Tribuna Sibiului, iulie-septembrie 1882 (Anul 34, nr. 7754-7831)

1982-07-01 / nr. 7754

DIN CRONICA ÎNTRE­CERII SOCIALISTE „INDEPENDENŢA" SIBIU îndeplinirea anga­jamentului anual Puternicul colectiv de oa­meni ai muncii de la „Inde­pendenţa" Sibiu raportează îndeplinirea angajamentului suplimentar anual asumat in întrecerea socialistă, la fine­le primului semestru. Astfel, producţia netă suplimentară realizată in această perioadă însumează 4 656 mii lei, iar productivitatea muncii a cres­cut cu 818 lei pe om al muncii, depăşind cu 103 lei nivelul planificat de creştere a acestui indicator. S-au creat astfel condiţii pentru ca, in partea a doua a a­­cestui an, nivelul acestor re­alizări să fie substanţial de­păşit. 700 tone utilaje destinate exportului livrate in avans... in cursul acestui prim se­mestru al anului, construc­torii de maşini ai acestei în­treprinderi au livrat partene­rilor străini, în avans faţă de grafice, 700 tone utilaj me­talurgic, respectiv părţi com­ponente ale unor paturi de răcire pentru laminoarele de tablă. Demn de remarcat es­te şi faptul că unitatea şi-a realizat integral planul de export pe primele 6 luni ale anului, obţinînd o depăşire pe relaţia devize libere de 167 000 dolari. Comparativ cu perioada similară a anului trecut, pro­ducţia destinată exportului a cunoscut o creştere de 2,9 ori, in timp ce pe relaţia devize libere creşterea este de nu mai puţin de 81,6 ori. ...şi 470 tone utilaje pentru investiţii la intern Tot în cursul acestei pe­rioade au fost livrate în a­­vans faţă de termenele con­tractuale 470 de tone de u­­tilaje, destinate fabricii de zahăr din Babadag. întărirea ordinii şi discipli­nei de muncă şi tehnologice constituie căile principale ca­re au permis acestui harnic colectiv de muncă să obţină aceste succese remarcabile. „LIBERTATEA" SIBIU Importante sporuri de producţie Colectivul de muncă al binecunoscutei întreprinderi sibiene a înregistrat la fi­nele semestrului I al aces­tui an o producţie marfă peste plan în valoare de 5,8 milioane lei. Doar în cursul lunii iunie, producţia marfă realizată suplimentar se ci­frează la 1,8 milioane lei. Cumulat de la începutul a­­nului, textiliştii sibieni au re­alizat peste prevederile ci­frei de plan 62 000 m.p. ţe­sături lină şi tip lină şi 5 000 kg fire lină şi tip lînă. ­ 2 qvA v *' L' 1 \ PRofes» DIN TOATE TARILE. UNITI­VA­ ORGAN Al COMITETULUI JUDETEAN SIBIU AL PC.R. SI al CONSILIULUI POPULAR JUDETEAN „in tot ce facem ne propunem un scop foarte precis - sporirea cantitativă şi calitativă a producţiilor agricole“ Interviu cu Gheorghe Negru, preşedintele C.U.A.S.C. Agnita — Tovarăşe Negru vă gă­sesc acum în faptul dimineţii la C.A.P. Pelişor. De ce toc­mai la Pelişor? — Ne-am propus să scoatem unitatea din impas, vrem ca începând cu acest an aici să nu se mai cumpere furaje. Urmărim de fapt un grup de probleme: a) Organizarea te­ritoriului în incinta sectorului zootehnic, modernizarea graj­durilor pentru vaci și scroafe, amenajarea de spaţii pentru depozitarea furajelor, stabili­rea căilor de acces, b) îmbu­nătăţirea condiţiilor de pro­ducere a furajelor atît pentru perioada de stabulaţie cit şi pe pajiştile naturale, c) între­ţinerea corespunzătoare a tu­turor terenurilor cultivate. Modernizările în zootehnie se fac cu concursul întreprin­derii de relee Mediaş. Chiar în dimineaţa aceasta am avut o nouă întîlnire cu tovarăşii Hajnal, (directorul întreprin­derii) şi Oniga (secretarul co­mitetului de partid). Am defi­nitivat graficul de colaborare. Lucrările de modernizări sunt avansate şi pînă la finele lu­nii august se vor încheia. — Tovarăşe președinte îna­inte de a vă solicita acest in­terviu am călcat cu piciorul o parte din terenurile cultiva­te din cadrul C.U.A.S.C. Ag­nita. Am văzut culturi foarte frumoase de grîu, orz, po­rumb, sfeclă și, alături, de multe ori, chiar în aceeaşi parcelă, vetre cu plante sub­dezvoltate, suprafeţe neculti­vate complet, greşuli frecven­te la semănat, porţiuni de culturi neîntreţinute sau ne­prăşite corespunzător. Cum se împacă controlul foarte