Tribuna Sibiului, iulie-septembrie 1983 (Anul 35, nr. 8064-8141)

1983-09-15 / nr. 8128

PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VAt ORGAN AL COMITETULUI JUDETEAN SIBIU AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDETEAN Anul XXXV, nr. 8 128 Joi, 15 septembrie 1983 4 pagini, 50 bani Linie de confecţionat lenjerie pentru femei şi copii precum şi dife­rite articole de îmbrăcăminte exterioară pentru sport, cu deservirea automată a celor 46 locuri de muncă din secţia confecţii mătase I - secţie cu cel mai mare număr de muncitori, dar şi cu rezultate din cele mai bune,­in cadrul întreprinderii „Drapelul roşu", Sibiu Foto: Fred M­SS i­h*BL!r?7‘ \ „ASTRA" 1 SIBIU Sub semnul înnoirii şcolii româneşti Mijloc de septembrie — sunet cristalin de clopoţel, ex­plozii de bucurie si exuberanţă tinerească, emoţiile reîn­­tilnirii cu şcoala si încă este alte satisfacţii pentru cei ce pornesc, continuă sau finalizează o etapă din minunatul drum al cunoaşterii. 15 septembrie — prima zi a unui nou an şcolar, reînce­put de etapă în şcolile ţării, moment de mobilizare pentru împlinirea destinelor învăţămîntului românesc, care este chemat în acest an să-si adauge noi si importante valente pentru modelarea tinerei generaţii, formarea omului nou, revoluţionar consecvent, făuritor demn, liber şi conştient al socialismului pe pămintul scump al patriei, aşa după cum sună vibranta chemare adresată şcolii româneşti de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicola­e Ceauşescu, la Consfătuirea de lucru de la Mangalia. Elevii şi studenţii sibieni vor trece astăzi pragul insti­tuţiilor de învăţămînt cu dorinţa fermă de a răspunde prin rezultate pe măsură minunatelor condiţii de instrui­re, formare şi educare pe care le au la dispoziţie. Astăzi va suna din nou clopoţelul, reiterindu-şi mult aşteptata chemare spre lumina ştiinţei. (R.O.) VIZITA DE LUCIU­­ TOVARĂŞULUI DIAE CEAUŞI», SUPREIM CU TOVARASA ELENA CEAUSESCU, JUDETUL CLUJ Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, au continuat, miercuri, vizita de lucru în judeţul Cluj. Cluj-Napoca, încă din pri­mele ore ale dimineţii oraşul de pe Someş a cunoscut frea­mătul specific marilor eveni­mente — mii de cetăţeni au flancat bulevardele şi străzile oraşului. Ei purtau portrete ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei Elena Ceauşescu, drapele roşii şi tri­colore, pancarte cu urări la adresa partidului şi a secreta­rului său general, flori, ale acestei bogate toamne. încă o dată locuitorii municipiului — români şi maghiari — au ţinut să-şi exprime profunde­le sentimente de dragoste şi preţuire faţă de secretarul ge­neral al partidului, revoluţio­narul neobosit de a cărui neobosită activitate sunt legate şi izbinzile clujenilor, între­gului nostru popor, angajaţi ferm pe calea zidirii unei noi şi luminoase vieţi socialiste şi comuniste. Plecînd de la reşedinţa ce le-a fost rezervată în munici­piul Cluj-Napoca spre primele obiective ale vizitei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au fost salu­taţi pe întregul traseu cu sen­timente de aleasă stimă, cu multă dragoste de zeci de mii de clujeni. S-a scandat înde­lung „Ceauşescu — P.C.R.!“, „Ceauşescu şi poporul!“, „Ceauşescu — Pace!“, cei pre­zenţi exprimînd şi în acest mod deplina aprobare faţă de înţeleapta politică internă şi externă a partidului şi statu­lui nostru. Vizita de lucru în munici­piul Cluj-Napoca a început la cea mai importantă unitate industrială a judeţului — Combinatul de utilaj greu. Realizarea acestui obiectiv economic este strîns legată — asemenea atîtor întreprinderi — de numele tovarăşului Nicolae Ceauşescu, el fiind construit la iniţiativa şi cu sprijinul direct, permanent, al secretarului general al parti­dului. Acum şapte ani, în 1976, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a turnat prima cupă de beton, inaugurând lucrările de execu­ţie a marelui combinat. Iată temeiurile profunde pentru care cei ce lucrează în această modernă unitate i-au întîmpinat, cu bucurie în su­flet, pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi pe tovarăşa Elena Ceauşescu. Ei au scandat cu înflăcărare „Ceauşescu — P.C.R.!