Tribuna Sibiului, iulie-septembrie 1983 (Anul 35, nr. 8064-8141)

1983-09-15 / nr. 8128

Pag. 2 Pentru plasticienii sibieni Rhea Silvia Radu alături de Hans Hermann şi Trude Schullerus, reprezintă modelul abnegaţiei şi dăruirii profesionale, nedezminţita aliniere la mişcarea artistică locală şi naţională. Absenţa unei monografii, regretabilă de altfel, nu a permis cunoaşterea creaţiei unei artiste de o reală sensibilitate şi talent. Artistă de o profundă vibraţie lirică Rhea Silvia optează pentru un registru tematic care să-i corespundă intenselor sale trăiri emoţionale. Dominante, portretele şi naturile statice, mai cu seamă cu flori, sunt motive care-i permit artistei să descifreze atît psihologia personajelor, universul lor intim cit și simbolismul și decorativismul florilor. Florile Silviei Rhea Radu nu mai sunt un simplu motiv, ci exprimarea fiorului lăuntric al artistei, ele au echivalentă plastică simbolică, vioiciune, optimism, vervă cromatică (Flori de cîmp). La IRIŞI, flori îndrăgite de pictoriţă desprindem plăcerea estetică a redării ţinutei lor mindre dar nu rigide, splendoarea tonurilor de galben (Irişi galbeni) de violet (Irişi violet) vibrate cu atît de delicată simţire, încît avem aproape sentimentul tactil al moliciunii catifelate a corolelor. Cu aceeaşi sinceritate a sentimentului actului creator, apropiere de motiv cu căldură, şi înţelegere îşi tratează artista modelele portretelor sale. Femeile sînt frumoase, au un parfum romantic, în ţinută, în privire în expresiile visătoare, în gesturi gingaşe. Admirabil este portretul „Femeii la fereastră“ la care desenul e uşor geometrizat, culoarea este etalată în registre largi de acorduri insolite de verde. La portretul lui Ion Agîrbîceanu, cumnatul artistei tratat monumental, în suprafeţe ample, într-un desen simplu, accentul este pus pe redarea nobilei spiritualităţi, alesei distincţii a scriitorului; atitudinea este distinsă, mîinile expresive împreunate, trăsăturile calme, privirea uşor obosită, scrutătoare. La COLEGUL, geometrismul este mai acuzat, construcţia formei este solidă, închisă în linii de contur frunte îngroşate, dînd volumelor valente aproape sculpturale. Culoarea ţinută în complementarele roşu-albastru, contribuie la realizarea unei viziuni sintetizatoare care va defini pentru o bună perioadă de timp creaţia artistei. Sensibilitatea Rheei Silviei Radu, vibrează şi în transpunerea realităţii, receptînd cotidianul prin sublinierea expresivităţii culorii, a puterii ei de seducţie. Roşul focului (Furnaliştii) devine o ierbă ochu roşiatică, grupul de muncitori siluete în mişcare, unite într-un efort unic, gestual, ritualic. Treieratul este un moment festiv, o sărbătoare în plain air a culorilor, o ritmică şi dinamică alternantă a tonalităţilor de galbenuri, roşuri, albastruri dispuse cu ver, vă, cu însufleţire, creînd astfel o notă de irezistibilă bună dispoziţie şi optimism. în HORA, dinamismul mişcării, racursiul, culoarea aşternută în zone ritmate de alburi şi brunuri închise spre negru pe fondul verde al cîmpiei creează un efect de un plăcut si stenic decorativism. Peisajele puţine de altfel în creaţia artistei sunt cele care corespund stării sale de spirit, de contemplaţie, de nostalgie, de reverie. Fie că sínt de sugestie impresionistă, fie că sínt austere în acele concepţii sintetizatoare, peisajele Rheei Silvia Radu ca şi întreaga sa creaţie de altfel, reflectă permanenta preocupare pentru perfecţionarea mijloacelor de expresie pe care le înnoieşte cu îndrăzneală la peste 70 ani, în căutarea şi obţinerea chiorii intense mai mult sau mai puţin modulată în străluciri susţinute prin raporturi cromatice adesea insolite (alături şi de roşu 'sau verde) Artistă de o reală distincţie, modestă, comunicativă, amabilă Rhea Silvia Radu care a împlinit recent 80 ani păstrează o permanentă tinereţe a spiritului român spălîndu-şi permanent paleta într-o perpetuă tinereţe aşa după cum ilustrează bogata expoziţie deschisă în aceste zile pentru publicul siritan "ar» Dină în luna decembrie poate să cunoască creaţia artistei. Olimpia Ciungan TUDORAN Expoziţia retrospectivă Rhea