Tribuna Sibiului, octombrie-decembrie 1980 (Anul 32, nr. 7213-7291)

1980-10-01 / nr. 7213

Pag. 2 Din programul manifestărilor de azi • SIBIU , ora 10, Muzeul Brukenthal, Casa albastră! „Itinerarii istorice sibiene“, simpozion-dezbatere pe tema monumentelor istorice din judeţul Sibiu; ora 12, Asociaţia filateliştilor: vernisajul expoziţiei de filatelie „Unitate, continuitate, permanenţă“; ora 18, Casa artelor: vernisajul expoziţiei de artă populară organizată de Şcoala populară de artă Sibiu; ora 19, Casa de cultură a sindicatelor: spectacol de muzică de jazz, realizat cu concursul formaţiilor de jazz din municipiul Sibiu; ora 19, Casa de cultură a tineretului: „înaintaşi ai artei şi culturii sibiene“, concurs de cultură generală organizat de Comitetul judeţean Sibiu al U.T.C., în colaborare cu Consiliul judeţean al organizaţiei pionierilor, ora 19:30, Teatrul de stat, premiera „Salba miresei“ de Erwin Wittstock — spectacol prezentat de secţia germană a Teatrului de stat. • MEDIAŞ— ora 17, Muzeul municipal: vernisajul expoziţiei „Arta şi viaţa“, organizată de Comitetul municipal de cultură şi educaţie socialistă Mediaş; ora 18, Casa de cultură a municipiului: expunerea „Dezvoltarea şi adîncirea unităţii şi frăţiei dintre poporul român şi naţionalităţile conlocuitoare în procesul făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi a înaintării României spre comunism“ (lb. maghiară). • DUMBRĂVENI — ora 18, Biblioteca orăşenească: masa rotundă „Dovezi ale continuității poporului român în zona Tîrnavelor după retragerea romană“. „STATORNICIE“ de Radu Selejan Dedicînd cea de a 111-a (2^1 3) premieră a stagiunii Festivalului „Cibinium '80", scena noastră dramatică nu a realizat doar o reconfirmare a prezenţelor sale distincte în cadrul săptămînii culturale sibiene, ci şi o demonstraţie a modului angajat în care instituţia profesionistă de spectacole încearcă - şi în ultima perioadă reuşeşte - să răspundă imperativelor culturale de prim ordin ale etapei. Punînd în scenă textul „Statornicie" al colegului nostru Radu Selejan, Teatrul de stat ne-a oferit, în acelaşi timp, o nouă dovadă a preocupării constante pe care o are în promovarea creaţiei româneşti originale, cu precădere a celei locale. „Statornicie" este un imn închinat permanenţei, unităţii şi continuităţii noastre pe aceste meleaguri, dedicat împlinirii a 2050 de ani de la întemeierea primului stat dac centralizat şi independent sub conducerea lui Burebista, scris cu refuzul deliberat de a ilustra simpla factologie istorică, textul evidenţiind esența şi marile adevăruri ale istoriei poporului român, caracterele fundamentale ale acestuia. Fără ostentaţie, cu un lirism cald, transmiţâtor de emoţii şi vibraţie patriotică, textul spectacolului a oferit regizorului Radu Basarab - în special în primele două tablouri - posibilitatea realizării unui spectacol sobru, bine structurat şi echilibrat, în care valenţele educative şi emoţionale s-au împletit neostentativ spre a servi bine scopul final al spectacolului. Radu Basarab dovedeşte o subtilă şi rafinată ştiinţă a realizării unor spectacole de acest gen, care prezintă dificultăţi din punctul de vedere al folosirii sugestive a spaţiului de joc. Personalizarea mamei ţară - Getusa - un laitmotiv muzical bine ales, persistenţa peste timp a florilor semănate pe morminte, dialogul ţării cu PĂDUREA, MUNTELE şi DUNĂREA, sugestiva proiecţie a tricolorului