Tribuna Sibiului, ianuarie-martie 1983 (Anul 35, nr. 7911-7985)
1983-01-04 / nr. 7911
Pag. 2 TRIBUNA SIBIULUI Anul XXXV, nr. 7911 REVELION ’83, CU BUCURIE-NINIA Revelion '83 la Casa de cultură a tineretului din Sibiu, unde tinereţea, veselia ţi voia bună ţi-au dat din nou mina Foto: Fred NUSS MEER*— w natal • undor... voodra» Ni« buni, urari de bin« |i noroc, gînduri, proiecte de viitor... Întîlnire cu tinereţea, la cumpăna dintre ani Ninge! In noaptea de Revelion, ninge! Deci, de două ori bucurie, îmi răsare-n cale la tot pasul in oraşul treaz. Străbat centrul Sibiului în ultima oră a anului 1982. Mă grăbesc să mă-ntîlnesc cu Tinereţea la cumpăna dintre ani. Primul pe care-l întîlnesc la Casa de cultură a tineretului este chiar loan Secanu, gazda celor 160 tinere şi tineri, reuniţi pentru această noapte in „Sala oglinzilor". „Ce le-aţi pregătit oaspeţilor pentru „Revelion '83?" - îl întreb. „Programul de revelion pregătit de noi cuprinde — între altele — piese instrumentale prezentate de taraful Casei de cultură a tineretului (condus de Vasile Busuioc), solişti vocali (Viorica Babă, Maria Popa şi Nicolae Cristea), formaţia de muzică uşoară „Riff" (condusă de Florin Grigoraş), tombolă, concurs de epigrame, cîntece de petrecere, momente vesele etc. Invitaţi de onoare şi, de fapt, animatorii programului, profesorii George David şi Nae Ionescu, două nume binecunoscute tinerilor noştri din sala mare totul este aşa cum mă aşteptam. Cu greu ajung la tovarăşul Ioan Curta, prim-secretar al Comitetului judeţean al U.T.C.: „După încă un an de muncă încordată, ne spune, încununată de succese, ne-am întîlnit în această noapte într-o atmosferă tinerească, de destindere şi veselie. Sunt aici secretari U.T C. din mari unităţi economice — Sorin Vădoiu, Anca Pavel, Mariana Stanciu, Gheorghe Bîscă, Milintie Haţegan, Constantin Besoiu, ca să numesc doar cîţiva dintre ei, activul U.T.C., tineri din întreprinderi, cît şi invitaţi din judeţele Hunedoara, Mureş, Braşov, Vîlcea. Anul 1982 a însemnat încă un punct cîştigat pentru prestigiul organizaţiei judeţene de tineret. Pentru anul 1983 urez organizaţiei noastre succes în îndeplinirea tuturor sarcinilor ce ne revin din hotărîrile Conferinţei Naţionale a partidului şi ale Plenarei din iunie '82, aşa cum ne-a îndemnat şi secretarul general al partidului în Mesajul de Anul Nou. Tuturor oamenilor le doresc să fie fericiţi, sănătoşi şi cu drag de muncă, iar mie îmi doresc întemeierea unei familii. Din toată inima, urez mulţi ani fericiţi iubitului nostru conducător, tovarăşul Nicolae Ceauşescu". Mai notez, fugar, alte cîteva gînduri, pentru '83. Laurenţiu Şelcăianu: „Din nou pace, prosperitate, progres, care în '82 s-au împlinit". Nicolae Gîndilă: „Finalizarea obiectivelor turistice pentru tineretul judeţului — hotelul tineretului, ştrandul şi, cu sprijinul Consiliului popular judeţean, încheierea lucrărilor la patinoarul artificial. Intenţionăm, totodată, să începem lucrările la Clubul tineretului din Mîrşa". Nicolae ACHIM Bunul obicei al „Flamuriştilor“ Un mare număr de oameni ai muncii de la întreprinderea sibiană „Flamura roşie“ şi-au dat plăcută întîlnire în eleganta cantină-restaurant a unităţii, pentru petrecerea Revelionului '83. La cumpăna anilor, cu toţii au ciocnit paharele cu vin, cu sentimentul datoriei împlinite. Aveau şi de ce. Anul care tocmai se încheiase a plecat cu onoranta „povară“ de 2 853 mii lei, reprezentînd valoarea producţiei industriale suplimentare realizată de harnicii oameni ai muncii de la „întreprinderea fără rebuturi" .. . Cu vie satisfacţie şi deplină bucurie oamenii au vizionat şi ascultat vibrantul Mesaj adresat cu prilejul Anului Nou de către secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu — cel mai iubit şi stimat fiu al poporului. Cu toţii au înţeles că al treilea an al actualului cincinal trebuie să pună cu mai multă pregnanţă în valoare capacitatea de mobilizare a tuturor oamenilor muncii pentru înfăptuirea, la un înalt nivel calitativ şi de eficienţă, a hotărîrilor Conferinţei Naţionale a partidului. Harnici şi pricepuţi cum îi ştim, sîntem convinşi că „flamuriştii“ vor şti să înalţe mai