Silvia Radu Rhea Silvia Radu — Autoportret — TRIBUNA SIBIULUI Anul XXXV, nr. 8 128 FESTIVALUL CULTURAL-ARTISTIC „CIBINIUM ’83“ O dezbatere utilă în perspectiva optimizării activităţii culturale Casa de cultură a sindicatelor din Sibiu a găzduit, marţi după-amiază, în cadrul săptăminii culturale sibiene, dezbaterea ,,Instituţii de cultură, forme si metode de atragere a noi animatori culturali la conducerea activităţii". Am asistat pe parcursul a două ore la o consfătuire cu pronuntat caracter de lucru si la un sincer si util schimb de experienţă care a reuşit să cristalizeze in final cîteva direcţii de acţiune in deplin consens cu exigentele formulate la Consfătuirea de lucru de la Mangalia, de către secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. . Se cade, mai intii, să apreciem seriozitatea cu care această manifestare a fost pregătită de către Consiliul judeţean al sindicatelor. Avem în vedere, pe de o parte faptul că la dezbatere au fost invitaţi să participe cei direct interesaţi — directorii caselor de cultură şi cluburilor, bibliotecari, preşedinţi ai consiliilor de educaţie politică şi cultură socialistă din întreprinderi, animatori culturali activişti obşteşti ai organelor colective de conducere ale instituţiilor de cultură —, iar pe de altă parte tematica supusă dezbaterii care a abordat un pachet de probleme de stringentă actualitate: atragerea animatorilor culturali la conducerea instituţiilor de profil, colaborarea aşezămintelor culturale cu organizaţia de tineret, acţiuni specifice ale clubului muncitoresc in sprijinul activului sindical, modalităţi de atragere a unui larg activ obştesc la activitatea Universităţii cultural-ştiintifice, relaţia club-activitate culturală în sprijinul producţiei, funcţia organizatorică si educativă a animatorului cultural in realizarea programului propriu de activitate, în raport de necesităţile si preferinţele de ordin spiritual ale oamenilor muncii. Participarea avizată şi tematica generoasă au condus la discuţii incitante, în cadrul cărora s-au definit căi si modalităţi de acţiune, s-au avansat propuneri si s-a efectuat o analiză din unghi critic a eficienţei si finalităţii activităţii ce se desfăşoară în cadrul instituţiilor culturale aie sindicatelor. Ceea ce credem că a lipsit manifestării este legat de persistenta, in unele intervenţii, a obişnuinţei de a prezenta mini rapoarte de activitate, cu referiri la aspecte din afara arealului tematic stare de fapt ce ilustrează că lupta cu obişnuinţa si linia minimei rezistente tot găseşte încă pe deplin justificarea si în cadrul frontului cultural. Pe bună dreptate, s-a subliniat la dezbatere, că implementarea noii calităţi în activitatea de cultură obligă întregul activ la eliminarea şabloanelor şi renunţarea la orice atitudine rutinieră. De asemenea, considerăm, că dezbaterea ar fi câstigat în consistenţă dacă celor prezenţi le-ar fi fost pus la dispoziţie un program cadru cu principalele obiective ale activităţii de depistare, selecţionare, pregătire şi afirmare a animatorilor culturali. Desigur, dincolo de aceste minusuri, putem aprecia că dezbaterea şi-a atins scopul. Pentru a argumenta această consideraţie vom aminti că, în finalul manifestării, s-a hotărit organizarea de întîlniri lunare ale activului cultural, in cadrul cărora urmează să fie susţinute si dezbătute probleme de sociologia si psihologia culturii, de tehnică a propagandei, concomitent cu aplicaţii practice ce vor avea loc, prin rotaţie, în instituţiile culturale ale sindicatelor Se reia astfel o mai veche iniţiativă, aceea a studioului activului cultural. De această dată cu direcţii de acţiune mai bine precizate direcţii ce au la bază sarcinile reieşite din cuvîntarea secretarului general al partidului la Consfătuirea de lucru pe problemele muncii organizatorice şi politico-educative de la Mangalia Conchizînd, vom remarca dezbaterea organizată de Consiliul judeţean al sindicatelor drept o certă reuşită, un punct onorat de agenda celei de a XVI-a ediţii a Festivalului cultural-artistic „Cibinium“. Traian RUSU La Mediaş■ Marţi, 13 septembrie, au avut loc patru manifestări