim profesionale, pentru că mă îndresc de a fi debutat sub auspiciile generoase ale lui Tudor Vianu. Ea — această confesiune, pe care noi toţi ca intelectuali ai literelor româneşti de azi o ştim — are, după mine, o valoare simbolică, generală, îndemnul cărturarului se întilneşte cu aspiraţia tacită sau sonor-entuziastă, a noastră, — a tuturor celor ce, într-un fel sau altul, suntem angajaţi în procesul responsabil al edificării artei şi literaturii româneşti de azi. Al edificării prin continuitate, prin sinteză şi re-sinteză a gîndirii sensibile, fondată, înălţată la rîndul ei, pe promontoriile vieţii. Acesta mi se pare a fi unul din sensurile primordiale ale unui colocviu despre artă şi iul simţ al literatură, inclusiv al unui dialog viu despre destinul şi funcţiile evaluării limbajului literar-artistic. Prin fraza a- i casta din urmă, înclin să definesc totodată raţiunea cea mai înaltă a organizării — sub egida prestigioasei reviste „Transilvania“ — a Colocviilor de critică, aflate la cea de a treia ediţie. Abia acum, la ediţia din acest an, realizez exact valoarea regretului de a nu fi participat la ediţiile anterioare. Fiindcă aici, la Sibiu, — am acum dovezi grăitoare — cercetarea literară mi se dezvăluie ca o formă de viaţă, în adevăratul sens al cuvîntului. Scriitori, istorici şi critici literari — creatori propriu-zişi aşadar, precum şi comentatori, exegeţi ai fenomenului literar — se întîlnesc într-o reală dispută de idei. Propun, cu alte cuvinte, noi repere în sistemul evaluării operei literare, al mai dreptei ei ierarhii, pe temeiul atitudinii și altitudinii intelectuale, la care ne aflăm, după atîtea căutări, în prezent. După cum am remarcat — nu fără o sinceră efuziune intelectuală . Colocviile sibiene resping surogatul, confecţia, clişeul. Ele încearcă un dialog între faptă şi cuvînt, la o ţinută de gîndire incontestabilă şi cu nimic mai prejos față de unele manifestări similare din străinătate, la cercetării care mi-a fost dat să particip. Cetate a unor tradiţii culturale strălucite. Sibiul redevine azi — şi datorită revistei Transilvania — un centru lterar-artistic pe măsura staturii contemporane a locuitorilor săi. A propune un nou sistem de lectură a(l) operei literare, a evalua datoriile criticii faţă în faţă cu datoriile literaturii, înseamnă, în fond, a căuta oglinzi „paralele“ noului nostru cod de viaţă. Este ceea ce au dovedit întru totul şi comunicările semnificative din cadrul celei de-a treia ediţii (Mircea Zaciu, Romul Munteanu, Mircea Tomuş, Marian Popa, Ion Ianoși ș a ) ,care au militat, în subtext, pentru o nouă figură a operei, pentru o re-interpretare a literaturii noastre contemporane, fără adevăruri pre-stabilite. Dacă, prin asemenea eforturi viscerale — deja prevestitoare de succes — Colocviile vor contribui implicit la evoluţia gustului estetic al publicului de azi, înseamnă, că manifestarea sibiană a reuşit să devină o tradiţie. Adică o expresie concretă a adevărului că, în materie de cultură, nu există, nu mai poate să existe, imaginea provinciei. Conştiinţa unei asemenea idei mi se pare egală cu un Festival al gîndirii. CONSTANTIN CRIȘAN Anul XXXI, nr. 6825 Adunări festive dedicate ZILEI ÎNVĂŢĂTORULUI Ieri, în 8 centre din judeţul Sibiu, a avut loc sărbătorirea „Zilei învăţătorului“, la care au luat parte membri ai secretariatului şi biroului Comitetului judeţean Sibiu al P.C.R. Au participat: tovarăşii Vasile Bărbuleţ, membru supleant al CC. