Tribuna Sibiului, iulie-septembrie 1980 (Anul 32, nr. 7134- 7212)

1980-07-01 / nr. 7134

Finalizarea unor importante lucrări de investiţii Accelerarea ritmului de execuţie a noilor obiective economice este o sarcină prioritară a perioadei actuale în domeniul investiţional. Radu Rădoi, inginerul şef al Grupului de şantiere Electromontaj Sibiu ne relatează citeva din realizările în domeniu. „Recent am finalizat o serie de lucrări de alimentare cu energie electrică a unor importante obiective de investiţii. Astfel, s-au încheiat lucrările la două linii electrice de înaltă tensiune, respectiv 110 şi 220 kV cu circuite multiple, pe stâlpi metalici fabricaţi în atelierele din Cristian. De asemenea, a fost pusă sub tensiune o staţie de transformare 2X400 MWh de 220/ 110 kV. Lucrările au ca obiectiv alimentarea cu energie electrică a platformei industriale Slatina. Se află în faza de finalizare alte două lucrări: alimentarea prin cablu de HOV a cuptorului de fontă nr. 2 din cadrul platformei siderurgice Călan şi o nouă lucrare în oraşul Copşa Mică (cablări subterane pentru alimentarea platformei chimice). Merită remarcate eforturile depuse de formaţiile de lucru conduse de Mihai Guist, Ioan Fleischer, Ioan Horvat și Mihai Habric. Reducerea consumurilor energetice Pe deplin conştienţi de necesitatea reducerii consumurilor energetice, specialiştii întreprinderii de utilaje şi piese de schimb Sibiu au iniţiat o serie de acţiuni menite să reducă substanţial aceste consumuri. Iată citeva realizări din domeniu: • înlocuirea electromotoarelor de 75 KW de la stația de compresoare cu altele de 50 KW; • utilizarea cuptoarelor electrice de călit după un grafic de încărcare maximă și eliminarea mersului în gol; • reglarea temperaturii în punctele termice in funcţie de o diagramă a temperaturilor exterioare; • încărcarea cazanelor la sarcina nominală şi un regim optim de funcţionare; • eliminarea mersului în gol a cuptoarelor cu funcţionare pe gaz metan, secţionarea iluminatului etc. In consecinţă, pînă la această dată întreprinderea a economisit 85 MWh energie electrică și 27 t.c.c. Calendarul producţiei fizice O tendinţă pozitivă la I.M.M.N. Copşa Mică - NICI UN SORTIMENT RESTANT Numărul sortimentelor la care s-au înregistrat restanţe la I.M.M.N. Copşa Mică a evoluat astfel: 9 în februarie, 5 în martie, două in aprilie şi unul singur in luna mai. Trebuie adăugat că, pe 5 luni, unitatea şi-a realizat sarcinile de plan la producţia netă (un plus de 11 milioane lei), beneficii şi producţia marfă (plus 60 milioane lei), ceea ce completează imaginea unei situaţii economico-financiare sănătoase, cu perspective de a se îmbunătăţi şi mai mult. Aşa cum ne informa ing. Boleslav Müller, directorul întreprinderii, la ora actuală singurele restanţe care se mai înregistrează sunt cele de la plumb. In cursul lunii mai recuperarea restanţelor la plumb era pusă sub semnul îndoielii, datorită bazei de materii prime neacoperită la necesar. Putem să notăm acum cu satisfacţie că problema a fost soluţionată pozitiv. Mai mult, oamenii întreprinderii depun eforturi pentru punerea în funcţiune, cu un avans de 3 luni, a unei noi capacităţi de producţie. Există un program concret de recuperare a restanţelor, există preocupare şi strădanii pentru a crede într-o reuşită deplină a harnicilor metalurgişti copşeni. (S. ION). 3 BIBUOTE ^ ..ASTRA-1 7.« ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN SIBIU Al AC.R. ȘI AI CONSILIULUI POPULAR JUDEJEAN OIETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA! Centrul de confecţii artizanale aparţinînd cooperativei „Arta Sibiului" dispune de o unitate recent înfiinţată de prestări servicii către populaţie în cadrul Complexului meşteşugăresc din str. T. Laurean, Sibiu Foto: FRED NUSS Cuvinte despre neodihna mecanizatorilor De primăvara pînă toamna, de dimineaţa pînă seara, zile în şir, mecanizatorii, părtaşi de drept la belşugul hotarelor, muncesc cu vrednicie demnă de laudă alături de ţăranii cooperatori, de ceilalţi lucrători din agricultură. Sînt zile de campanie în care vremea ne poate zădărnici gîndurile de-o clipă, bunele intenţii, facilitînd inactivitatea. Şi totuşi, oricînd se găseşte ceva de făcut atunci cînd cauţi. Sîmbătă spre duminică în raza Consiliului unic agroindustrial Roşia a plouat. Se părea că tractoarele, utilajele vor rămîne duminică inerte în curtea secţiilor. Dar lucrurile nu s-au întîmplat aşa. După două ceasuri de soare cei mai vrednici mecanizatori au ieşit în cîmp. In tarlaua „Ciocîrlia“ a C.A.P. Roşia, Eugen Avrigeanu, Toma Somei, Toma Grancea şi Ioan Cocoşel au întors final de pe 20 de hectare cu greblele mecanice. Ortacii lor de la Daia n-au putut intra la recoltat furaje sau prăşit mecanic la porumb, dar n-au stat cu braţele pe piept aşteptînd ca timpul să se scurgă în zadar. Au pus mina pe 3 tractoare şi două discuri şi au întors brazdă nouă pe 10 hectare „Deasupra livezii“ unde porumbul siloz îi va succede primei culturi de masă verde. Evident, cifrele nu sunt prea spectaculoase. Dar ele depăşesc valoarea simplului etalon statistic, subliniind îndeosebi prezenţa mecanizatorilor pe coordonatele actualei campanii. Vom stărui în cele ce urmează şi asupra cîtorva exemple similare care vizează secţii de mecanizare din raza consiliului unic agroindustrial Avrig. In aceeaşi zi, 29 iunie, la Bradu o formaţie complexă de mecanizatori a lucrat la recoltarea şi depozitarea furajelor. Bilanţul — de dimineaţa pînă la ceasurile după-amiezii — 30 tone de semifîn pus la adăpost. La Avrig 3 tractoare cu cultivatoare au prăşit mecanic porumbul a doua oară. Dumitru Moloacă, Ilie Tabac şi Gheorghe Murdan de la Porumbacu de Jos au continuat acţiunea de combatere a dăunătorilor la cartofi pe terenurile inaccesibile aviaţiei utilitare. Am mai adăuga că secvenţele menţionate găsesc similitudine cu nenumărate altele înregistrate în toată raza judeţului. Ele demonstrează fără putinţă de tăgadă că pămîntul ne îndestulează cu roade doar prin vrednicia oamenilor. Anul XXXII, nr. 7134 Mărfi, 1 iulie 1980 4 pagini 30 bani Cireşar ’80 Sub acest deja tradiţional generic se vor desfăşura la Cisnădie între 1 şi 6 iulie, manifestările celei de a XII-a ediţii a festivalului cultural din oraşul textiliştilor. Pe parcursul a şase zile vor avea loc spectacole, vernisaje de expoziţii, simpozioane, dezbateri, mese rotunde, o paradă a portului popular şi concursul formaţiilor artistice din judeţ participante. Manifestările debutează astăzi, marţi, 1 iulie, ora 18, la Casa de cultură a sindicatelor cu spectacolul „Aici am fost şi sîntem şi-n veci vom fi stăpîni", dedicat sărbătoririi a 2050 de ani de la înființarea primului stat dac centralizat și independent. VOCAŢIA PROSPECTIVĂ VOCAŢIA PROSPECTIVA A Miimfiiului ninse Miimnimiii rom« Pentru întregul corp didactic care îşi desfăşoară nobila misiune în unităţile de învăţămînt de pe raza judeţului nostru, sărbătorirea „Zilei învăţătorului“ are o semnificaţie deosebită: învăţămîntul românesc de toate gradele cunoaşte în această perioadă o nouă infuzie de idei novatoare expuse în cuvintările rostite de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la Consfătuirea din 29—30 mai a.c., cea din 11—12 iunie, la Plenara lărgită a Consiliului Naţional al Oamenilor Muncii şi Consfătuirea de lucru cu cadrele de bază din zootehnie precum şi în cea cu activul din cooperaţia de consum, cooperaţia meşteşugărească, cooperaţia agricolă de producţie şi consiliile populare în conţinutul acestor expuneri, marcate pregnant de concepţia profund revoluţionară a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, se accentuează o dată în plus implicarea şcolii româneşti în viaţa social-economică a patriei, racordarea la comandamentele dezvoltării economice, educarea tineretului studios în spiritul dragostei faţă de muncă şi profesiunea aleasă ★ Duminică, 29 