Tribuna Sibiului, ianuarie-martie 1985 (Anul 37, nr. 8531-8606)

1985-01-03 / nr. 8531

Pag. 2 I . Revelionul tineretului Tinerii sibieni, participanţi la Reve- I Ironul ’85, şi-au dat întilnire la Casa­­ de cultură a ştiinţei şi tehnicii pentru ■ tineret, trecînd pragul noului an sub I semnul bucuriei pentru succesele ob- I ţinute de întregul popor, sub condu­­cerea partidului, in anul 1984, succese » la care tinerii judeţului, împreună cu­­ toţi tinerii ţării, şi-au adus o contri­­­­buţie decisivă, sub semnul hot­ărir­ii de­­ a înfăptui neabătut obiectivele reieşite­­ din documentele Congresului al XIII­­I lea al partidului. Cu deosebit interes, cu mîndrie pa- I triot red, a fost urmărit Mesajul de Anul Nou adresat naţiunii de secre­tarul general al partidului, preşedinte­le României socialiste, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, participanţii expri­­mindu-şi satisfacţia şi mîndria de a păşi in anul 198­0, an în care se împli­nesc 20 de ani de la începutul celei mai fertile epoci din istoria României — „Epoca Nicolae Ceauşescu". Melentia Haţegan, secretar al com­i­tetului U.T.C. de la întreprinderea „Steaua roşie“ Sibiu ne-a declarat, în­tre altele: „Mă aflu încă sub puternica impresie a Mesajului de Anul Nou, rostit la televiziune de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a generoaselor idei de pace şi colaborare în lume, expri­mate, idei ce au pus, şi de această da­tă, în valoare poziţia constructivă, vo­caţia paşnică a României, dorinţa po­porului nostru de a-şi face auzit glasul pentru ea de pe Planeta Albastră să dispară pentru totdeauna pericolul războiului“. Secretarul comitetului U.T.C. de la I.U.P.S. Sibiu ne declara: „Sunt emoţionat dar şi fericit. Convins fiind că prezenţa tovarăşului Nicolae Ceauşescu în fruntea partidului şi sta­tului reprezintă certitudinea progresu­lui multilateral și rapid al României spre comunism, doresc să exprim ho­tărîrea fermă a tinerilor de la I.U.P.S. de a se afla în primele rînduri ale bă­tăliei pentru încheierea cu­ succes a ul­timului an al actualului cincinal și pentru realizarea exemplară a obiecti­velor cincinalului 1996—1990 şi ale perspectivei". I A fost un revelion frumos, vesel, ti­­i­neresc, la reuşita căruia şi-au adus­­ contribuţia şi formaţiile artistice ale­­ instituţiei: orchestra de muzică uşoară ■ Riff, Vocal Jazz Quartet, taraful de muzică populară condus de Mir­ce­a­­ Pop şi Ion Mărunţelu, cu soliştii Vio- ■ rica Babă, Lucica Pătru, Nicu Stolaru­ţ şi Dumitru Giurcă Notar. De o bună­­ primire s-a bucurat şi spectacolul de­­ muzică uşoară internaţională, oferit de­­ videoteca casei de cultură. Nu putem încheia aceste rinduri fă­ră a aminti contribuţia, la reuşita re­velionului, a lucrătorilor de la restau­rantul „Dunărea“ al I.C.S.A.P. Sibiu, condus de Maria Popa , bucătarii loan Isarie, Maria Bubui, Elena Gal şi­­ ospătarii loan Nartea, Petru Simtion,­­ Maria Mihuleţ, Mihai Belei şi Olimpiu I Giurcoi. Un revelion reușit și apreciat din­­ toate punctele de vedere. ^ O autentică sărbătoare In prima zi de an nou copiii au ieșit pe derdeluș. TRIBUNA SIBIULUI Anul XXXVII, nr. 8­531 BUN VENIT 1985!