Tribuna Sibiului, octombrie-decembrie 1983 (Anul 35, nr. 8142-8220)

1983-10-01 / nr. 8142

Pag. 2 văzute EEB ,auzite • Incepînd de astăzi, 1 oc­tombrie, troleibuzele din Sibiu intră în regim de autotaxare. Călătorii care vor folosi acest mijloc de transport sunt rugaţi să-şi procure tichetele de călă­torie de la chioşcurile I.J.T.L Sibiu.­­ Mai mulţi cetăţeni ne-au sesizat că, în orele de vîrf, autobuzele de pe traseele 1 baraj şi 2 din Sibiu nu reu­şesc să facă faţă afluenţei de călători. Supunem atenţiei I.J.T.L. Sibiu soluţionarea situa­ţiei. # Un oarecare locuitor al New Yorkului, Eduard Donohue, în vîrstă de 19 ani, a intentat proces Direcţiei şcolilor din ma­rea metropolă americană, ce­rind „modesta" despăgubire de ... 5 milioane de dolari Motivul? In 12 ani de studii profesorii nu au ajuns măcar să-l înveţe să scrie şi să citeas­că. Cazul nu este însă o excep­ţie. Situaţia şcolii americane — scrie publicaţia „Guardian" — este scandaloasă, peste 23 mi­lioane de americani (adulţi, de data aceasta) se lovesc de pro­bleme elementare pe care nu le pot rezolva singuri: comple­tarea unui chestionar, citirea „modului de întrebuinţare" de pe diverse produse etc. # Re­venim tot asupra unor sugestii privind circulaţia în Sibiu. In o­­rele de maximă afluenţă, în special dimineaţa, circulaţia se desfăşoară foarte greoi pe po­dul Guşteriţei. Aceasta din cau­za în special a căruţelor. Intro­ducerea de către biroul circula­ţie al Miliţiei municipiului a unor interdicţii de circulaţie a acestui tip de vehicul între anu­mite ore, la intrarea şi ieşirea din schimburi, ar fi binevenită . Mîine, 2 octombrie, clubul „Amicii munţilor" de pe lîngă Casa de cultură a sindicatelor din Sibiu, organizează, o dru­meţie Pe traseul Răşinari Frislop-Grădina trandafirilor. Plecarea­­ cu tramvaiul, la ora 9. # De peste trei săptămîni nu a mai fost ridicat gunoiul pe str. 9 Mai nr. 60 din Sibiu (şi probabil că nu numai aco­lo), imobil în care locuiesc 20 de familii (54 locatari) şi unde funcţionează şi bufetul „Brădet" care depozitează gunoiul în a­­ceeaşi curte, care a devenit un focar de mirosuri pestilenţiale . Duminică, 18 septembrie a.c., între orele 6:30-7, la serviciul de urgenţă al Spitalului jude­ţean a fost adus un cetăţean cărunt, slab, îmbrăcat în haine de lucru. Familia doreşte să a­­fle amănunte în legătură cu îm­­prejurările în care acesta a fost găsit, de aceea roagă pe şofe­rul maşinii care l-a transportat să se adreseze la telefon 2­90 25, Sibiu. „ Familia Ştefa­nei Ignat aduce cele mai calde mulţumiri medicilor Bratu şi La­zac, precum şi întregului perso­naj de la Spitalul C.F.R. Sibiu, pentru îngrijirile acordate în salvarea vieţii bolnavei. 0 Mag­­da Mi­rcea din Sibiu, str. G. Coş­­buc nr. 26, telefon 1­40 90, a găsit în faţa imobilului său o bicicletă de copil abandonată. Este aşteptat pagubaşul. 