Tribuna Sibiului, iulie-septembrie 1882 (Anul 34, nr. 7754-7831)
1982-09-15 / nr. 7818
C. C. I. T. A. C„ secţia Sibiu Noi utilaje pentru producţia de accesorii Ing. Ioan Gojineschi, şeful secţiei Sibiu a Centrului de cercetări şi inginerie tehnologică pentru articole casnice şi accesorii pentru industria textilă Bucureşti, ne prezintă cîteva din preocupările actuale ale colectivului de specialişti pe care-i conduce. • A fost realizată, in premieră, o maşină de lustruit ace de cusut, care completează astfel procesul tehnologic al fabricării acelor de cusut. Cu ajutorul acestei maşini se poate face un finisaj superior acelor, ceea ce asigură îmbunătăţirea substanţială a calităţilor acestora, întreaga concepţie aparţine colectivului secţiei de proiectare, iar execuţia maşinii s-a făcut la întreprinderea „Flaro‘‘, care este şi beneficiara noului utilaj. • Colectivul de proiectare utilaje condus de ing. Handel Helmuth a elaborat documentaţia necesară executării utilajelor pentru o linie de fabricat fermoare cu spirală din material plastic. In acest fel se va renunţa la importul unei astfel de linii, ceea ce va aduce o economie valutară de 3,5 milioane lei. De asemenea, se lucrează la elaborarea documentaţiei de execuţie a utilajelor pentru o linie de fabricat fermoare cu dinţi mari din material plastic injectat. Această linie, care va cuprinde utilaje în valoare de 8 milioane lei, va asigura o producţie anuală de 2,5 milioane metri fermoare, a cărei valoare va fi de 44 milioane lei. PROLETARI DIN TOATE TARILE, MITI-VAI ORGAN Al COMITETULUI JUDETEAN SIBIU Al P.C.R. $1 AL CONSILIULUI POPULAR JUDETEAN Anul XXXIV, nr. 7818 Miercuri, 15 septembrie 19824 pagini, 50 bani Vizita oficială de prietenie în ţara noastră a preşedintelui Republicii Federale Nigeria, Alhaji Shehu Shagari Vizită in judeţul Prahova Marţi dimineaţă, preşedintele Republicii Federale Nigeria, Alhajî Shehu Shagari şi persoanele oficiale care II însoţesc, au vizitat Combinatul petrochimic Brazi şi întreprinderea „1 Mai" Ploieşti, prilej de a cunoaşte în mod direct experienţa şi realizările colectivelor acestor reprezentative unităţi ale industriei româneşti. Directorul combinatului a prezentat oaspeţilor pofilul acestui complex de valorifi- Depunerea unei coroane de flori Preşedintele Republicii Federale Nigeria, Alhaji Shehu Shagari, a depus, marţi dimineaţa, o coroană de flori la Monumentul eroilor luptei pentru libertatea nonorului şi a patriei. Pentru socialism, care superioară a ţiţeiului, înalţii oaspeţi au fost invitaţi să viziteze o parte din instalaţiile combinatului. Adresînd calde felicitări petrochimiştilor de la Brazi pentru realizările importante obţinute, preşedintele Nigeriei le-a urat noi succese în activitatea lor creatoare. În continuare, a fost vizitată întreprinderea .4 Mai" din Ploieşti. Directorul întreprinderii a prezentat activitatea unităţii, dezvoltarea pe care a cunoscut-o uzina în anii din urmă. In continuare, oaspeţii au vizitat secţii productive de bază. Vizita s-a încheiat pe platforma de încercare, unde oaspeţilor le-au fost prezentate cîteva instalaţii în stare de funcţionare. Continuarea convorbirilor oficiale La Palatul Consiliului de Stat au continuat, marţi, 14 septembrie, convorbirile oficiale între preşedintele Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, si preşedintele Republicii Federale Nigeria, Alhaji Shehu Shagari. In timpul noii runde de convorbiri, membrii delegaţiilor au informat pe preşedintii Nicolae Ceauşescu si Alhaji Shehu Shagari despre rezultatele întîlnirilor de lucru avute, în ziua precedentă, în cadrul cărora au discutat (Continuare în pag. a IV-a) Preşedintele Republicii Federale Nigeria, Alhaji Shehu Shagari a primit, marţi dupăamiază, la Palatul Victoria, pe şefii misiunilor diplomatice şi reprezentanti unor organizaţii internaţionale acreditaţi în ţara noastră, cu care s-a întreţinut într-o atmosferă cordială. (Continuare în cas. a IV-a) Primirea șefilor misiunilor diplomatice Raidul nostru în Avrig în toate unităţile agricole de De cuprinsul judeţului continuă să se desfăşoare din plin recoltarea produselor de toamnă în această etapă cu predilecţie a cartofilor avînd în vedere că De majoritatea terenurilor unde au fost amplasate aceste culturi urmează să fie semănate cereale păioase. Prin urmare, în rîndurile următoare ne-am propus să ilustrăm cîteva secvenţe de muncă înregistrate luni, 13 septembrie în Cooperativa agricolă de producţie Avrig. Cea mai mare concentrare de forţe am inregistrat-o în hotarul numit ..Cîmpşor“ unde erau prezenti 400 de oameni. Recoltarea se făcea manual si într-un ritm susţinut. Schimbăm în grabă cîteva vorbe cu Ioan Oancea, muncitor la D.G.A. Sibiu si cu cei din familia sa prezenti în cîmp pentru a strînge recolta