­ La cumpăna anilor­ cu bucurie, op Satisfacţia regăsirii colegiale şi prieteneşti Pentru medieşeni, noaptea de hotar a anilor a stat sub semnul bucuriei cu care co­legii de muncă s-au reîntîl­­nit într-o sărbătoare a bilan­ţului personal şi colectiv. Peste 1 500 de oameni ai muncii din industria medie­­şeană s-au adunat să petrea­că anul vechi şi să-l pri­mească pe cel nou la reve­­lioanele organizate de marile unităţi industriale „Emailul roşu“, „Vitrometan“, la Casa de cultură a sindicatelor, în cantine ale liceelor, la restau­rantele Păltiniş, Hanul că­prioarei, Tîrnava, Central. Pe lingă aceştia, alţi 500 de oameni au sărbătorit revelio­nul la cabanele din munţi (Negoiu, Poiana Neamţului, Bilea, Fîntînele), în staţiuni balneoclimaterice (Sovata, Bazna, Lacul Roşu) sau în străinătate (Praga, Budapesta, U.R.S.S.). Despre revelionul tineretu­lui, Vaier Pleşea, directorul Clubului tineretului din mu­nicipiu a afirmat că „a fost cel mai reuşit“. Am reţinut afirmaţia sa cu valoare de unitate de măsură pentru ceea ce, la fel, au exprimat despre revelionul sticlarilor Iosif Gherman, preşedintele sindicatului din întreprinde­re, creatorul Nicu Manole, sti­clarul Ion Bardaş şi familiile de sticlari Aurica şi Virgil Cristea, Norica şi Pavel Stoi­ca, Rica şi Erich Pix, sau fruntaşii în producţie de la întreprinderea de relee — Marcel Barabaş, Teodor Dor­­dea, Elena Beldeanu, Vasile Gherman. „A fost cel mai reuşit“ pentru că toţi au ştiut să se bucure frumos, aşa cum ştiu să găsească şi în muncă aceeaşi nobilă bucu­Dincolo de momentele ve­sele, de buna dispoziţie, de muzică, de dans, de tombolă, răvaşe, pluguşoare şi urările de bine în noul an, reuşita mare a revelionului constă în bucuria regăsirii colegiale şi prieteneşti sub zodia acelei miraculoase nopţi. Un an de noi şi semnificative izbînzi (Urmare din pag. I) orînduirii noastre socialiste, forţa şi tăria clasei noastre muncitoare, caracterul ştiin­ţific, realist al politicii parti­dului şi statului nostru, toate la un loc fiind cu atît mai pregnante cu cît pe arena mondială au continuat să se manifeste cu putere fenome­nele de criză economică şi de instabilitate. Aşa cum se subliniază în Mesaj, în anul 1985 va trebui să acţionăm cu toată hotărî­­rea pentru îndeplinirea o­­biectivelor prioritare privind lărgirea în continuare a ba­zei de materii prime şi ener­getice a ţării, pentru înfăp­tuirea obiectivelor noii revo­luţii agrare şi obţinerea pro­­ducţiilor-record, pentru creş­terea calităţii şi productivi­tăţii muncii şi realizarea ce­lorlalte cerinţe ale asigurării progresului tot mai puternic al patriei noastre. Dispunem în acest scop de programe cuprinzătoare, cla­re, mobilizatoare de activita­te. Hotărâtor este acum să trecem cu toată hotărîrea la transpunerea lor în practică, încă din primele zile ale a­­nului. Trebuie ținut cont de faptul că sarcinile pe 1985 sunt mai complexe decît în 1984 și anii anteriori, inclu­siv din cauza acumulării u­­nor probleme a căror scaden­ţă nu mai poate fi amînată. In ceea ce priveşte judeţul Sibiu, potrivit planului, în 1985 valoarea producţiei mar­fă industrială urmează să a­­tingă circa 49 miliarde lei, valoarea producţiei globale