ca simbol al trecutului, prezentului şi viitorului sunt principalele mijloace pe care regizorul le foloseşte cu un deosebit simţ al măsurii, la sublinierea ideii de continuitate a poporului nostru în spaţiul carpato-danubian. Scenografia semnată de Judit Fekete-Kotay, muzica lui Mircea Popescu şi luminile bine folosite de Alfred Sommerburger contribuie cu exactitate la sublinierea mesajului patriotic al textului şi la realizarea intenţiilor regizorale. Şi-au adus contribuţia la realizarea acestui spectacol Anişoara Popa, Ion Buleandră, Nicolae Călugâriţa, Sandu Popa, Rodica Turbatu, Constantin Chiriac - care a debutat cu acest prilej pe scena sibiană - Benedict Dumitrescu, Ion Ghişe şi Paul Mocanu. „Statornicie", un, spectacol ce se recomandă cu precădere tinerei generaţii. OCTAVIAN RUSU Teatru Salonul cărţii Ieri seară, ora 18, la „Salonul cărţii“ — Casa de cultură a sindicatelor Sibiu — în cadrul Zilei Editurii Academiei a fost prezentată, in prezenţa autorilor, cartea „Calendarul de la Sarmizegetusa Regia“ de Şerban Babancu, Cornel Samoilă, Emil Poenaru. A prezentat Luminiţa Zorilescu, redactor la Editura Academiei. Azi, 1 octombrie, ora 12, în cadrul Zilei Editurii Facla (Casa de cultură a sindicatelor Sibiu) va fi prezentată, de către autor, cartea istoricului sibian Nicolae Branga, „Urbanismul Daciei Romane“. „Decada cârţii româneşti“ Ajunsă la a XIII-a ediţie, „Decada cărţii româneşti“ (1—10 octombrie) se desfăşoară anul acesta sub semnul omagierii a 2050 ani de la crearea primului stat de centralizat şi independent. Din multitudinea de manifestări prilejuite de această decadă spicuim: salonul judeţean al cărţii — deschis în 28.IX la sala de marmură a Casei de cultură a sindicatelor din Sibiu unde au loc lansări şi prezentări de cărţi apărute recent; în întreprinderi, şcoli, facultăţi, librării vor avea loc întîlniri ale cititorilor cu autori şi redactori ai diferitelor edituri, cu care prilej vor fi prezentate şi proiectele planurilor editoriale pe anul 1981, se vor organiza standuri-expoziţii de carte la întreprinderile „Independenţa“, „Mecanica“, „Balanţa“, Flaro, I.P.A. din Sibiu, „Emailul roşu“, „Vitrometan“, „Automecanica“ din Mediaş şi vitrine speciale de carte la librăriile „M. Eminescu“, „Dacia Traiană“, „Luceafărul“ Sibiu, „I.L. Caragiale“, Mediaş. Pentru o mai bună edificare a cititorilor noştri asupra amplei activităţi editoriale, iată cîteva date referitoare la anul 1979: 2 434 titluri au văzut lumina tiparului intr-un tiraj de 47 101 000 exemplare; în domeniul literaturii social-politice — 396 titluri în 7 056 000 exemplare; literatură ştiinţifică şi tehnică — 565 titluri în 8 739 000 exemplare; beletristică originală 872 titluri în 13 161 000 exemplare; traduceri din literatura universală — 186 titluri în 6 454 000 exemplare; cărţi pentru copii şi tineret — 177 titluri în 9 091 000 exemplare etc. NICOLAE SUCIU, Centrul de librării Sibiu TRIBUNA SIBIULUI Anul XXXII, nr. 7213 Simpozion la Rod Simpozionul organizat duminică, 28 septembrie de Biblioteca judeţeană „Astra" cu prilejul împlinirii a 175 de ani de la naşterea lui Aaron Florian a suscitat un viu interes în rîndul locuitorilor Rodului, satul de obîrşie al cărturarului revoluţionar, întemeietor de şcoală istorică românească la Colegiul „Sf. Sava“ şi la Universitatea din Bucureşti. Aaron Florian a deschis cîteva mari direcţii în cultura românească, fiind dascălul