Tribuna Sibiului, ianuarie-martie 1983 (Anul 35, nr. 7911-7985)

1983-01-04 / nr. 7911

Pag. 2 TRIBUNA SIBIULUI Anul XXXV, nr. 7­911 REVELION ’83, CU BUCURIE-N­INIA Revelion '83 la Casa de cultură a tineretului din Sibiu, unde tine­­reţea, veselia ţi voia bună ţi-au dat din nou mina Foto: Fred NUSS MEER*— w natal • undor... vood­ra» Ni« buni, urari de bin« |i noroc, gînduri, proiecte de viitor... Întîlnire cu tinereţea, la cumpăna dintre ani Ninge! In noaptea de Revelion, ninge! Deci, de două ori bucurie, îmi răsare-n cale la tot pasul in oraşul treaz. Străbat centrul Si­biului în ultima oră a anului 1982. Mă grăbesc să mă-ntîlnesc cu Tinereţea la cumpăna dintre ani. Primul pe care-l întîlnesc la Casa de cultură a tineretului este chiar loan Secanu, gazda celor 160 tinere şi tineri, reuniţi pentru această noapte in „Sala oglinzilor". „Ce le-aţi pregătit oaspeţilor pentru „Revelion '83?" - îl întreb. „Programul de revelion pregătit de noi cuprinde — între altele — piese instrumentale prezentate de taraful Casei de cultură a tineretului (condus de Vasile Busuioc), solişti vocali (Viorica Babă, Maria Popa şi Nicolae Cristea), forma­ţia de muzică uşoară „Riff" (condusă de Florin Grigoraş), tombolă, concurs de epigrame, cîntece de petrecere, momente vesele etc. In­vitaţi de onoare şi, de fapt, animatorii programului, profesorii Geor­ge David şi Nae Ionescu, două nume binecunoscute tinerilor noştri d­in sala mare totul este aşa cum mă aşteptam. Cu greu ajung la tovarăşul Ioan Curta, prim-secretar al Comitetului judeţean al U.T.C.: „După încă un an de muncă încordată, ne spune, încunu­nată de succese, ne-am întîlnit în această noapte într-o atmosferă tinerească, de destindere şi veselie. Sunt aici secretari U.T C. din mari unităţi economice — Sorin Vădoiu, Anca Pavel, Mariana Stan­­ciu, Gheorghe Bîscă, Milintie Haţegan, Constantin Besoiu, ca să numesc doar cîţiva dintre ei­­, activul U.T.C., tineri din întreprin­deri, cît şi invitaţi din judeţele Hunedoara, Mureş, Braşov, Vîlcea. Anul 1982 a însemnat încă un punct cîştigat pentru prestigiul orga­nizaţiei judeţene de tineret. Pentru anul 1983 urez organizaţiei noastre succes în îndeplinirea tuturor sarcinilor ce ne revin din hotărîrile Conferinţei Naţionale a partidului şi ale Plenarei din iu­nie '82, aşa cum ne-a îndemnat şi secretarul general al partidului în Mesajul de Anul Nou. Tuturor oamenilor le doresc să fie feri­ciţi, sănătoşi şi cu drag de muncă, iar mie îmi doresc întemeierea unei familii. Din toată inima, urez mulţi ani fericiţi iubitului nostru conducător, tovarăşul Nicolae Ceauşescu". Mai notez, fugar, alte cîteva gînduri, pentru '83. Laurenţiu Şel­­căianu: „Din nou pace, prosperitate, progres, care în '82 s-au îm­plinit". Nicolae Gîndilă: „Finalizarea obiectivelor turistice pentru tineretul judeţului — hotelul tineretului, ştrandul şi, cu sprijinul Consiliului popular judeţean, încheierea lucrărilor la patinoarul arti­ficial. Intenţionăm, totodată, să începem lucrările la Clubul tinere­tului din Mîrşa". Nicolae ACHIM Bunul obicei al „Flamuriştilor“ Un mare număr de oameni ai muncii de la întreprinderea si­­biană „Flamura roşie“ şi-au dat plăcută întîlnire în eleganta cantină-restaurant a unităţii, pentru petrecerea Revelionului '83. La cumpăna anilor, cu toţii au ciocnit paharele cu vin, cu sentimentul datoriei împlinite. Aveau şi de ce. Anul care toc­mai se încheiase a plecat cu onoranta „povară“ de 2 853 mii lei, reprezentînd valoarea pro­ducţiei industriale suplimentare realizată de harnicii oameni ai muncii de la „întreprinderea fără rebuturi" .. . Cu vie satisfacţie­­ şi deplină bucurie oamenii au vizionat şi ascultat vibrantul Mesaj adre­sat cu prilejul Anului Nou de către secretarul general al par­tidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu — cel mai iubit şi stimat fiu al poporului. Cu to­ţii au înţeles că al treilea an al actualului cincinal trebuie să pună cu mai multă pregnan­ţă în valoare capacitatea de mobilizare a tuturor oamenilor muncii pentru înfăptuirea, la un înalt nivel calitativ şi de e­­ficienţă, a hotărîrilor Conferin­ţei Naţionale a partidului. Har­nici şi pricepuţi cum îi ştim, sîntem convinşi că „flamuriştii“ vor şti să înalţe mai sus