agricole circa 3,5 miliarde lei, productivitatea muncii în industria republicană — 463 820,4 lei pe persoană, prestările de servicii către populaţie — 1,3 miliarde lei şi desfacerile de mărfuri cu amănuntul prin comerţul so­cialist — peste 6,2 miliarde lei. Iată doar cîteva­­ preve­deri de plan a căror îndepli­nire presupune cu necesitate realizarea unei mobilizări deo­sebite din partea­­fiecărui co­lectiv, a fiecărui om al mun­cii din cupru­ In spiritul c prinse în Mes, anul 1985 un al eficienţei spo’­ţiilor agricole al afirmării « ţei, tehnicii ritului revol ştiinţei cor­tă acţii şi fermi ir zile ale i făptuirea condiţii a jamentelo incit jud raporta î a întregii indicatorii, pe un lor de întrecere soci Ca în fiecare an, un „BUN VENIT“ rostit şi onorat de gazde Revelioane O.J.T. Peste 4 000 de oameni ai muncii, sibieni şi din multe alte judeţe ale ţării, au pe­trecut Revelionul ’85 în 32 de unităţi ale Oficiului ju­deţean de turism Sibiu, în marile restaurante, în staţiu­nile balneo-climaterice, la cabane, aceeaşi atmosferă sărbătorească, pregătiri şi servicii care au reuşit să confirme şi să reconfirme competenţa, prestigiul profe­sional şi ospitalitatea perso­nalului din unităţile de ali­mentaţie publică şi cazare ale întreprinderii. Restaurantul „Bule­­ vard" Sibiu. Peste 400 de persoane au petrecut aici re­velionul într-o ambianţă plă­cută, care le-a permis — fie că erau piteşteni, buzoieni, bucureşteni sau sibieni — să aprecieze eforturile gazdelor. Sub conducerea şefului de unitate Ladislau Boitor şi a şefului de sală Vasile Bâci­­lă, personalul unităţii a dat un reuşit examen. Bucatele alese pregătite, la care o contribuţie decisivă şi-au a­­dus-o — sub conducerea maeştrilor în arta culinară Liviu Nemeţi şi Paraschi­va Moraru — specialiştii uni­tăţii: Dumitru Samoilă, Tom­a Micu, Traian Isailă, au fost oferite consumatorilor şi de cîţiva dintre ospătarii cu ca­re unitatea se mîndreşte — Gheorghe Dordea, Virgil Boeriu, Nicolae Hulpuşcn, An­drei Radu (la cel de al 28-lea revelion servit), Maria Făgă­­răşan, Maria Joarză şi Aure­lia Herţa. O notă foarte bu­nă şi pentru personalul hote­lului condus de un inimos şi competent lucrător — Lucian Degan. Restaurantul „Conti­­ nental" Sibiu. Revelion de­ţinută, la nivel ridicat de servicii, aşa cum ne-a obiş­nuit în ultimii ani această reputată unitate sibiană. 35 de lucrători ai restaurantu­lui, la care trebuie să-i adău­găm pe cei din hotel, bine coordonaţi de Ilie Poroşan, au rişitat în trecerea pragului noului an pentru un număr de 324 de turişti din Bucu­reşti, Alexandria, Braşov, Buzău, Vilcea şi Sibiu. De deosebite aprecieri s-au bu­curat produsele culinare, ie­şite din mîinile harnice şi pricepute ale maeştrilor în arta culinară Ioan Hortopeţ şi loan Nicula, bine secondaţi de Ioan Drăgoi. Sub condu­cerea şefului de unitate Va­sile Sas, a şefilor de sală Constantin Moraru, Nicolae Frăţilă şi Gheorghe Oprişor a fost asigurată o servire pe măsura cărţii de vizită a a­­cestei unităţi fruntaşe a O.J.T. Sibiu. Reţinem acum doar două nume — Ştefan Bîrsan şi Gheorghe Cîrstea — ospătari cu care alimentaţia publică sibiană se mîndreşte. Restaurantul „Împă­ratul