înflăcărat al generaţiei lui Bălcescu, autorul primului manual de istorie a Ţării Româneşti, întemeietorul primului ziar cotidian în limba română — ziarul România (1838) împreună cu G. Hill — părintele „Telegrafului român“ (1853), prima publicaţie periodică românească din Sibiu, cu apariţia cea mai îndelungată din întreaga presă în limba română. A. Florian a participat ca fruntaş al revoluţiei de la 1848 atît în Ţara Românească, cit şi în Transilvania, alături de Simion Bărnuţiu, August Treboniu Laurian, Nicolae Bălăşescu, acţionînd în epocă ca un propagator al ideilor noi şi fin înfăptuitor al acestora in acţiunea revoluţionară. La omagierea acestei personalităţi a istoriei noastre au participat cu interesante şi documentate comunicări prof. Maria Fanache( Liceul Gh. Lazar), prof. Liliana Popa (Arhivele statului) şi Viorel Cucu (Biblioteca „Astra“). ISPORT... SPORT.. Baschet Campionatul național, divizia A într-o noua formula La data de 2 octombrie se va da startul într-o nouă ediţie a diviziei naţionale A de baschet, disciplină în care judeţul nostru este reprezentat de Clubul sportiv universitar Sibiu. In acest an competiţia se va desfăşura după o formulă nouă, sistem turnee în sală. Astfel, pentru stabilirea ierarhiei valorice a echipelor, în prima parte se vor desfăşura 3 tururi şi anume: turul I (2—5 octombrie) la Timişoara; turul II (17—19 octombrie) la Cluj-Napoca şi turul III (30 oct.—2 noiembrie) la Bucureşti. După încheierea acestor tururi, cinci vor fi cunoscute grupele valorice 1—6 şi 7—12, se va proceda la stabilirea oraşelor în care se vor disputa turneele tururilor 2, 3, 4 şi 5, fiecare din cite cinci jocuri. Campionatul se încheie la data de 18 ianuarie 1981. Baschetbaliştii sibieni, conştienţi de importanţa noului campionat, şi-au început pregătirile de la 1 august, sub conducerea prof. Flaviu Stoica care are la dispoziţie următorii jucători: Karol Takács, Nicolae Palheghy, Marin Chirilă, Mihai Mladin, Iulian Bulat, Mircea Georgescu, Teodor Tonca, Mihai Cosma, Mircea Şerbănescu, Florin Apostu, Dan Martinescu şi Mircea Vulc. — „Din capul locului, trebuie să vă spun — ne-a declarat prof. FI. Stoica — că noul sistem de desfăşurare a diviziei A ne dezavantajează într-un fel, prin faptul că evoluăm pe terenurile altora, in ceea ce priveşte lotul, contez pe cel vechi, în plus, avem un Chirilă, reîntors de la lotul naţional, mai matur, iar Takacs, va juca deoarece îşi satisface stagiul militar la Sibiu. Lotul s-a cimentat sufleteşte, dar şi pe linie tehnico-tactică. Avem echipă în divizia A. Este un bun câştigat, dar ca să supravieţuim, avem nevoie de sprijin şi acesta se referă la crearea condiţiilor optime de pregătire“. ILIE IONESCU „Sibienii luaseră foc şi pădurea-i stingea“ Dialog cu prof. Mircea Mihăilescu, secretarul Federaţiei române de alpinism-turism — Acum, înainte de începerea concursului, credeţi că vom fi din nou martorii unui nou record mondial? — Cine poate avea îndoieli vâzînd de faţă atîta popor? Şi am impresia că mulţi din cei prezenți nu se gîndesc atîta la record in sine cit la faptul că au mai venit o dată în pădure. — Tovarășul Sever Noran de la „Sportul“ spune că ne avantajează enorm Dumbrava asta fără pereche. Să fie vorba numai de glasul ei de sirenă? — Sirena poate să cînte oricit de minunat, dacă n-ar fi urechi să audă, degeaba ar cînta. Aşa că ajungem la mentalitatea sibianului de a fugi din papuci şi