Tribuna Sibiului, iulie-septembrie 1882 (Anul 34, nr. 7754-7831)
1982-07-01 / nr. 7754
DIN CRONICA ÎNTRECERII SOCIALISTE „INDEPENDENŢA" SIBIU îndeplinirea angajamentului anual Puternicul colectiv de oameni ai muncii de la „Independenţa" Sibiu raportează îndeplinirea angajamentului suplimentar anual asumat in întrecerea socialistă, la finele primului semestru. Astfel, producţia netă suplimentară realizată in această perioadă însumează 4 656 mii lei, iar productivitatea muncii a crescut cu 818 lei pe om al muncii, depăşind cu 103 lei nivelul planificat de creştere a acestui indicator. S-au creat astfel condiţii pentru ca, in partea a doua a acestui an, nivelul acestor realizări să fie substanţial depăşit. 700 tone utilaje destinate exportului livrate in avans... in cursul acestui prim semestru al anului, constructorii de maşini ai acestei întreprinderi au livrat partenerilor străini, în avans faţă de grafice, 700 tone utilaj metalurgic, respectiv părţi componente ale unor paturi de răcire pentru laminoarele de tablă. Demn de remarcat este şi faptul că unitatea şi-a realizat integral planul de export pe primele 6 luni ale anului, obţinînd o depăşire pe relaţia devize libere de 167 000 dolari. Comparativ cu perioada similară a anului trecut, producţia destinată exportului a cunoscut o creştere de 2,9 ori, in timp ce pe relaţia devize libere creşterea este de nu mai puţin de 81,6 ori. ...şi 470 tone utilaje pentru investiţii la intern Tot în cursul acestei perioade au fost livrate în avans faţă de termenele contractuale 470 de tone de utilaje, destinate fabricii de zahăr din Babadag. întărirea ordinii şi disciplinei de muncă şi tehnologice constituie căile principale care au permis acestui harnic colectiv de muncă să obţină aceste succese remarcabile. „LIBERTATEA" SIBIU Importante sporuri de producţie Colectivul de muncă al binecunoscutei întreprinderi sibiene a înregistrat la finele semestrului I al acestui an o producţie marfă peste plan în valoare de 5,8 milioane lei. Doar în cursul lunii iunie, producţia marfă realizată suplimentar se cifrează la 1,8 milioane lei. Cumulat de la începutul anului, textiliştii sibieni au realizat peste prevederile cifrei de plan 62 000 m.p. ţesături lină şi tip lină şi 5 000 kg fire lină şi tip lînă. 2 qvA v *' L' 1 \ PRofes» DIN TOATE TARILE. UNITIVA ORGAN Al COMITETULUI JUDETEAN SIBIU AL PC.R. SI al CONSILIULUI POPULAR JUDETEAN „in tot ce facem ne propunem un scop foarte precis - sporirea cantitativă şi calitativă a producţiilor agricole“ Interviu cu Gheorghe Negru, preşedintele C.U.A.S.C. Agnita — Tovarăşe Negru vă găsesc acum în faptul dimineţii la C.A.P. Pelişor. De ce tocmai la Pelişor? — Ne-am propus să scoatem unitatea din impas, vrem ca începând cu acest an aici să nu se mai cumpere furaje. Urmărim de fapt un grup de probleme: a) Organizarea teritoriului în incinta sectorului zootehnic, modernizarea grajdurilor pentru vaci și scroafe, amenajarea de spaţii pentru depozitarea furajelor, stabilirea căilor de acces, b) îmbunătăţirea condiţiilor de producere a furajelor atît pentru perioada de stabulaţie cit şi pe pajiştile naturale, c) întreţinerea corespunzătoare a tuturor terenurilor cultivate. Modernizările în zootehnie se fac cu concursul întreprinderii de relee Mediaş. Chiar în dimineaţa aceasta am avut o nouă întîlnire cu tovarăşii Hajnal, (directorul întreprinderii) şi Oniga (secretarul comitetului de partid). Am definitivat graficul de colaborare. Lucrările de modernizări sunt avansate şi pînă la finele lunii august se vor încheia. — Tovarăşe președinte înainte de a vă solicita acest interviu am călcat cu piciorul o parte din terenurile cultivate din cadrul C.U.A.S.C. Agnita. Am văzut culturi foarte frumoase de grîu, orz, porumb, sfeclă și, alături, de multe ori, chiar în aceeaşi parcelă, vetre cu plante subdezvoltate, suprafeţe necultivate complet, greşuli frecvente la semănat, porţiuni de culturi neîntreţinute sau neprăşite corespunzător. Cum se împacă