romanilor“ Sibiu. Exprimînd opinia unui grup mai mare de oaspeţi, profe­soara Adriana Iosub, din Bucureşti, ne-a declarat: „Faptul că de şapte ani străbatem atîţia kilometri pentru a petrece Revelionul la „împăratul romanilor“ re­prezintă poate cel mai sem­nificativ omagiu pe care îl aducem întregului colectiv al acestei unităţi. A spune că ne simţim ca acasă ar fi pu­ţin, de aceea să remarc că aşteptăm cu nerăbdare în­toarcerea la Sibiu“. Aprecieri asemănătoare a rostit şi bucureşteanul V. Petreanu, ca şi mulţi alţi participanţi la revelion, aprecieri ce ono­rează eforturile şi realizările colectivului de la bucătărie — Mihai Sahnen, Ioan Szi­­laghi, Simion Schneider, Doi­na Veştemean, sub conduce­rea cunoscutului maestru în arta culinară Heinrich Zerk, a ospătarilor, între care Gheorghe Popovici (a servit peste 30 de Geza, Lucii Cojocaru şi şefilor de­­ Staţie şi Ştefa­ fi­lor de sală ) şi Dorel .Ioane! Revelioan Aproape 1­5­ au petrecut să lui nou în uni Sibiu sau în­­ marile platfor. Pregătite sărbi tinele şi localul, au avut loc pe Transilvania, Sil Turn, Dunărea,­­ au oferit d­ii gată şi diversă re­duse culinare şi parate din­­ porc, 3 tone kg de roşii, perei, 500 kg de ră, 600 kg de c salam Banat şi guri, portocale gurate de aprov 7 000 sticle de s­pure şi 200 000 . Să remarcăm care conducerea director, loan a dresat-o în praţ tuturor consun transformat din pe ale lui 1985 ment pe cale d­re In ce privea substanţială a b­olilor, diversifi­­ca, sporirea fesionale a terea eficien întreprinderii satisfacerea lor clienților Cu satisfacţia datoriei Şi la Casa armatei din Si­biu sărbătorirea Revelionului 1985 de către cadrele milita­re şi familiile acestora a pur­tat amprenta de profundă sa­tisfacţie pentru îndeplinirea sacrei misiuni de apărare a patriei. Am­ consemnat în a­­cest sens, la cumpăna anilor faptele şi gîndurile unora dintre cei prezenţi la frumoa­sa sărbătoare a Revelionului. Lt. maj. Eugen Făgădar: „în anul 1984 am cucerit cu sub­unitatea mea titlul de frunte în 1985 suntem­ decişi­v să-l consolidăm“. M.M. d­. I Ilie Tileagă: „In 1985 ne vom în­drepta în continuare efortu­rile spre îmbunătăţirea cali­tăţii activităţii noastre pro­ductive“. Definind lapidar dimensiunile angajării Casei armatei în anul 1985 în mi­siunea nobilă de făurire a o­­mului nou, constructor şi a­­părător, dr. Liviu Stăvar spunea: „Implicarea acestei instituţii pe­­ mai multe pla­nuri ale acestui vast proces, diversificarea activităţilor, perfecţionarea pregătirii pro­fesionale a personalului de la Casa armatei, creşterea e­­ficienţei activităţilor desfăşu­rate rămîn obiectivele şi an­gajamentele noastre de vii­tor“. De ■ R.M.S. Sibiu,­­ Nedelcu, am re unitatea noastr cui I pe ramur ne propunem îmbunătăţind­­ calitatea şi div virii“. Lt. ed­. şi cpt. N. Br­i­la militară de „Nicolae Băloe în acel miez Casa armatei, tem hotărâţi să mai multă răs nistă pentru­­ şcoala noastră titlul de unu­s del“. Fapte şi vor prinde zi slujba patriei, velionului 198 năm aportul­­ de pit. maj. strădania înec nanime apreei bucătari Ghee Gheorghe Tat tombolă și m­i sele au comt de bună dispe a celor prezen 1985 în sal­a matei.

Next