Tribuna Sibiului, aprilie-iunie 1981 (Anul 33, 7367-7443)

1981-04-01 / nr. 7367

PROLETA« DIN TO«« WWNjJ. U­W-vfij ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. $1 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Primăvara pădurilor noastre — Interviu cu ing. Ioan Lungu, inspector şef al Inspectoratului silvic judeţean Sibiu — .La recentul Congres al a­­griculturii, s-a scos din nou in evidentă necesitatea acce­lerării transpunerii in practi­­că a vastului Program naţio­nal de conservare şi dezvol­tare a fondului forestier in perioada 1976—2010. Sosirea primăverii impune din partea lucrătorilor Inspectoratului sil­vic judetean Sibiu declanşa­rea unor ample acţiuni speci­fice acestui sezon. V-am ru­ga, deci, să precizaţi care este stadiul acţiunii? — Campania de împădu­riri din această primăvară se desfăşoară în ritm susţinut în toate cele 9 ocoale silvice ale inspectoratului. întregul per­sonal silvic a trecut la pre­gătirea solariilor şi pepiniere­lor, efectuarea semănatului, scosul şi repicatul puieţilor, transportul şi depozitarea lor pe şantiere, plantarea diferi­telor specii forestiere. — Ce volum de împăduriri s-a planificat, pentru acest se­to­n? — In actuala campanie vom planta peste 6 milioane puieţi de diferite specii, din care 85 la sută din producţie proprie. La această dată am atacat cu 80 de echipe (750 muncitori) lucrările din zona colinară un­de condiţiile climaterice per­mit acest lucru, urmînd ca pe măsură ce zăpada se va topi să înaintăm altitudinal, numă­rul muncitorilor ajungînd în perioada de vîrf a campaniei la 1200. — Sunt pregătite toate con­diţiile pentru desfăşurarea în bune condiţii a actualei cam­panii de împăduriri? — Experienţa anilor prece­denţi ne-a determinat să ac­ţionăm cu mai multă hotărî­­re pentru crearea unor con­diţii mai bune de muncă şi viaţă lucrătorilor silvici, prin asigurarea spaţiilor de cazare în apropierea şantierelor, a­­provizionarea cu alimente, pu­­ieţi pentru plantat, unelte a­­decvate, materiale de protec­ţia muncii, asistenţă tehnică, inclusiv posibilitatea transfe­rării operative a echipelor în zilele nefavorabile la alte locuri de muncă. — Se va produce şi o mo- *­­dificare în ponderea răşinoa­­selor? — Cu toate că ponderea ră­­şinoaselor se menţine încă la (Continuare în pag. a III-a) Interviu consemnat de DUMITRU MANIŢIU Pregătirea forţei de muncă Colectivul între­prinderii „Dumbra­va" Sibiu manifes­tă preocupări susţi­nute pentru forma­rea şi ridicarea pre­gătirii profesionale a personalului munci­­tor. Astfel, in cursul anului trecut aici au fost încheiate 6 cursuri de calificare in meseriile de fila­tor, ţesător şi finisor — 222 absolvenţi — şi au fost deschise alte două cursuri (fi­latori şi ţesători) cu 62 cursanţi. In a­­ceasta perioadă au mai urmat cursuri de perfecţionare 249 muncitori. De remarcat pre­ocuparea colectivu­lui de la atelierul ţe­­sătorie-finisaj pături turted pentru polica­lificarea forței da muncă, astfel Incit muncitorii din acest sector să poată de­servi toate utilajele din dotare. LA ZI­­ în agricultură Activităţi diverse sub semnul cerinţelor calităţii Vremea bună din ultimele zi­le a zvintat terenurile aşa că şi la I.A.S. Agnita se munceşte din plin la lucrările din actua­la campanie agricolă. • Trans­portul bălegarului este pe ter­minate (s-au dus în cimp peste 12 860 t din care aproape 11 000 au fost deja administrate) iar fertilizările s-au efectuat pe o suprafaţă de 2071 ha, mai ales pe culturile cu rădăcinoase fu­rajere, păioase de toamnă şi pajişti. • In livada de la Ve­se a a terminat a doua stro­pire a pomilor. . De menţionat că printre i­ndurile de pomi, pe o suprafaţă de 7 ha, s-au cultivat r­­i­ase furajere. • Pe 1800­ ha de păşuni de la Bruiu, Chiro,a­j şi Şomartin au fost tăiai­ mai­neinii, arboretul şi împre di. n nuşuroaiele, fi­­nalizîndi. se hcrările de re­parare a poau,. or şi podeţelor de hotar. • î,;.