sus şi să poarte mai departe ştacheta onorantelor lor succese în muncă. Am citit acest nestrămutat crez pe feţele hotărite ale fruntaşilor unităţii. Printre aceştia, Ana Stănoiu, membră în C.C.M., ing. Dan Gheorghe, şeful serviciului producţie, Georgeta Istrate, preşedinta comitetului sindicatului, maistrul Nicolae Karácsony, ing. Horia Bichiş, Maria Vecerdea, Erika Höchsmann, Rodica Bucătaru şi alţi oameni de nădejde ai întreprinderii. Revelionul a fost, din toate punctele de vedere, o reuşită deplină. Muzică bună (formaţia de muzică uşoară şi populară a întreprinderii, compusă din tinerii Iosif Kruppa, Ilie Dragan, Gheorghe Brişan, Ioan Luca şi Octavian Sighea), jocuri şi concursuri distractive, pluguşorul artiştilor amatori, tombola, cu nelipsitul purcelaş cu fundiţă roşie, bradul, cu luminile sale multicolore, dansul, cu înlănţuirea florală a perechilor ... ... Astăzi, aceiaşi care au petrecut în noaptea dintre ani s-au reîntîlnit la locurile lor de muncă. întrecerea socialistă a început sub auspiciile favorabile, generate de faptul că încă din anul trecut au fost create cele mai bune condiţii ca sarcinile de plan şi angajamentele să fie îndeplinite şi depăşite, aşa cum este bunul obicei al „flamuriştilor“. J. LUCIAN Primele ore, primele (Urmare din pag. I) întreg turul bazinului Transilvaniei, ducînd la îndeplinire exemplar cele mai diverse sarcini care i-au fost încredinţate. An Nou fericit şi viaţă lungă proaspătului pensionar! Colectivul de la întreprinderea de extracţii gaz metan, care în 1982 şi-a depăşit sarcinile de plan cu 9,4 milioane lei, s-a străduit şi a reuşit să asigure livrarea ritmică a gazelor naturale din cîmpurile de extracţie către beneficiari. S-a evidenţiat schimbul de la staţia de comprimare Botorca, precum şi cei care muncesc în cuprinsul judeţului, la Retiş, Ţeline şi Bîrghiş, întreprinderea de geamuri Mediaş. In primul schimb (schimbul A) al anului au fost realizaţi peste plan 2525 m.p. geam tras, în valoare de 140 mii lei. S-a lucrat la cuptoarele 1 şi 3 şi la complexul de amestec, între cei aflaţi în noaptea Revelionului lîngă vetrele incandescente i-am notat pe Şt. Terzi — maistru, R. Bota, Gh. Érsek, I. Raţi şi I. Stoica — cuptorul 1, H. Müller — maistru, S. Hermann, I. Dragoman, M. Milea şi I. Plesch — cuptorul 3 şi I. Popa — şef echipă, I. Precup, N. Derean şi Gh. Man — complexul de amestec. „Carbosin“ Copşa Mică. După cum am fost informaţi de tovarăşul loan Surdu, inginerul şef al întreprinderii, aici toate * au ft»4 ţa la rr mală“, mai re de placar, ic rezultale dou gru de sută, r, 101,5 1: de met formic oxalic evident de ma moxal In c: dera eî bine în gătir»\e cuteci spirit . I.M.IV această tea din anului nul de mai bi ţiile rr. fără oj defecţii cum nr kerea viciului două z realizat de prot tat: pe tone p tone agţiaţi? , renţele lizate c fiind n LA COT ... Cu numai două-trei zile înaintea Anului Nou, singurul semn de întrebare în legătură cu reuşita Revelionului în Păltiniş îl ridica... zăpada. Ninsese cu zgîrcenie (spre deznădejdea numeroşilor iubitori ai schiului şi săniuşului) iar pentru ambianţă, mai ales acolo, în inima muntelui, prezenţa zăpezii era indispensabilă. Apoi, ca la un semn, cu doar cîteva zeci de ore înaintea celei mai lungi nopţi a anului, peste splendida staţiune a început să cearnă cu fulgi mari şi pufoşi, cabanele şi vilele Păltinişului întîmpinîndu-ne cu imense „căciuli“ albe, pe cărările troienite, străjuite de brazi argintii şi semeţi, ca nişte paznici de far, facîndu-şi apariţia maşini şi autocare din toate colţurile ţării. Şi pentru a-i da cezarului ce i se cuvine, să spunem din capul locului că O.J.T. Sibiu — organizatorul şi gazda celor peste 500 de turişti, tineri şi vîrstnici, de cele mai diferite profesii, din judeţul Sibiu, din Bucureşti, Constanţa, Craiova, Medgidia, Alba Iulia, Călăraşi a reuşit tă dată ies şi m laudă şi sămîntr la „Case frunte e meseriaşism şi c vîrşite, c conduse de la C de unita de laresponse şi de la Varvara) se apreciă înde şefi Kla Abalarei şi Marii lor Confleriu Trga şi graţie p diei căre a însemi ritabilă un priit duceri e jaf de a fir neţi să măcer înaltă din ţară