rigu­ros pe care îl face conduce­rea C.U.A.S.C. cu starea ac­tuală a culturilor? — Încă nu am reuşit să im­primăm controlului eficienţa dorită. încă din acest an ne-am propus ca la activita­tContinuare în pag. a TV-a­ I. FLESCHIN Pregătirea urzelii în secţia ţesătorie a întreprinderii „Libertatea" Sibiu m­onografii contemporane CISNĂDIE — un oraş* românesc renumit în lume • La 12 km sud-vest de Sibiu, aşezat sub I Muntele Măgura în apropierea trecătorii Turnu­l Roşu, ocupind lunca, terasele pîriului Argintu- J lui, precum şi versanţii acestuia — se află o- I­raşul CISNĂDIE. • Muntele Măgura se impune I prin altitudinea sa — 1 305 m, cea a oraşu- I lui fiind de 433-471 m. • Forma de relief do-I minantă - dealurile piemontane acoperite cu livezi şi păşuni. • Este una dintre localităţile I din ţară cu un număr mare de zile cu cer aco- I perit: 160,9 zile, 109,4 zile cu cer noros şi doar I 94,7 zile senine, mai frecvente la începutul­­toamnei. • Săpăturile arheologice făcute pe­­ teritoriul actual al orașului au scos la iveală I urme materiale ale culturii „Cotofeni", cultură I specifică perioadei de trecere de la epoca neo-­­­litică la cea a bronzului (1900-1700 î.e.n.). | • Primul document care atestă prezența aces­­■ tei localități - sub denumirea de Bivetei — este I emis în 1204 de regele Emeric al Ungariei, prin­­ care Ioan Latinul din satul Bivetei (Cisnădie) es- I te scutit de orice obligație, afară de oaste. | • în 1323, intr-un document emanat din cance- I­­aria regelui Carol Robert de Anjou al Unga- I riei se menţionează donaţia unei case în „Civi- t tas Cyznogo". • Se dezvoltă meşteşugurile de I prelucrarea linii şi producţia de seceri care e­­r­­au vîndute chiar şi peste graniţele Transilva­niei. în a doua jumătate a sec. al XVI-lea apar şi bresle ale şelarilor şi curelarilor, dar mai mult de jumătate din populaţie se ocupa de postăvârit. • 1603 — asupra pgcişului, ca urmare a foametei s-a abătut ciuma. • 1665 — un do­cument al vremii consemna: „La miazăzi de Si­biu este un loc sub munte căruia i se zice Heltau (Cisnădie), locuit de meseriaşi, fierari care fac seceri şi ţesători care fac pinzeturi ce le vînd în toată ţara. Casele sînt de piatră, acoperişurile, de ţiglă. O cetate întărită îm­podobeşte satul". • 1841 — un pustiitor incen­diu nimiceşte multe case şi hambare cu cerea­le, iar apoi între 1844-1862, alte 11 incendii au distrus 106 case, animale, cereale. • în 1846 - se clădește o nouă școală (actualul liceu), în locul celei vechi, căreia, i se va adăuga un etaj în 1938. *1889 - primele încercări de dez­voltare a creșterii animalelor, cînd sînt cum­părate 17 vaci din Austria, din rasa Pinzgau, iar în 1892 s-a înfiinţat „Societatea de creşterea­­ vitelor cornute din rasa Pinzgau“. • 1896 adu-­­­ce Cisnădiei, prin fondurile „Asociaţiei postă- I varilor", introducerea electricităţii şi construirea­­ liniei de cale ferată. • în 1930 existau 34 de­­ mici întreprinderi textile, iar la data naţiona- I lizării, 102 „făbricuţe". • „Textila" Cisnădie era­­ singura întreprindere din ţară care producea ■ covoare pluşate pe cale mecanică. (CITIŢI RE-­­ PORTAJUL DIN PAGINA A III-A).J TOVARĂŞULUI NICOLAI CEAUŞESCU i-A FOST ÎNMÎNAtA ÎNALTA DISTINCŢIE „OM Al ANULUI 1981 ‘ conferită de un juriu al Adunării pentru Integrare Naţională din India Tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, pre­şedintele Republicii Socialiste România, i-a fost înmînata, miercuri, 30 iunie, in cadrul u­­nei solemnităţi care a avut loc în staţiunea Neptun, înalta dis­tincţie „Om al anului 1981“. Prestigioasa distincţie a fost conferită de un juriu al Adună­rii pentru Integrare Naţională din India (N.I.A.) - organizaţie internaţională pentru pacea mondială­­, pentru serviciile a­­duse omenirii şi securităţii in­ternaţionale, pentru faptul de a fi creat un puternic curent în rîndul conducătorilor lumii spre a da importanţa cuvenită păcii şi a salva umanitatea de dezas­trul unei catastrofe nucleare. La solemnitate au participat tovarăşi din conducerea de par­tid şi de stat. Erau prezenţi membrii