pijamale şi de a merge în natură ori de cite ori poate. Acţiunea „Chemarea toamnei“ se bizuie pe această mentalitate, prelucrează această deprindere cvasiunanimă în sensul că ştiindu-se că duminică sibianul merge la iarbă verde, care încotro, mai aproape sau mai departe, s-a propus varianta „să mergem toţi în acelaşi loc“. Şi încă un lucru ţinînd de ştiinţa de a mobiliza, de intuiţia psihologică a autorilor acţiunii: dacă de obicei părinţii îşi duc copiii în pădure, de data asta copiii şi-au adus părinţii în pădure, invitaţie care n-a putut fi ignorată. Ar fi însemnat ca ei să-şi refuze atestatul de tinereţe în faţa propriilor urmaşi. — Deci găsiţi că copiii vor fi în cea mai mare parte „răspunzători" de succes? — Da şi sper că asta nu deranjează pe nimeni, căci doar pentru ei muncim şi prin ei sîntem tari în viaţă. Dar filed! succeselor lor aparţine celor mari. Uite, o dată ieşirea asta mamut valorează cu o lecţie de biologie, care depăşeşte ..cadrul instrumental“ obişnuit: tablă, ilustraţii, plante presate, păsări împăiate etc. A doua oară, deprinzîndu-i să vină aici, îi învăţăm să-şi apere săpătatea, să deosebească un aer poluat de unul curat. — Am auzit voci care afirmă că acţiuni aşa mari ar dăuna pădurii? — Aici la Sibiu în nici un caz. Uitaţi-vă la stejari, au coroana înaltă, ramurile sus tare. Cui îi arde, chiar dacă l-ar bîntui un demon, să mănînce coajă de copac? Cîştigul e prea mare, semnificaţia pozitivă fi acţiunii preaimportantă pentru a-i lua în seamă pe cei care au spirit de contrarietate. Cel care merge des în pădure învaţă s-o respecte, ca să nu spun că se convinge că trebuie să şi sape în faţa blocului. — încă o întrebare. Ce părere aveţi de turiştii care după un drum lung ajung la o cabană unde nu mai sunt locuri de dormit? — Numărul turiştilor a crescut, la fel numărul mijloacelor de transport, în timp ce numărul cabanelor nu. Aici e dezacordul. In consecinţă trebuie durate şi altele. De vastitatea frumuseţilor naturii ce să mai vorbim, e din belşug. Restul e o chestiune de suflecare a mînecilor. _— Tovarăşe Mihăilescu, vă sunt recunoscător pentru deferenţa cu care m-aţi ascultat şi cu care mi-aţi răspuns. Şi mai ales mă simt fericit ascultîndu-vă această observaţie: „văzînd atîţia oameni mergînd spre pădure puteai crede că se duc s-o stingă; cînd colo sibienii luaseră foc şi pădurea îi stingea“. MIHAI ŞTEFAN Panorama „Chemati toamnei'‘i elevi, militari, oameni ai muncii, copii, părinţi, părinţi ai părinţilor... Foto: V. C1RDE1 ti! 14.00 Fc europ misiu terna! 16.00 Te 16.05 In educa 16.25 Ci gen 16.45 noexp 16,55 M 17.25 Fc nesc 17.45 Re torulu de c R.P. Victor 18.25 „E trăieşi 18,50 10' 19.00 Te 19.20 Ac conorr. 19,40 Nc 20.20 Fii „Primrie“L 1 studio R.P. C 22.10 Tei SIBIU „Am fos ce“, orei 13,45; 16: Arta: „C 9 si „i rele 12, 18,30; 1 retului: lui 1 nean", orele 10; Independi fragiul“, I 18, 20; media sul: „Bun na", orei 13,45; 16; Tineretuli -iubesc“, I 16,30; „ CISNAI curile“, c orele 10,3 AGNHZ rul Bethu xirul tine 10, 16 şi DIMBK „Anna Ka rele 9; '' APOL. „Cantemiar şi „Dezno frontieră“, OCNA „Fraţii Joi şi „Teatru ora 20. COPŞA genia“, dorele 16 . Spec Joi, 2 ’80, orele 20,00 în ■ lui „Indiformaţia Negru“ v. două spec muzică usc drui căror rii de m îl pot ascc listul Adj niţchi. (meteoroloi HORST I Mîine, v va încălzi rul va fi noros. I ploua. Vîr fia slab 1. din vest. turile min cuprinse în grade fiarme între grade.