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean Sibiu al PC.R. şi Teodor Moldovan, prim-secretar al Comitetului municipal Mediaş al P.C.R. la Mediaş; tovarăşul Simion Scutea, secretar al Comitetului judeţean Sibiu al P.C.R. la Cisnădie; tovarăşii Iosif Bercenreiter, secretar al Comitetului judeţean Sibiu al P.C.R. — la Dumbrăveni; tovarăşul Ioan Ungur, prim-vicepreşedinte al Consiliului popular judeţean — la Agnita; tovarăşul Teodor Ţopa, preşedintele Consiliului judeţean al sindicatelor — la Ocna Sibiului; tovarăşul Ion Munteanu, şeful secţiei de propagandă — la Avrig, tovarăşul Nicolae Iaşcu, secretar al comitetului orăşenesc Copşa Mică al P.C.R — la Copşa Mică şi tovarăşul Mircea Blaga, preşedintele Comitetului judeţean de cultură şi educaţie socialistă — la Miercurea Sibiului. SIBIU: La adunare a participat tovarăşul Nicolae Spătar, prim-secretar al Comitetului municipal Sibiu al P.C.R. Despre semnificaţia evenimentului a vorbit prof. Hermann Schmidt, inspector general adjunct la Inspectoratul şcolar judeţean. în cuvîntul său, vorbitorul s-a referit la realizările obţinute de învăţămîntul sibian pe linia aplicării orientărilor date învăţămîntului de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, privind organizarea procesului de învăţămînt astfel incit toţi tinerii să dobândească o pregătire temeinică ştiinţifică, ideologică, de cultură generală, practică, pentru a se încadra cu maximum de eficienţă în viaţa socială, pentru a desfăşura o muncă social-utilă, într-o atmosferă sărbătorească, pionieri şi şoimi ai patriei au adus omagiul lor, prin cuvinte emoţionante şi flori, celor ce Ie îndrumă paşii pe calea luminoasă a cunoaşterii In numele Comitetului municipal de partid, tovarăşul Nicolae Spătar a adresat felicitări tuturor cadrelor didactice, subliniind sarcinile ce revin, în continuare, slujitorilor şcolii în formarea tinerei generaţii, într-o atmosferă de vibrant entuziasm şi angajare patriotică, s-a dat citire telegramei adresată tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, in care se spune: „Noi, educatoarele, învăţătorii, profesorii şi maiştrii instructori de pe meleaguri sibiene — români, germani şi maghiari — sintem ferm hotărîţi să acţionăm şi in viitor cu consecvenţă şi abnegaţie pentru traducerea în viaţă a politicii partidului nostru în domeniul invăţămîntului, ideile Dumneavoastră de inestimabilă valoare fiindu-ne călăuză sigură spre noi culmi de dezvoltare a şcolii româneşti, spre binele întregului popor". ★ în cadrul adunărilor festive, 68 de cadre didactice din judeţul Sibiu au primit distincţii de „Evidenţiat" acordate de Ministerul Educaţiei şi învăţămîntului. De asemenea, Inspectoratul şcolar judeţean a acordat diplome de „Veteran al şcolii" unui număr de 42 de cadre didactice care, din acest an, se pensionează. In încheierea adunărilor festive, formaţii pioniereşti au prezentat programe artistice. „Să-i înveţi pe alţii—ce poate fi mai frumos?