iunie, în cele trei centre zonale — Sibiu, Mediaş şi Agnita — s-au desfăşurat ample adunări festive care au cinstit activitatea slujitorilor devotaţi ai învăţămîntului din judeţul nostru, SIBIU. Duminică dimineaţa, sala mare a Casei de cultură a sindicatelor a cunoscut atmosfera specifică serbărilor de aleasă ţinută. La adunarea festivă au participat tovarăşii Iosif Eckenreiter, prim-vicepreşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean Sibiu, Ion Şerdeanu, inspector general în Ministerul Educaţiei şi învăţămîntului, Ana Nicolau, inspector şcolar general la Inspectoratul şcolar al judeţului Sibiu, alte cadre didactice, în „Salutul Ministerului Educaţiei şi învăţămîntului şi Uniunii Sindicatelor din Invăţămînt. Ştiinţă şi Cultură“ adresat cadrelor didactice cu prilejul „Zilei învăţătorului“ şi prezentat de tovarăşul I. Şerdeanu se arată că: (Continuare in pag. a II-a) „membrii corpului didactic de pe întreg cuprinsul patriei îşi îndreaptă gîndurile, cu adîncarii bărbaţi ai pămîntului care ne hrăneşte Duminică în frumuseţea lunei autentice zile de vară, cum puţine au fost în acest an, miercurenii au sărbătorit 30 de ani de la înfiinţarea cooperativei agricole de producţie. Au sărbătorit evenimentul în condiţiile în care, în toţi aceşti ani, cooperativa nu a constituit pentru ei doar un loc de muncă, ci şi un loc de gîndire şi introducere a noului, un loc de permanentă luptă pentru mai bine, un loc pentru permanenta ascensiune spre civilizaţie înaltă. Cînd la 28 mai 1950 a luat fiinţă „colectivul“ — în urma istoricelor hotărîri ale Plenarei C.C. al P.C.R. din 3—5 martie 1949 cu privire la transformarea socialistă a agriculturii — oamenii s-au înscris cu destulă neîncredere. Erau tradiţiile vechi, moştenite din moşi strămoşi, era trează încă dorinţa de a avea pămîntul tău, cu mai mult pămînt, purtată în suflet de sute de ani; atunci, în 1950, 72 de familii şi-au unit pămînturile, animalele şi uneltele de muncă, întemeind o gospodărie agricolă cu o suprafaţă de 223 ha teren agricol, 109 000 lei fond de bază şi o avere obştească de 152 000 lei. începutul a fost greu şi cîştigurile mici. în 1962, cînd s-a încheiat procesul de cooperativizare, erau înscrise în cooperativă 417 familii, iar suprafaţa agricolă era de aproape 1100 ha. Producţiile obţinute în medie la hectar în 1976, de exemplu, 3244 kg la grîu, 3100 kg la orz, 4047 kg la porumb, 40 351 kg la cartofi şi aproape 30 000 kg la legume nu se mai puteau, acum, compara cu cele obţinute la înfiinţare. De altfel valoarea averii obşteşti însumează astăzi peste 15 milioane lei. In sectorul zootehnic nu erau îngrijitori de animale, adăposturi, adăparea se făcea cu găleata din fintînă şi aşa cum spunea unul din cei mai vechi cooperatori, Ioan Ocneru, te durea pieptul scoţînd de citeva ori pe zi sute de găleţi de apă. In prezent s-a ajuns ca adăposturile moderne, mecanizate, să asigure zootehniei o bază materială capabilă de rezultate care nu se puteau visa în anii de început. De altfel, diplomele obţinute pe plan judeţean, în fiecare an, pentru rezultatele bune obţinute, atît în cultura mare cit şi în zootehnie, pot acoperi, cum se exprima cineva la festivitate, pereţii întregului sediu al C.A.P. Acum după atîţia ani C.A.P. Miercurea este una din cele mai puternice unităţi agricole din judeţ. Mulţi, foarte mulţi cooperatori, care au umplutsala căminului cultural, aveau în ochi străluciri de rouă la (Continuare în pag a IT-ul Jazz-Studio Sibiu Iubitorii muzicii de jazz din Sibiu sunt invitaţi astăzi, 1 iulie 1960, ora 19, în salonul mic al hotelului „Continental“ la o nouă audiţie organizată de „Jazz-Studio Sibiu“ care poartă pecetea unui moment de excepţie. Gabriel Albrecht prezintă audiţia comentată „Louis Armstrong — primul şi cel mai mare geniu al jazz-ului“, prilej de reaudiere a unor pagini celebre ale genului interpretate de nu mai puţin celebrul compozitor, trompetist şi solist vocal.