şi să poarte mai departe ştacheta o­­norantelor lor succese în mun­că. Am citit acest nestrămutat crez pe feţele hotărite ale frun­taşilor unităţii. Printre aceştia, Ana Stănoiu, membră în C.C.M., ing. Dan Gheorghe, şeful servi­ciului producţie, Georgeta Is­­trate, preşedinta comitetului sindicatului, maistrul Nicolae Karácsony, ing. Horia Bichiş, Maria Vecerdea, Erika Höchs­­mann, Rodica Bucătaru şi alţi oameni de nădejde ai între­prinderii. Revelionul a fost, din toate punctele de vedere, o reuşită deplină. Muzică bună (formaţia de muzică uşoară şi populară a întreprinderii, compusă din ti­­­nerii Iosif Kruppa, Ilie Dra­gan, Gheorghe Brişan, Ioan Lu­ca şi Octavian Sighea), jocuri şi concursuri distractive, plu­­guşorul artiştilor amatori, tom­bola, cu nelipsitul purcelaş cu fundiţă roşie, bradul, cu lumi­nile sale multicolore, dansul, cu înlănţuirea florală a pere­chilor ... ... Astăzi, aceiaşi care au petrecut în noaptea dintre ani s-au reîntîlnit la locurile lor de muncă. întrecerea socialistă a început sub auspiciile favo­rabile, generate de faptul că încă din anul trecut au fost create cele mai bune condiţii ca sarcinile de plan şi angaja­mentele să fie îndeplinite şi depăşite, aşa cum este bunul obicei al „flamuriştilor“. J. LUCIAN Primele ore, primele (Urmare din pag. I) întreg turul bazinului Transil­vaniei, ducînd la îndeplinire exemplar cele mai diverse sarcini care i-au fost încre­dinţate. An Nou fericit şi viaţă lungă proaspătului pen­sionar! Colectivul de la întreprin­derea de extracţii gaz metan, care în 1982 şi-a depăşit sar­cinile de plan cu 9,4 milioane lei, s-a străduit şi a reuşit să asigure livrarea ritmică a ga­zelor naturale din cîmpurile de extracţie către beneficiari. S-a evidenţiat schimbul de la staţia de comprimare Botorca, precum şi cei care muncesc în cuprinsul judeţului, la Re­­tiş, Ţeline şi Bîrghiş, întreprinderea de geamuri Mediaş. In primul schimb (schimbul A) al anului au fost realizaţi peste plan 2525 m.p. geam tras, în valoare de 140 mii lei. S-a lucrat la cuptoarele 1 şi 3 şi la com­plexul de amestec, între cei aflaţi în noaptea Revelionului lîngă vetrele incandescente i-am notat pe Şt. Terzi — maistru, R. Bota, Gh. Érsek, I. Raţi şi I. Stoica — cupto­rul 1, H. Müller — maistru, S. Hermann, I. Dragoman, M. Milea şi I. Plesch — cup­torul 3 şi I. Popa — şef echi­pă, I. Precup, N. Derean şi Gh. Man — complexul de a­­mestec. „Carbosin“ Cop­şa Mică. Du­pă cum am fost informaţi de tovarăşul loan Surdu, ingine­rul şef al întreprinderii, aici toate * au ft»4 ţa la rr mală“, mai re de pla­car, ic rezulta­­le dou gru de sută, r, 101,5 1: de met formic oxalic evident de ma moxal In c: dera eî bine în gătir»\e cute­­ci spirit . I.M.IV această tea din anului nul de mai bi ţiile rr. fără oj defecţii cum nr ker­ea viciului două z realizat de prot tat: pe tone p tone ag­ţiaţi? , renţele lizate c fiind n LA COT ... Cu numai două-trei zile înaintea Anului Nou, singurul semn de întrebare în legătură cu reuşita Re­velionului în Păltiniş îl ri­dica... zăpada. Ninsese cu zgîrcenie (spre deznădej­dea numeroşilor iubitori ai schiului şi săniuşului) iar pentru ambianţă, mai ales acolo, în inima muntelui, prezenţa zăpezii era indis­pensabilă. Apoi, ca la un semn, cu doar cîteva zeci de ore înaintea celei mai lungi nopţi a anului, peste splendida staţiune a înce­put să cearnă cu fulgi mari şi pufoşi, cabanele şi vilele Păltinişului întîmpi­­nîndu-ne cu imense „că­ciuli“ albe, pe cărările tro­ienite, străjuite de brazi argintii şi semeţi, ca nişte paznici de far, facîndu-şi apariţia maşini şi autocare din toate colţurile ţării. Şi pentru a-i da cezaru­lui ce i se cuvine, să spu­nem din capul locului că O.J.T. Sibiu — organizato­rul şi gazda celor peste 500 de turişti, tineri şi vîrstnici, de cele mai diferite pro­fesii, din judeţul Sibiu, din Bucureşti, Constanţa, Cra­iova, Medgidia, Alba Iulia, Călăraşi a reuşit tă dată ies şi m laudă şi săm­într la „Case frunte e meseriaş­­ism şi c vîrşite, c condus­e de la C de unita de la­­response şi de la Varvara) se aprec­iă înde şefi Kla Abalarei şi Marii lor Conf­leriu Tr­ga şi graţie p diei căre a însemi ritabilă un priit duceri e jaf de a fir­ neţi să măcer înaltă din ţară

Next