dele­gaţiei Adunării pentru Integrare Naţională din India, sosiţi în România pentru a înmiea înalta distincţie. Pentru a omagia personalita­tea preşedintelui Nicolae Ceauşescu şi a releva semnifi­caţia înaltei distincţii conferite, au luat cuvintul Ramchandra Bharadwaj, deputat în parla­mentul indian, membru al Par­tidului Congresului Naţional (I), Tariq Shaft, deputat în parla­mentul indian, secretar general adjunct al Partidului Congresu­­lui Naţional (Ih. şi prof. Raj Baldev, preşedintele Adunării pentru Integrare Naţională din India. In continuare prof. Rai Baldev a inminat tovarăşului Nicolae Ceauşescu Placheta de argint reprezentînd însemnul înaltei distincţii „Om al anului 1981", precum şi o statuetă simbolică, în cadrul solemnităţii a luat cuvintul tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, alocuţiunea fiind urmărită cu deosebit interes şi satisfacţie. Membrii delegaţiei Adunării pentru Integrare Naţională din India, toţi cei prezenţi la solem­nitate au felicitat cu căldură pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu pentru înalta distincţie conferită. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu s-a întreţinut apoi, într-o at­mosferă de caldă cordialitate, cu membrii delegaţiei indiene. Adunări festive prilejuite de „Ziua învăţătorului" SIBIU Ieri, la Casa de cultură a sindicatelor din Sibiu a avut loc adunarea festivă consa­crată sărbătoririi „Zilei învă­ţătorului“. La adunare au luat parte tovarăşii Elena Bleahu, secretar al Comitetu­lui judeţean Sibiu al P.C.R., preşedinte al Consiliului ju­deţean al educaţiei şi învăţă­­mîntului, Nicolae Spătar, prim-secretar al Comitetului municipal Sibiu al P.C.R. In raportul prezentat de prof. Ana Nicolau, inspector general al Inspectoratului jude­ţean şcolar, s-a relevat cu preg­nanţă faptul că sărbătorirea „Zilei învăţătorului“— sărbă­toare a muncii omului de la ca­tedră — are loc în condiţiile intensificării eforturilor între­gului nostru popor pentru traducerea în viaţă a ideilor generoase izvorîte din magis­tralele cuvîntări ale secreta­rului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la Plenara lărgită a C.C. al P.C.R. şi la cel de-al II-lea Congres al educaţiei politice şi culturii socialiste, în at­mosfera de puternică angaja­re cu care poporul român în­­tîmpină Conferinţa Naţională a partidului. Au fost subli­niate succesele obţinute în învăţămîntul de toate gradele din­ judeţul nostru, roade ale preocupării permanente a personalului didactic — ro­mâni, germani, maghiari — în opera de făurire a profi­lului spiritual al noii gene­raţii. Au fost menţionate re­zultatele obţinute la învăţă­tură, în activităţile practice, la olimpiade şi concursuri şco­lare, în Festivalul naţional „Cîntoarea României“, în com­petiţia naţională „Daciada", rezultate în care a fost încor­o­porat efortul personalului di­dactic. Tuturor cadrelor didactice — educatoare, învăţători, pro­fesori, maiştri-instructori — le-au fost adresate felicitări. Celor care în acest an îşi în­cheie activitatea în învăţământ le-au fost adresate calde mul­ţumiri pentru generaţiile pe care le-au format ani de-a rîndul. în cuvintul său, tovarăşa Elena Bleahu a subliniat im­portanţa acestui moment de bilanţ care marchează marile transformări calitative ale în­­văţămîntului românesc, avînd la bază Programul partidului, obiectivele celui de-al XlI-lea Congres, indicaţiile permanen­te ale secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi, mai ales, recen­tele expuneri la Plenara lăr­gită a C.C. al P.C.R. şi cel de-al doilea Congres al edu­caţiei politice şi culturii so­cialiste. Au fost relevate rea­lizările obţinute de oamenii muncii din economia judeţu­lui pe primele 5 luni ale a­­cestui an, la care se adaugă cele din domeniul învățămîn­t Continuare în pag. a II-a} Cenaclul „FLACĂRA" Oaspete al judeţului nostru. Cenaclul Flacăra al Uniunii Tineretului Comunist condus de poetul Adrian Păunescu, prezintă vineri şi sîmbătă, ora 20, pe scena Casei de cultură a sindicatelor din Si­biu un spectacol de muzică şi poezie.

Next