de pe suprafaţa pe care au lucrat-o de la început. .Recolta este destul de bună ne spune omul, si ar fi păcat să nu o strîngem la timp. Cartoful dacă stă mai mult în pămînt decît trebuie se strică si atunci ce-am făcut. Asa că mi-ara luat concediu si am venit la muncă“. Interlocutorul nostru era însotit de cei 3 eopii ai săi de vîrstă școlară si de Maria Oancea, mama sa femeie trecută de 70 de ani. Această imagine, alăturată unora similare, ne-au demonstrat fără putinţă de tăgadă că munca nu cunoaşte vîrste că fiecare poate fi util într-un moment sau altul, acolo unde se pricepe La unul dintre punctele de preluare a cartofilor (foto) economistele Maria Cernea şi Maria David de-abia făceau faţă la cîntărire şi încheierea formalităţilor scriptice, întrucît şirul căruţelor pline ochise succedau continuu. De dimineaţă pînă în jurul orei 11,30 cu toate că lucrul a început mai tîrziu din cauza ploii căzute peste noapte, numai la acest punct au fost preluate pentru însilozare (foto 2) 20 tone de cartofi. Cele mai multe transporturi le-au făcut Gheorghe Lăzăroaie, Gheorghe Moldor si Nicolae Dinu. Pretutindeni secvenţe notabile de muncă. In imediata apropiere a spatiilor de depozitare, un număr mare de oameni ai muncii de la întreprinderea mecanică Mîrsa sortau cartofi pe calităţi si categorii (foto 3). Printre cei mai harnici si-au înscris numele Nicolae Luca, Ana Tatu, Vasile Moldor Liliana Ene, Iohan Klein, Doina Albu s.a., demonstrînd (Continuare in pag. a II-a) NICOLAE IVAN Nici un minut prielnic lucrului în cîmp sa nu fie liosit! LA ZI—în agricultură Foto : Foto A NOUL AN ŞCOLAR-sub semnul unor sporite exigenţe Deschiderea noului an şcolar are loc în climatul de puternică emulaţie şi înaltă responsabilitate generat de valoroasele indicaţii, sarcini şi orientări formulate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al partidului, în Expunerea prezentată la Plenara lărgită a CC. al P.C.R. din 12 iunie a.c., si în Cuvîntarea la cel de al II- lea Congres al educaţiei politice si culturii socialiste. Cu acest prilej, secretarul general al partidului formula rolul si sarcina primordială ce revine scolii: „In activitatea politico-educativă de formare a omului nou, de educare a tineretului, un rol important revine scolii, învătămîntului de toate gradele, Incepînd de la învătămîntul preşcolar si pînă la învătămîntul universitar copiii, tineretul trebuie crescuţi si educaţi în spiritul dragostei de patrie, al devotamentului fată de socialism, fată de partid, în spiritul muncii, înarmîndu-i cu cele mai noi cuceriri ale ştiintei şi cunoaşterii umane. Şcoala de toate gradele trebuie să formeze un tineret revoluţionar, pasionat, îndrăzneţ gata de orice sacrificiu pentru interesele patriei, ale socialismului, pentru apărarea independentei tării, pentru pace". Această chemare devine pentru personalul didactic al judetului documentul program de bază în întreaga activitate, nu numai în ansamblu ci și în fiecare domeniu al procesului instructiv-educativ, în noul an şcolar pe care îl deschidem astăzi. Preocuparea permanentă a partidului nostru de a asigura toate condiţiile pentru formarea omului nou, cu o conştiinţă înaintată şi un larg orizont de cunoaştere şi înţelegere a legilor din natură şi societate, ne obligă să ne unîm si să mobilizăm toate mijloacele si forţele de care dispunem pentru realizarea cu deplină responsabilitate (Continuare în pag . IV al prof. ANA NICOLAU inspector general la Inspectoratul şcolar judetean Mirăbilă dimineaţă Trec, corabie fără ţintă, prin deşertul de asfalt al străzii. Dimineaţă. O dimineaţă ca oricare alta. Pentru mine. Pînă în clipa în care m-am lovit de o mogildeaţă ce vîslea aerul străzii, atîrnată de mina unei femei. M-am oprit şi, întors din cine ştie ce tărîm ireal, am cerut scuze. Femeia și copilul — după asemănare, mamă și fiu m-au privit lung, au zîmbit și-au plecat mai departe chicotind, lăsîndu-mă, trecător distrat, în plata domnului. Am petrecut cu ochii, pînă departe, pașnica pereche. Abia într-un tîrziu am conștientizat cauza ce-mi provocase acea „urmărire“. Copilandrul purta in spate un ghiozdan nou nouţ, viu colorat. Şi-atunci, din tainice unghere, m-au năpădit năluci, băsmuindu-mi toamnele. Septembrie! Dimineaţa de septembrie scăldată în miere. Zeiesc anotimp, cu ecoul copilăriei pulsînd în miezul merelor de aur. Septembrie sunînd în clopoţeii de cristal ai începutului unei lumi miraculoase... începutul şcolii, pentru cei care-i păşesc prima oară pragul, echivalează cu începutul lumii — prima şi cea mai autentică mirare. Primul pas spre cunoaştere. Primul salt întru demiurgică devenire a omului. Dimineaţă. O dimineaţă mnică şi irepetabilă pentru pruncul ce-şi ducea de-a umărul ghiozdanul viu colorat. Prima zi de şcoală! (T. S.)