“, „Ceauşescu şi po­porul!“, „Ceauşescu — munci­torii“ reafirmînd vibrant sen­timentele lor de neţărmurită dragoste, stimă şi recunoştin­ţă faţă de conducătorul iubit al partidului şi statului. In această ambianţă însu­fleţită a început vizita în com­binat. La sosire, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au fost salutaţi de ministrul industriei construc­ţiilor de maşini, şi de minis­trul construcţiilor industriale, Petre C. Ion, în numele muncitorilor şi specialiştilor de aici, directo­rul întreprinderii a informat că indicaţiile date de tovară­şul Nicolae Ceauşescu se transpun cu succes în viaţă, combinatul îndeplinindu-şi cu cinste sarcinile încredinţate. Date privind activitatea şi preocupările colectivului, re­zultatele obţinute, au fost pre­zentate tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei Elena Ceauşescu în timpul vizitării mai multor sectoare principale de producţie ale combinatului. Pretutindeni, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au fost pri­miţi de muncitori cu calde şi emoţionante manifestări de dragoste şi stimă. La plecare, secretarul gene­ral al partidului a adresat co­lectivului combinatului, con­structorilor, calde felicitări pentru rezultatele obţinute. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu au vizitat, apoi, Liceul industrial nr. 9 din Cluj-Napoca, unitate de învăţămînt în care se pre­gătesc cei ce, după absolvire, vor munci în atelierele şi sec­ţiile Combinatului de utilaj greu din localitate. La sosire, înalţii oaspeţi au fost întîmpinaţi de ministrul educaţiei şi învăţămîntului, de primul secretar al C.C. al U.T.C., de reprezentanţi ai Mi­nisterului Industriei Construc­ţiilor de Maşini. Desfăşurată în preziua des­chiderii noului an de învăţă­­mînt, vizita de lucru a secre­tarului general al partidului la liceul clujean a prilejuit o atentă analiză a modului în care are loc pregătirea pentru muncă şi viaţă a tineretului şcolar, legarea strînsă a învă­­ţămîntului cu producţia. Au fost vizitate mai multe laboratoare, cabinete şi ate­liere, în care elevii dispun de bune condiţii pentru activita­tea teoretică şi practică. Adresîndu-se grupurilor de elevi aflaţi în şcoală, secreta­rul general al partidului le-a urat un an şcolar rodnic, cu (Continuare în pag. a IV-a) Cu prilejul vizitei de lucru a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Ro­mân, preşedintele Republicii Socialiste România, în jude­ţul Cluj şi al deschiderii anu­lui de învăţâmint 1983-1984,­­astăzi va avea loc in muni­cipiul Cluj-Napoca o aduna­re populară pe care posturile de radio și televiziune o vor transmite direct în jurul orei 11:00. Să ne încadrăm strict în termenele din programele de măsuri! Zile hotărîtoare pentru finalizarea recoltării cartofilor S-a dat publicităţii Decizia Nr. 879 a Comitetului execu­tiv al Consiliului popular ju­deţean privind organizarea şi desfăşurarea lucrărilor agrico­le din toamna anului 1983, în conformitate cu termenele sta­bilite în decizie recoltarea car­tofilor de toamnă trebuie fi­nalizată pînă la 20 septembrie. Pînă ieri, recoltarea cartofilor în unităţile agricole socialiste a fost realizată pe 63 la sută din suprafeţe. 19 cooperative agricole de producţie — prin­tre care unele cu suprafeţe mari (Şelimbăr, Poplaca etc.) — au finalizat lucrarea. Cu toate acestea nu-i timpul şi nici momentul de autoliniş­­tire. Să exemplificăm: în uni­tăţile cooperatiste din C.U.A. S.C. Avrig se cultivă o treime din totalul suprafeţelor des­tinate cartofului. Recoltarea a început la 1 septembrie, în pe­rioada 1—13 septembrie inclu­siv s-au recoltat cartofii de pe 458 de hectare, ceea ce repre­zintă mai puţin de 50 la sută din Program. Viteza zilnică realizată în această perioadă este de 35 hectare. Dacă nu se vor lua măsuri energice pen­tru mărirea vitezelor de lu­cru recoltatul cartofilor în C.U.A.S.C. Avrig se va încheia numai după 1 octombrie. Să privim și mai din aproape