­ fermele de o­­vine este asigura­tă asistenţa de specialitate zi şi­­ noapte pentru ca fătările la oi­­să nu înregis­treze mortalităţi, asigurîndu-se, totodată, furajarea suplimen­tară a oilor. Pînă în prezent s-au obţinut pestic­a de miei. • Pentru semănat s-a pre­gătit terenul pe ha, termi­­nindu-se însămînța­tul la ovăz şi mazăre pe 200 iţa; pînă du­minică se va închega şi semă­natul la orzoaică pe­ ISO ha, ur­mînd a se trece la însămînţa­­rea rădăcinoaselor pe o supra­faţă de 100 ha. S­g him® | SgSgg La Ferma nr. 3 a I.A.S. Slimnic se lucrează intens la plantatul cartofilor iarovizafi Fotos FRED N­SS • Sport ... Sport. .. Sport... • Agendă pio­­­­nierească (in pag. a ll-a) • La zi in agricultură: In prim plan - ur­gentarea semănatului culturilor din prima epocă • Din viaţa organizaţiilor de partid: Pe drumul dintre adoptarea hotăririlor şi aplicarea lor • Delincvenţa juvenilă - o pro­blemă ale cărei soluţii se află in mîinile noastre • Preocupări de sezon la Nocrich (în pag. a III-a) CENTENAR OCTAVIAN GOGA Reper trainic al istoriei culturii româneşti Afirmată la început de secol, în condiţii so­­­ cial-istorice care pregăteau şi anunţau marea­­ unire într-un stat a tuturor românilor, poe­­­­zia lui Octavian Goga se aşează, în istoria I poporului nostru şi în istoria culturii sale, I ca un reper trainic şi masiv, cu multiple semnificaţii. Ea vine din realităţile solului­­ transilvan, cu un simţ al autenticităţii şi al I concretului uman şi peisagistic comparabil I cu al lui Coşbuc. Viaţa românească a străve­­­­chii provincii româneşti a Ardealului este, în I această poezie, concentrată la maximum, sub- I liniată în cîteva figuri şi aspecte care-şi po­­­­tenţează timbrul unic al autenticităţii lor pi- I nă la stadiul în care prind contur de mit, un mit nou, cu substanţă umană străveche. Pe lingă aceasta, poezia lui Octavian Goga este fundată pe o dramă umană care o apro- I pie de cea a lui Eminescu. Unanima elegie, ■ drama existenţială absolută din poezia emi- I nesciană se concentrează şi se converteşte, in I versurile cîntăreţului din Răşinari, într-o dra- I mă a istoriei, a suferinţelor şi durerilor unui I neam ameninţat în însăşi existenţa sa, după­­ cum o caracterizase cu o precizie încă neîn- I trecută Titu Maiorescu. Astfel că noile con- I ture mitice ale realităţii transilvane sunt in­­‘­sufleţite de timbrul grav, de orgă, al suferin- I ţei universale, in poezia lui Octavian Goga,­­ cutremurătoarea muzică a dramei cosmice a I existenţei unanime ni se comunică prin in- I termeniul unor realităţi apropiate, familiare­­ şi, în sens nobil, comune. Puşi în comunicare cu fiorul ei intim, inefabil şi inexprimabil,­­ noi toţi, care ne împărtăşim din inconfunda- I bila ei melodie, realizăm demnitatea înaltă ■ şi dimensiunea universală a simţămintelor şi I trăirilor noastre cele mai obişnuite. Ceea ce I face ca, pe scara evoluţiei, fireşti a poeziei­­ române modemne, versul lui Goga să repre- I zinte treapta intermediară între momentul­­ clasic şi cel contemporan. Blaga