0 Zi­lele trecute, la cooperativa „îmbrăcămintea" din Sibiu au avut loc contractările de mo­dele pentru 1984. Sperăm să le găsim curînd în magazinele co­merţului sibian pentru că mul­te dintre ele au caracteristici e­­senţiale pentru linia actuală a modei: sînt practice, comode, lucrate cu multă fantezie. P. SCURTU TRIBUNA SIBIULUI Anul XXXV, nr. 8­142 Cîteva concluzii pe marginea turului campionatului 1. Deşi turul campionatului naţional de handbal, divizia A, s-a terminat, comentariile con­tinuă. Se fac analize la nivelul fiecărei participante, se reme­morează principalele momente ale acestuia,­se finalizează sta­tistici, dar mai ales se gîndes­­te la retur. Se gîndeste diferit de către echipele situate în pri­ma grupă valorică, care au drept singură grijă situarea pe un loc cit mai bun din cele 6, atît de mult rîvnite de către fiecare echipă participantă, fa­tă de cele ce se vor confrunta în grupa 7—12, loc permanent fierbinte, dacă aruncăm o pri­vire asupra componentei aces­teia. în ce ne priveşte, trăim încă bucuria unui veritabil succes sportiv, clasarea echipei Inde­­pendenta-Carpati Mirsa pe lo­cul 5, la sfîrşitul turului, loc ce-i asigură desfăşurarea retu­rului în cadrul primei grupe valorice. Vom remarca acest succes deosebit mai întîi pentru că locul ocupat este superior celui de anul trecut, cînd în echipa mîrşeană jucau Ştefan Birtalan şi Gabriel Kicsid, a­­poi pentru că sistemul de des­făşurare a turului, pe parcursul a 4 turnee, cu 11 meciuri în­­tr-o lună de zile, a însemnat un dificil examen din punct de vedere fizic, tactico-tehnic si psihic si în fine pentru că e­­chipa a ştiut, graţie pregătirii pe care a efectuat-o sub ba­gheta conducerii tehnice si spi­ritului ei de dăruire, să-şi re­structureze din mers stilul de joc si să suplinească lipsa lui Florin Tătaru. Pentru a epuiza concluziile privitoare la sistemul de orga­nizare, vom remarca un fapt pozitiv și anume că turneele au scos în evidentă Pregătirea e­­fectuată de către fiecare echi­pă, numărul mare de jocuri în­­tr-o perioadă de timp foarte scurtă devenind un reflector puternic a cărui lumină n-a iertat nici o fisură în pregătire, oricît de bine ar fi fost aceasta ascunsă prin intermediul ex­perienţei competiţionale, jucă­torilor de excepţie sau unor ar­bitraje mai puţin obiective. A­­jungînd la arbitraje, atingem In „Cupa campionilor“ Dinamo Buc.—S.V. Hamburg In urma tragerii la sorti, e­­fectuată ieri, la Zürich, in turul al ll-lea al „Cupei campionilor europeni" echipa Dinamo Bucureşti va întilni (primul joc pe teren propriu) formaţia vest­­germană S. V. Hamburg, deţi­nătoarea trofeului, un al doilea aspect al desfăşu­rării turneelor. Deşi nu ne fa­ce plăcere să o spunem, ne ve­dem nevoiţi să constatăm că arbitrajele în handbal sunt în suferinţă. în afara cuplului Ştefan Şerban — Marin Marin, care s-au detaşat net, ocupînd locul I într-o posibilă ierarhie a arbitrajelor, am asistat la conducerea confuză a unor par­tide, în cazul arbitrului Gher­­ghisan, din Iaşi, rămînînd lite­ralmente stupefiaţi. Pe acest fond, s-a creat po­sibilitatea comiterii unor acte de indisciplină, aspectul cel mai neplăcut constituindu-l dis­cuţiile aproape nesfîrşite dintre jucători şi arbitri. Revenind la performanţa ob­ţinută de echipa Independenţa­_____________ Carpaţi Mîrsa, este momentul să apreciem sprijinul acordat de ing. C. Oprea, preşedintele secţiei de handbal, mai ales participarea sa afectivă la jocu­rile echipei, element care, du­pă cum am putut constata, nu a fost deloc de neglijat. Meritul principal al conduce­rii tehnice — Olimpiu Savu și Serafim Drăgan — constă în asigurarea și absolvirea unui ciclu de pregătire fizică, tehni­că și tactică adecvat