“ Zilele trecute, la Arpaşu de Jos, am stat de vorbă cu Silvia Stoica, absolventă a clasei a opta cu media generală 10,posesoare a opt diplome cu premiul întîi. „ Vorbind în termeni sportivi, aş spune că eşti o performeră, deşi n-ai decit 14 ani şi 7 luni. Cum ai reuşit? — Invăţînd. Poate că am capacitatea de-a reţine mai uşor decit alţii lucrurile esenţiale, dar nici n-am neglijat vreodată cărţile. Am învăţat întotdeauna cu plăcere. — Crezi că se deosebeşte prin ceva un elev care învaţă le şcoala din Arpaş de altul, să spunem, din Sibiu? — Dacă vă gîndiţi la cantitatea de cunoştinţe pe care le oferă profesorul sau învăţătorul, nu este nici o deosebire. Diferenţe există în privinţa mijloacelor care-i stau la dispoziţie celui din Sibiu pentru lărgirea orizontului spiritual (dacă vrea să le folosească). — Ai avut vreo disciplină preferată în aceşti opt ani de şcoală? — Da, limba şi literatura română, îmi place să citesc. In clasa a IlI-a, cu o compunere intitulată „Primăvara“, am obţinut premiul doi pe ţară la concursul „Tinere condeie“. In fiecare an am participat la Olimpiadele de limba română. Tovarăşa profesoară Georgeta Căbuş a avut un mare rol în dezvoltarea acestei pasiuni. — Care sint scriitorii cei mai îndrăgiţi de tine? — Mihail Sadoveanu şi Jules Verne.. — Te-ai gindit la viitor? Terminind clasa a Vlll-a te c/M la o prima răspintie a vieţii... — Voi continua şcoala la un liceu cu profil umanist. Apoi, desigur, la facultate. Vreau să devin profesoară de limba şi literatura română ... — De ce neapărat profesoară? Pofi deveni cercetătoare, ziaristă, sau scriitoare ... — Pentru că nimic nu-i mai frumos decit a-i învăţa pe alţii, a-i face să înţeleagă lumea cu nenumăratele ei bucurii. ... Sigur, Silvia are toate şansele să ajungă ceea ce şi-a propus. Tot aşa cum convins sînt că nu există un mai frumos omagiu adus slujitorilor şcolii decit dorinţa discipolilor de-a le urma exemplul şi de-a le desăvîrși opera. N. I. DOBRA SIMPOZION luni, 2 iulie a.c., Incepind cu ora 16, la Casa de cultură din Dumbrăveni se va desfășura un simpozion pe tema „Medicina preventivă în actualitate“. Simpozionul este onorat de participarea acad. prof. dr. doc. Eugen Macovschi și dr. Vladimir Gusic. ..Cupa de vara** Astăzi, într-un meci contînd pentru competiţia dotată cu „Cupa de vară“, F. G. Şoimii întilneşte de la ora 11,30, pe terenul Inter, echipa braşoveana J.G.I.M. 8,30 Gi domiciliu înainte! patriei, rial peni geala N sudul 7. satului. Iul nap Români suam u Telex du .linie« nada vă: «apter stiuîâi. r: de filme 16,10 F 1 a! v.pu 2 17,000 -■ Or l ’ I. 13 Film ar lintâ int fm. Egis Tfleji.rr.J marienţa a Ro nân ventura ! moaşă*. M rubi Film art tinta înt mirr.i pJ duc pe a franceze, jurnal. ■ Duminici SIBIU: pretorul 9; 11,30; 18,30; 20,1 «Ie var» fără vin; Arta: „Varâ*, ore! 14,30; li 20,30. „Cum se prinţesă*, 12, 14 şi vară“, or 20. 7 Noii cîiul lui rele 10; MEDIA: „Un om rele 9; 16; 18,30; fului: „Trăieşti“, 16,30;’ 18,.' Caragiale derivă", 18 şi 20; vară; 21.30. CISNAI „Intre ogl orele 10; AGNITA „Expresul orele 10; Luni, ; SIBIU: centul“, (J rele 9; 17,30; 20,3 ţiunea Ai 10; 12; 1 18,30; 20,3 lui: „Pro. şi ardelet) 12; 14; 1 mediaL „Inspecto! orele 9, 16; 18,30; tului: „Sa grul Mal le 10; l 20 80. I. I „Maşina orele ldi meteoroic# SILVI Trurm; zile vrem duroasă slabilă. C variabil averse desoţite şi electrice, după-amiderat cu sificări c vestic. I i minime v se Intre de, iar între 24