controlul foarte riguros pe care îl face conducerea C.U.A.S.C. cu starea actuală a culturilor? — Încă nu am reuşit să imprimăm controlului eficienţa dorită. încă din acest an ne-am propus ca la activitatContinuare în pag. a TV-a I. FLESCHIN Pregătirea urzelii în secţia ţesătorie a întreprinderii „Libertatea" Sibiu monografii contemporane CISNĂDIE — un oraş* românesc renumit în lume • La 12 km sud-vest de Sibiu, aşezat sub I Muntele Măgura în apropierea trecătorii Turnul Roşu, ocupind lunca, terasele pîriului Argintu- J lui, precum şi versanţii acestuia — se află o- Iraşul CISNĂDIE. • Muntele Măgura se impune I prin altitudinea sa — 1 305 m, cea a oraşu- I lui fiind de 433-471 m. • Forma de relief do-I minantă - dealurile piemontane acoperite cu livezi şi păşuni. • Este una dintre localităţile I din ţară cu un număr mare de zile cu cer aco- I perit: 160,9 zile, 109,4 zile cu cer noros şi doar I 94,7 zile senine, mai frecvente la începutultoamnei. • Săpăturile arheologice făcute pe teritoriul actual al orașului au scos la iveală I urme materiale ale culturii „Cotofeni", cultură I specifică perioadei de trecere de la epoca neo-litică la cea a bronzului (1900-1700 î.e.n.). | • Primul document care atestă prezența aces■ tei localități - sub denumirea de Bivetei — este I emis în 1204 de regele Emeric al Ungariei, prin care Ioan Latinul din satul Bivetei (Cisnădie) es- I te scutit de orice obligație, afară de oaste. | • în 1323, intr-un document emanat din cance- Iaria regelui Carol Robert de Anjou al Unga- I riei se menţionează donaţia unei case în „Civi- t tas Cyznogo". • Se dezvoltă meşteşugurile de I prelucrarea linii şi producţia de seceri care erau vîndute chiar şi peste graniţele Transilvaniei. în a doua jumătate a sec. al XVI-lea apar şi bresle ale şelarilor şi curelarilor, dar mai mult de jumătate din populaţie se ocupa de postăvârit. • 1603 — asupra pgcişului, ca urmare a foametei s-a abătut ciuma. • 1665 — un document al vremii consemna: „La miazăzi de Sibiu este un loc sub munte căruia i se zice Heltau (Cisnădie), locuit de meseriaşi, fierari care fac seceri şi ţesători care fac pinzeturi ce le vînd în toată ţara. Casele sînt de piatră, acoperişurile, de ţiglă. O cetate întărită împodobeşte satul". • 1841 — un pustiitor incendiu nimiceşte multe case şi hambare cu cereale, iar apoi între 1844-1862, alte 11 incendii au distrus 106 case, animale, cereale. • în 1846 - se clădește o nouă școală (actualul liceu), în locul celei vechi, căreia, i se va adăuga un etaj în 1938. *1889 - primele încercări de dezvoltare a creșterii animalelor, cînd sînt cumpărate 17 vaci din Austria, din rasa Pinzgau, iar în 1892 s-a înfiinţat „Societatea de creşterea vitelor cornute din rasa Pinzgau“. • 1896 adu-ce Cisnădiei, prin fondurile „Asociaţiei postă- I varilor", introducerea electricităţii şi construirea liniei de cale ferată. • în 1930 existau 34 de mici întreprinderi textile, iar la data naţiona- I lizării, 102 „făbricuţe". • „Textila" Cisnădie era singura întreprindere din ţară care producea ■ covoare pluşate pe cale mecanică. (CITIŢI RE- PORTAJUL DIN PAGINA A III-A).J TOVARĂŞULUI NICOLAI CEAUŞESCU i-A FOST ÎNMÎNAtA ÎNALTA DISTINCŢIE „OM Al ANULUI 1981 ‘ conferită de un juriu al Adunării pentru Integrare Naţională din India Tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, i-a fost înmînata, miercuri, 30 iunie, in cadrul unei solemnităţi care a avut loc în staţiunea Neptun, înalta distincţie „Om al anului 1981“. Prestigioasa distincţie a fost conferită de un juriu al Adunării pentru Integrare Naţională din India (N.I.A.) - organizaţie internaţională pentru pacea mondială, pentru serviciile aduse omenirii şi securităţii internaţionale, pentru faptul de a fi creat un puternic curent în rîndul conducătorilor lumii spre a da importanţa cuvenită păcii şi a salva umanitatea de dezastrul unei catastrofe nucleare. La solemnitate au participat tovarăşi din conducerea de partid şi de stat. Erau prezenţi membrii delegaţiei