și bine gradat, dar mai ales în pregăti­rea echipei în consens cu cerin­ţele unei competiţii ce s-a desfă­­şurat în sistem de turnee. Astfel, aceasta şi-a validat capacitatea de a asigura abordarea fiecărei partide în funcţie de cerinţele specifice. Judecind cu luciditate lucru­rile trebuie să remarcăm, însă, că prin ocuparea acestui loc 5 la sfîrşitul turului, mîrşenii au devansat echipe cu un lot su­perior valoric celui propriu şi cu o experienţă competiţională mai bogată, cum sunt Politehni­ca Timişoara, Universitatea Cluj-Napoca şi Constructorul Arad. Octavian RUSU Handbal, divizia A, masculin televi LIU în zilele de 24—25 septem­brie, 35 de ciclişti juniori din Mediaş s-au aliniat din nou la startul unei curse cicliste contînd pentru trofeul „Cupa Vitrometan“. Cei mai mulţi participanţi au provenit din rîndurile elevilor de la licee­le petrol-chimie şi „Axente Se­ver“. Etapa prolog s-a desfășu­rat la Mediaș, în prima zi a întrecerilor, pe un circuit mă­­surînd 10 km. Ingo Zoppelt de la liceul „Axente Sever“, a îmbrăcat, după prima etapă, tricoul galben. Duminică, 25 septembrie, din fața între­prinderii „Vitrometan“ l­a Ciclism „Cupa Vitrometan“ dat startul în etapa a II-a (20 km) desfăşurată pe traseul Mediaş — Copşa Mică — Me­diaş. Cu toate că la întoarce­re, în comuna Tîrnava, s-a produs o busculadă (fără ur­mări) în care au fost angre­naţi 6 ciclişti, cursa a fost an­trenantă, realizîndu-se o me­die orară de peste 35 km. La sosire, din plutonul de 25 cicliști angajati la sprin­tul final s-au desprins Erich Paulini care si-a adjudecat primul loc pe podium în ie­rarhia învingătorilor, cîști­­gînd „Cupa Vitrometan“, ur­mat în ordine de Ingo Zoppelt (loc 2), Horst Schmidt (loc 3), Francisc Kesey, Ovidiu Vinti­­lă, Udo Reichardt, Kristian Klein, Adrian Ciorogaru Lu­cian Medrea şi Liviu Bun­­ceag. Această competiţie precede cursa ciclistă dotată cu „Cu­pa petrolistului“ care se va desfăşura de-a lungul a două etape, în zilele de 3—4 octom­brie la Mediaş. NI. Avancronică, fotbal, divizia B Oaspeţii în...ofensivă ? — Aşa s-ar părea revăzînd deznodămîntul rundei cu nr. 6, care le-a adus oaspeţilor şase puncte, deşi „calculul hîrtiei“ şi .. . antecedentele le indicau pe gazde mari favorite. Şi dacă, de pildă, remiza de la Craiova dintre „lanterna roşie“ şi Unirea era, ca să zicem aşa, previzibilă, cu adevărat încuietoare pentru pronosportişti au fost egalurile de la Sf. Gheorghe, Turnu Mă­gurele şi . .. Sibiu, unde gazdele au trebuit să cedeze puncte preţioase unor echipe care s-au bătut exemplar, apărîndu-şi cu dîrzenie şansa. Pe Carpaţi Mîrsa, mai exact spus rezultatul ob­ţinut de ea pe terenul Progresului nu l-am inclus printre sur­prize pentru că elevii lui Rătscher şi Stana formează în pre­zent o echipă solidă, tehnică şi ambiţioasă, capabilă — a dove­dit-o cu prisosinţă pînă acum — să joace un rol serios în lupta pentru şefia seriei a doua a eşalonului secund! Cum, teoretic vorbind, nu mai puţin de cinci echipe pot egala mîine punctajul actual al mîrşenilor (ne referim la echipele de pe locurile 3—7), cel mai interesant meci al etapei a VII-a ră­­mîne cel de la Mediaş, deschis — după părerea noastră — ori­cărui rezultat. Anul trecut, în tur, gaziștii au învins cu 3—1, cedînd, la Mîrsa, în retur, tot