lu­crurile: C.A.P. Arpașu de Jos are în cultură 200 hectare car­tofi. Pînă ieri s-a ridicat re­colta doar de pe 90 de hecta­re, realizîndu-se deci o viteză zilnică la recoltat de 7 hecta­re! Dacă se va continua re­coltarea cartofilor în același ritm (7 ha zilnic) finalizarea lucrării se va putea face abia la 29 septembrie. Același cal­cul demonstrează că și la Cîr­­ta finalizarea lucrării se va face după 1 octombrie, iar la Porumbacu de Sus mult mai tîrziu. Situaţii similare sunt şi în alte consilii unice agroindus­triale. Avem la nivelul fiecărei u­­nităţi programe de activitate fundamentate ştiinţific. La în­tocmirea lor s-a ţinut cont de dotarea tehnică, de forţa de muncă existentă. Aceste pro­grame sunt obligatorii şi aba­terea de la ele e echivalentă cu neîndeplinirea sarcinilor. Răspunderea — în conformi­tate cu articolul 15 din Deci­zia 879 pentru respectarea ter­menelor revine comitetelor şi birourilor executive ale consi­liilor populare. Direcţiei gene­rale pentru­­agricultură şi in­dustrie alimentară, Trustului pentru mecanizarea agricultu­rii, Trustului I.A.S., consiliilor unice agroindustriale, tuturor unităţilor agricole din judeţ, în legătură cu mersul lucră­rilor agricole, cu respectarea strictă a deciziei respective vom reveni ori de cîte ori este nevoie. I. FLESCHIN Va fi respectat, in sfirşit, ultimul termen de predare? Am vizitat, la Avrig, cîteva familii care s-au mutat de cu­­rînd în casă nouă. Toţi sînt oameni ai muncii la întreprin­derea de sticlărie din Avrig şi locuiesc acum în foarte fru­moasele apartamente, cu două si patru camere, din blocul 33 B. Familiile Oprișcan, A­­dăscălitei, Litisch, Toader si alte 11 familii, care au locuit în gazdă sau în apartamente necorespunzătoare pentru că acum au cîte doi sau trei co­pii, sînt cei dintîi locatari ca­re s-au mutat în primul din cele șase blocuri — în total 98 de apartamente — care ar fi trebuit terminate în acest an. Cei cu care am stat de vorbă ne-au mărturisit că au așteptat cu nerăbdare acest moment. Ceea ce e normal pentru că, ne spunea Tiberiu Iakab, directorul întreprinde­rii, de 10 ani „Sticla“ nu a mai primit nici un apartament. Și apoi, cu trei ani în urmă, cînd au fost atacate lucrările la aceste blocuri, nimeni nu se gîndea că va trece atîta timp pînă la darea lor în fo­losinţă ... Ce s-a întîmplat şi ce se în­­tîmplă acum cu apartamente­le aşteptate cu nerăbdare, în special de oamenii muncii de la „Sticla“? Care este situaţia locuinţelor de care depinde stabilizarea forţei de muncă în această întreprindere de tradiţie în judeţul nostru? Am căutat răspunsul discutînd eu la zi în construcţia de locuinţe factorii de răspundere impli­caţi, analizînd la faţa locului stadiul lucrărilor. „La nivelul comunei Avrig, ne spune primarul Nicolae Tarcea, programul judeţean prevede construirea, în acest an, a 236 apartamente. Din a­­cestea, 110 — care includ şi cele 12 apartamente ale blo­cului C.U.A.S.C. — sunt ale Consiliului popular judetean, iar 126 se construiesc la Mîr­­sa în regie proprie de către I. M. Mîrşa. Cele 98 de apar­tamente din Avrig sunt repar­tizate întreprinderii „Sticla“ şi au fost contractate pentru execuţie cu Şantierul de con­­strucţii-montaj Blejoi, care a­­parţine de Centrala industriei sticlei. Termenele de dare în folosinţă erau pentru 1982, în­să lucrările au fost mult întîr­­ziate“. Şi, în continuare, ne este prezentat stadiul fizic şi termenele reeşalonate de dare în folosinţă ale celor 6 blocuri, care prevăd ca pînă la 31 de­cembrie a.c. toate să fie ter­minate. Dar şi asupra respec­tării acestui termen stăruie un mare semn de întrebare ... Beneficiarul, respectiv între­prinderea „Sticla“, a dat tot ajutorul posibil constructoru­lui: muncitori calificaţi — tâmplari, dulgheri, lăcătuşi —, dar mai ales muncitori pentru lucrări necalificate. După e­­videnţa pe care o ţine Gheor­­ghe Petrescu, care se ocupă de investiţii în întreprindere, vii­torii locatari, organizaţia de tineret au efectuat cca 6009 (Continuare în pag. a II-a) Anchetă realizată de Nicolae ACHIM

Next