Adunării pentru Integrare Naţională din India, sosiţi în România pentru a înmiea înalta distincţie. Pentru a omagia personalitatea preşedintelui Nicolae Ceauşescu şi a releva semnificaţia înaltei distincţii conferite, au luat cuvintul Ramchandra Bharadwaj, deputat în parlamentul indian, membru al Partidului Congresului Naţional (I), Tariq Shaft, deputat în parlamentul indian, secretar general adjunct al Partidului Congresului Naţional (Ih. şi prof. Raj Baldev, preşedintele Adunării pentru Integrare Naţională din India. In continuare prof. Rai Baldev a inminat tovarăşului Nicolae Ceauşescu Placheta de argint reprezentînd însemnul înaltei distincţii „Om al anului 1981", precum şi o statuetă simbolică, în cadrul solemnităţii a luat cuvintul tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, alocuţiunea fiind urmărită cu deosebit interes şi satisfacţie. Membrii delegaţiei Adunării pentru Integrare Naţională din India, toţi cei prezenţi la solemnitate au felicitat cu căldură pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu pentru înalta distincţie conferită. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu s-a întreţinut apoi, într-o atmosferă de caldă cordialitate, cu membrii delegaţiei indiene. Adunări festive prilejuite de „Ziua învăţătorului" SIBIU Ieri, la Casa de cultură a sindicatelor din Sibiu a avut loc adunarea festivă consacrată sărbătoririi „Zilei învăţătorului“. La adunare au luat parte tovarăşii Elena Bleahu, secretar al Comitetului judeţean Sibiu al P.C.R., preşedinte al Consiliului judeţean al educaţiei şi învăţămîntului, Nicolae Spătar, prim-secretar al Comitetului municipal Sibiu al P.C.R. In raportul prezentat de prof. Ana Nicolau, inspector general al Inspectoratului judeţean şcolar, s-a relevat cu pregnanţă faptul că sărbătorirea „Zilei învăţătorului“— sărbătoare a muncii omului de la catedră — are loc în condiţiile intensificării eforturilor întregului nostru popor pentru traducerea în viaţă a ideilor generoase izvorîte din magistralele cuvîntări ale secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la Plenara lărgită a C.C. al P.C.R. şi la cel de-al II-lea Congres al educaţiei politice şi culturii socialiste, în atmosfera de puternică angajare cu care poporul român întîmpină Conferinţa Naţională a partidului. Au fost subliniate succesele obţinute în învăţămîntul de toate gradele din judeţul nostru, roade ale preocupării permanente a personalului didactic — români, germani, maghiari — în opera de făurire a profilului spiritual al noii generaţii. Au fost menţionate rezultatele obţinute la învăţătură, în activităţile practice, la olimpiade şi concursuri şcolare, în Festivalul naţional „Cîntoarea României“, în competiţia naţională „Daciada", rezultate în care a fost încoroporat efortul personalului didactic. Tuturor cadrelor didactice — educatoare, învăţători, profesori, maiştri-instructori — le-au fost adresate felicitări. Celor care în acest an îşi încheie activitatea în învăţământ le-au fost adresate calde mulţumiri pentru generaţiile pe care le-au format ani de-a rîndul. în cuvintul său, tovarăşa Elena Bleahu a subliniat importanţa acestui moment de bilanţ care marchează marile transformări calitative ale învăţămîntului românesc, avînd la bază Programul partidului, obiectivele celui de-al XlI-lea Congres, indicaţiile permanente ale secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi, mai ales, recentele expuneri la Plenara lărgită a C.C. al P.C.R. şi cel de-al doilea Congres al educaţiei politice şi culturii socialiste. Au fost relevate realizările obţinute de oamenii muncii din economia judeţului pe primele 5 luni ale acestui an, la care se adaugă cele din domeniul învățămînt Continuare în pag. a II-a} Cenaclul „FLACĂRA" Oaspete al judeţului nostru. Cenaclul Flacăra al Uniunii Tineretului Comunist condus de poetul Adrian Păunescu, prezintă vineri şi sîmbătă, ora 20, pe scena Casei de cultură a sindicatelor din Sibiu un spectacol de muzică şi poezie.