la două goluri diferență. Ce va fi acum e greu de . . . ghicit, dar nu ne îndoim că sportivitatea și mijloacele fotbalistice vor sta la sorgintea unei partide pe care spectatorii medie­şeni o vor aprecia. Şi acum, conform obi­ceiului, ultimele veşti din taberele echipelor noastre. • Carpaţi Mîrsa — detro­nată din „fotoliul“ de lider după victoria braşovenilor în partida restanţă de joi cu Di­namo Victoria, la Bucureşti — a susţinut un amical la Sibiu dispunînd de Inter cu 3—0 prin golurile înscrise de Con­stantin, Voiculeţ şi Marin Ste­­lian. Stoica şi Stanca n-au e­­voluat, ei resimţindu-se încă după accidentele suferite în meciul cu Progresul. Mîrşenii — ne-a spus antrenorul Horst Rătscher — sunt conştienţi de dificultatea jocului cu Gazul metan, dar speră să dovedeas­că, şi la Mediaş, că se află meritat printre fruntaşele se­riei. Arbitrul partidei este D. Buciuman din Timişoara. • F. C. Şoimii I.P.A. Sibiu s-a pregătit „în familie“, la antrenamente participînd şi Birsan şi Ştefan. Din păcate, Curtean este suspendat o e­­tapă pentru cumul de carto­naşe. Vasile Buia, preşedinte­le clubului, ne-a spus că la Făgăraş, fotbaliştii sibieni sunt hotărîţi să recupereze punctul cedat ,,acasă“ braşo­venilor, dar pentru aceasta ei vor trebui să joace mult mai bine decit in meciul cu foştii divizionari A. Arbitrul par­tidei de la Făgăraş este Gr. Macavei din Deva. • Gaz metan Mediaş, în pronunţată revenire de formă, n-a luat în calcul pentru mîi­ne decît varianta victoriei. Gaziştii s-au pregătit cu aten­ţie, şi deşi nu-l vor putea uti­liza pe Durău, eliminat de pe teren la Tr. Măgurele, vor să facă în fața propriilor supor­teri un meci mare. Rubrică realizată de B. MIRCEA CI fan lui 11- 1 A­­neu] 16- Dl „B.C­rele Ol -Pi­atd» Si Tf B 11,0 Culții litera iiN«co­m«fiar (color. tf CO' de : sfî­­(L ­ur­mn 145 9,00 part', .4. , s f I rm­înă lor). : dope, seria lor). Varie­tăți 22.15 (parti Sport a sir „Misi restil 11,15, 2,„30. bilei« nor sia“. 14,30; 20,30. „Răzl lor“. 16, 1 pent. lace“ 18, 5 Bulet resti' 18 si Ml greşi aouă 11,30 Tinei tui 10- 1 I.L. timp Tjan 10- G bor.­SDf „Du­cati mai E­M­­ Pen­ca x VPe urmele lui Ion Inocenţiu Micu-Klein Bucurîndu-se de o extraordinară fai­mă încă din vremea sa — lucru rar pen­tru un cleric —, apreciat cum se cuvine de Gheorghe Şincai, Al. Papiu-Ilarian, Augustin Bunea, Nicolae Iorga, Bogdan­ Duică, David Prodan, Iosif Pervain s a., inclus la loc de cinste în istoria patriei şi a literaturii române. învăţatul din Sudul Sibiului beneficiază acum de o adevărată monografie, apartinînd bunu­lui cunoscător si cercetător al istoriei Transilvaniei care este Corneliu Albu. Pe urmele lui Ion-Inocentiu Micu-Klein (Ed. Sport-Turism, 1983) vine — după ce Zenobie Pîclișanu strînsese intr-o altă carte o parte din corespondenta acestui iluminat — să ne contureze imaginea u­­nui mare luptător, explorînd o bibliogra­fie vastă si apelînd la colaje abundente și convingător introduse în corpul tex­tului, acum cînd s-au împlinit 215 ani de la stingerea, în exil, la Roma, a fi­gurii celei mai reprezentative din rîndu­­rile clerului şi intelectualităţii transilva­ne din prima jumătate a veacului al XVIII-lea — adevăratul precursor al re­naşterii noastre naţionale (Şcoala arde­leană), al cărui program vast