a debutat, cum se ştie, prin incer- j cari foarte fidele spiritului şi melodicităfii , înaintaşului său. Iar sentimentul atit de as­­i cuţit al realităţii, cu care poezia lui Goga era­­ înzestrată, capacitatea ei de a sintetiza mari­­ dimensiuni istorice şi umane, simţul dramei­­ universale focalizat pe o condiţie istorică ! dată sunt tot atîtea necesare premise pentru­­ marea poezie a miturilor eterne şi autohtone | din opera lui Blaga. împlinirea unui secol de la naşterea lui I Octavian Goga confirmă valoarea şi substan­ | ţa originală a unei opere poetice pe cit da | trie pe atit de trainică. MIRCEA TOMUŞI în pag­,­a il-a OCTAVIAN GOGA — Inedit — (Continuare în pag. a II-a) MIRCEA BIŢU Există crescători de animale. Să le sprijinim mai susţinut eforturile Titlul de mai sus exprimă nu numai o realitate, ci doreşte în primul rînd să atragă atenţia - la modul cel mai serios - asu­pra sprijinului concret, perma­nent şi calificat pe care toţi factorii cu atribuţii in acest do­meniu trebuie să-l acorde cres­cătorilor de animale. Căci, du­pă cum veţi vedea, graţie unor oameni harnici şi entuziaşti, im­portante efective de porcine se cresc şi în gos- _____________ podăriile-anexă aparţinînd unor unităţi şcolare, dar, nesprijiniţi, ci doar sfătuiţi, aceiaşi oameni se confruntă cu greutăţi nemeritate. Dar să con­cretizăm. La Grupul şcolar petrol din Mediaş există o excelentă ex­perienţă în creşterea animale­lor. Tot excelente sunt şi rezul­tatele ce se obţin. Aflîndu-le chiar de la sursă, n-am putut să nu mă gîndesc la cit de multe şi de instructive lucruri ar avea de învăţat, fie şi numai administratorii de şcoli, dintr-un schimb de experienţă ce ar pu­tea fi organizat, fără prea mari eforturi, în instituţia de învăţă­­mint medieşeană! Dar pînă a­­tunci iată cîteva detalii lămuri­toare. Gospodăria-anexă a Grupului şcolar petrol fiinţează de 15 ani. Anul trecut, de pildă, efectivul de porci se cifra la 125 capete. în 1980, prin sacrifica­rea a 41 de porci s-a reuşit a­­provizionarea cantinei şcolii cu 4,5 tone carne, 3,9 tone slănină şi 0,8 tone organe, ceea ce a permis alcătuirea unor meniuri diverse, consistente. E necesar şi drept să precizăm, apropo de aceasta, că de zece ani, gos­­podăria-anexă de aici a încăput pe miinile lui Vasile Popa, ad­ministratorul şcolii, om harnic şi întreprinzător, de eforturile căruia se leagă nemijlocit rezul­tatele bune obţinute ani şi ani la rînd, împreună cu Vasile Popa m-am deplasat în str. Angăru­l de Sus, situată la periferia Me­diaşului, unde se află gospo­dăria-anexă. La data vizitei noastre, efectivul de porci era de 88 capete, cele zece scroafe gestante, fiind capabile să re­populeze gospodăria pină la 140-150 porci, toţi, fireşte, din rasa „Bazna". Pe cei doi îngri­jitori, Petru Cheslărean şi Mihai Boeru, i-am găsit în exerciţiul funcţiunii căci, cine ştie cum se creşte un porc, îşi poate da les­ne seama că, la un asemenea efectiv, nu prea e vreme de stat la taclale! Practic, gospo­dăria se compune din trei boxe (una funcţionînd ca maternita­te), o magazie de alimente şi o baracă cu două încăperi, în ca­re se depozitează diferite pro­duse şi, respectiv, în care se pregăteşte hrana animalelor. Există, de asemenea, o căruţă cu care se transportă zilnic resturile de la cantină la gospodărie, într-un cuvînt există tot ceea ce este necesar pentru o bună ac­tivitate și in continuare. in acest an, sarcina de plan Gospodăriile - anexă văzute de aproape

Next