găzduite de Casa de cultură a sindicatelor, Clubul tineretului, Casa de cultură a triunicipiului şi cinematograful „Progresul". La prima din aceste instituţii, sub genericul „Istorie, cultură, artă românească" a fost vernisată o expoziţie de carte cu achiziţii editoriale de acest gen (1982-1983) scoase de editurile din tară. Au referat pe temele cuprinse în generic: Romeo Oreian şi prof. Maria Pop. La vernisaj au fost prezenţi elevi, cadre didactice şi oameni ai muncii din unităţile economice medieşene. O altă expoziţie, de creaţie tehnico-ştiinţifică, reunind peste 300 de exponate din seria produselor noi ale întreprinderilor „Vitrometan", „Geamuri“, E- mailul roşu", „Tîrnava", Întreprinderea mecanică, „Relee" şi „8 Mai" s-a deschis la Clubul tineretului. Tot cu acest prilej a avut loc o amplă dezbatere cu tema „Educaţia prin muncă şi pentru muncă a tineretului , la care au participat cercurile de creaţie tehnico-ştiinţifică din întreprinderi. In deplin consens cu exigenţele actualului cincinal participanţii la dezbatere au subliniat cîteva din direcţiile concrete pe linia promovării unei noi calităţi a producţiei. La Casa de cultură a municipiului, prof. Ingmar Brandsch (Liceul „Axente Sever") a prezentat, în limba germană, expunerea „Personalităţi ale culturii populaţiei germane din România". Un grupaj de pelicule documentare — „înaintea timpului", „Gogu Constantinescu", „Mecanismele memoriei". „8 zile în Cosmos" — a inaugurat ciclul de filme documentare si de luna metrei care vor rula în cursul acestei snorămini la Med'as. In alte localităţi Cisnădie, întreprinderea Textila" - masa rotundă „Biblioteca tehnică — mijloc de documentare şi informare". Au luat parte specialiştii unităţii: Agnita, Casa de cultură — simpozionul „Tradiţie S actualitate în creaţia populară din zona Văii Hîrtibaciului". Au susţinut comunicări: Mariana Daneş, Hie Bărdaş, Hie Terbea, Boita, Căminul cultural - expunerea „Vestigii romane pe Valea Oltului", susţinută de Constantin Ittu şi Nicolae Luau. (Acţiunile au avut loc în 13 septembrie a.c.). fost programa umanii testărilor Vineri, 16 septembrie SIBIU. Ora 9. Vuia Bibliotecii „Astra“. Sesiune de comunicări: „Cultura, catalizator al acţiunii umane", organizată de Biblioteca „Astra" Sibiu. Ora 11. Teatrul de păpuşi. Premiera „Elefantul curios“ de Nina Cassian (lb. germană). Regia Kovács Ildikó. Scenografia: Dan Frăticiu. Muzicia: Constantin Irodon. Ora 18.30 , Seria de artă „Brukenthal“ sala baroc Seară de muzică veche în interpretarea formaţiei „Cantus serenus“ din Braşov! Ora 19.30, Casa de cultură a sindicatelor: Spectacol de animaţie, închiderea taberei republicane de pantomime, Sebeşu de Jos, 1983. Regia: Kovács Ildikó. Participă actori din Bucureşti, Cluj-Napoca şi Sibiu. MEDIAŞ. Ora 10, Biblioteca municipală. Versajul expoziţiei de carte social-politică „Politică, educaţie, cultură“. Ora 18, Clubul tineretului. Simpozion: „Rolul ştiinţei şi tehnicii în programul general al dezvoltării economiei naţionale". ION MÂNDRESCU - LA LIMITA DINTRE SPAŢII (SALIŞTE ’83) — Motivul mitologic al scarabeului transmutat in spaţiul mioritic (R.B.). TIBERIU MOŞTEANU - SOLARE (SALIŞTE ’83) - Baterii solare pentru reincălzirea centrului pămintului (R.B.) Foto: GYULA SZATMÁRI 10,45 Muzică p trumental rei 11,00 -ne direct popularăpiul Clu lejuită d lucru a Nicolae ( cretar ge tidului C mân, pre publicii , mânia, irei al dei lui de în1984. • Festivalu „CîntareE 16,00 Film se — Ara dul 12. dicul 17,50 1001 închidere lui. 20,00 (partial Actualite nomie. 2 utecistă cîntece, răspunde nară. Rită la des lui de 21,20 Im iniminterpretat muncitor denţi. 22 liarde d lor). 22,1 tparţial tor SIBIU intoaret orele 9, 16 18,15 „Drumul Onuă se iz 15. I lineretu rul din 12 şi „C serii, on MIDI sul „Iul re ore i 3,45. 16 I ineretu cui petri mi" o 18,30: 20 CISN/ pârţire două se 17,30 şi DNMF , Compe 18 şi 20 OCNA „Boberi p .amant 11, 17: TI‘I I Agenţia 572 Devo tgj Autót, nr 1 Ir fii utogai Pomp Salva Taxin ral 053 Miliţi, ţearfă i munici. m Metec Popesci mai că, va fi i moașă cu ceri și mai noaptec ila slat ie mini prinse grade, me inti de.