va sta in centrul atenţiei urmaşilor lui si se va desăvîrşi abia prin actul de la 1 Decem­brie 1918. Scrisă cu mintea si cu sufle­tul, cartea lui Corneliu Albu nu este nu­mai o lucrare divulgatoare, cum cu mo­destie consideră autorul, ci un studiu ca­re poate interesa pe orice cititor, inclu­siv pe specialist. Ea este o meritorie ple­doarie pentru venerarea si aducerea in actualitate a marilor noştri patrioţi, fiind plină de învăţăminte pentru orici­ne. Deşi are la bază multă erudiţie, ea se realizează ca o evocare, plasînd în contextul istoric larg un personaj fasci­nant. Este acesta fiul unui ţăran care, deşi la 15—16 ani era nevorbitor şi ne­ştiutor de carte probabil, ajunge la şco­lile iezuiţilor din Cluj şi Tirnavia, apoi, la 36 de ani, episcop de Făgăraş al ro­mânilor uniţi şi curînd, de Blaj — înte­meind Blajul ca un centru de cultură si de cultivare a sentimentului national. Ion-Inocenţiu Micu-Klein (1692—1768), consilierul si protejatul împăratului Ca­rol­ al VI-lea, este primul român intrat, ca printr-o minune, în dieta de la Sibiu, inaugurînd seria luptătorilor pe cale po­litică si diplomatică, pentru cîştigarea de drepturi sociale si nationale de către ro­mânii transilvani. Programul său de o viaţă s-a configurat pornind de la a do­ua diplomă leopoldină, cea din 1701, ca­re în articolul al treilea preciza: „Chiar şi ţăranii, după ce trec la unire, să fie consideraţi ca indigeni, ca toţi ceilalţi fii ai patriei, iar nu numai toleraţi, ca pînă aici". Continuator al lui Nicolae Olahul şi luminat de Hronica lui Cante­­mir, Ion-Inocenţiu Micu-Klein cerea die­tei şi guvernului Transilvaniei, fără oco­lişuri, recunoaşterea unei „naţio valahi­­ca", în locul acelei ..plebs valahica“ — de care vorbeau întotdeauna cele trei naţiuni privilegiate — ceea ce va st­rni, stupoarea, ura şi riposta dietei sibiene care va consemna într-unul dintre ra­poartele ei: „El cere lucruri pe care ni­meni nu le-a cerut niciodată [.. ], a­­ceea ce clerului si plebei valahe f. • • 1 nu li se cuvine niciodată", intr-adevăr, erau fără precedent solicitările sale prin memorii, scrisori sau prin viu grai, de recunoaştere a românilor din principat ca naţiune (cu tot ceea ce implică eco­nomic, social si politic această idee), du­pă cum tot fără precedent a fost acea solidarizare a clerului unit cu toate idei­le şi acţiunile lui, chiar şi atunci cînd intrase în dizgraţia Măriei Tereza şi se afla în exil. Astfel că nu se putea să nu fie înfrînt un asemenea luptător, care nu avea — în faţa dietei, a guvernului sau a Vienei — de partea sa decit adevăr- Si armele mintii. Nu a putut fi într' însă. visul său. al celui ce s-a ident*’ cu destinul neamului. lon-m­oce­­ Micu-Klein devenind întemeietorul v / program de luptă naţională pe care­­ vor contura mai amănunţit corifeii Iii ardelene si-l vor desăvîrşi urmaş Fără a putea intra, aici, în detalii,­­ multe privinţe, prin dîrzenia apărăi cauzelor drepte ale românilor, prin tra­gica luptă cu absurdul istoriei, destinul luminatului patriot pornit din Sadu şi aseamănă cu al întemeietorului învăţă­mîntului superior românesc, iluministul Gheorghe Lazăr. Şi unul, şi altul — şi nume se mai pot adăuga — aparţin ace­luiaşi arhetip. G. NISTOR V. F ) (­­ cer lat Vîn Ter nirr­in^ iar tre Dir­cea

Next