Tribuna Sibiului, aprilie-iunie 1986 (Anul 38, nr. 8915-8991)
1986-04-01 / nr. 8915
*\juCmi PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA ORGAN Al COMITETULUI JUDETEAN SIBIU AL P.C.R. Sl Al CONSILIULUI POPULAR JUDEJEAN Anul XXXVIII, nr. 8 915 Marţi, 1 aprilie 1986 4 pagini, 50 bani în cinstea gloriosului jubileu—faptele noastre de muncă şi vrednicie File de reportaj O emblemă a hărniciei şi spiritului creator Este emblema întreprinderii de confecţii „Steaua roşie“ din Sibiu. Să recunoaştem că sunt mulţi cei ce-şi doresc în garderoba vestimentară confecţii purtînd această emble,mă. Sîntem noi, sibienii, sînt apoi oameni din toată ţara şi sînt, de asemenea, partenerii străini care solicită confecţiile cu această emblemă. Ce se află dincolo de ea? E lesne de bănuit. Competenţă, calitate, bun gust, în fapt munca unor oameni despre care dorim să scriem în rîndurile de faţă. O informaţie „la zi“, de la care vom porni, ne-a fost oferită de Paraschiva Jurca, secretara comitetului de partid. „Luna martie coincide cu o perioadă de ample prefaceri calitative şi de înnoiri tehnice, care vor contribui in modernizarea întregului sector de producţie şi care vizează, in final, o creştere substanţială a productivităţii muncii. Colectivul nostru, puternic angajat în întimpinarea cu exemplare fapte de muncă a norvpiutei aniversări a 65 de ani de la făurirea Partidului Comunist Român, răspunde totodată prin aceste măsuri noilor chemări adresate de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cu ocazia recentei şedinţe a Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., constituind, totodată, garanţia îndeplinirii cu succes a programului suplimentar de producţie industrială pe 1986. Cele peste 3 500 de costume, sacouri, pantaloni, produse obţinute peste planul lunilor ianuarie şi februarie, atestă Ctitorii cu care ne mîndrim hărnicia celor ce realizează confecţii ce poartă emblema „Steaua roşie“ Sibiu. Acum, pot mărturisi că ideea titlului acestui reportaj mi-afost sugerată chiar de spusele secretarei de partid care mi-a vorbit despre întreprindere şi oamenii ei, ca despre propria sa familie. Semn sigur că le cunoștea foarte bine. în ultimii ani, întreprinderea a parcurs 3 mari etape de dezvoltare, prima începînd în 1967 cînd s-a construit clădirea în care se află atelierele de confecţii din lină pentru bărbaţi, urmînd apoi, in 1973, clădirea din faţă, de la intrarea în întreprindere, unde se găsesc atelierele pentru confecţii din bumbac pentru femei şi bărbaţi, iar actualmente se află în construcţie o clădire cu depozitele pentru formarea loturilor comerciale, locuinţe de serviciu şi o serie de magazine comerciale —* alimentara, apiozar, gospodina — care vor veni în sprijinul muncitoarelor, în proiect, pentru anul viitor, se află realizarea unei cantine de 200 de locuri şi a unor birouri, urmîndapoi încă o dezvoltare pentru activităţi sociale — creşă şi grădiniţă. Privitor la producţie, întreprinderea, care este producătoare de confecţii din ţesături tip linăşi tip bumbac pentru bărbaţi şi femei, a realizat în 1985 o producţie marfă în valoare de 829,3 milioane lei, respectiv 8,5 la sută din valoarea producţiei marfă realizată de Centrala industriei confecţiilor Sibiu. Totodată, volumul exportului are o pondere de 13,4 la sută din exportul total al centralei. Despre activitatea deContinuare în oaa a IT-ai Angela POPESCU Ritmuri sporite la semănatul plantelor furajere şi plantatul cartofilor de toamnă în aceste zile decisive ale campaniei agricole de primăvară, pe ogoarele judeţului nostru se depun eforturi susţinute pentru executarea lucrărilor de însăminţat. Situaţia existentă denotă faptul că, în cele mai multe unităţi, lucrările agricole scadente se derulează normal. Vă prezentăm, în continuare, cîteva aspecte de muncă din C.U.A.S.C._____________ Miercurea Sibiului. Datorită hotăririi cu care s-a acţionat, pînă la această oră a fost încheiat însămiptatul ovăzului (180 ha), orzoaică (30 ha), inului pentru fibră, borceagului (20 ha) şi plantatul cartofilor de vată (40 ha). Iată, în continuare, cîteva secvenţe de muncă înregistrate în cursul unui raid. C.A.P. Miercurea: In „Dealul Căplanului“, mecanizatorii Andrei Banea şi Ioan Lupean semănau lucernă şi trifoi. Pînă în seara zilei de luni, din cele 200 ha afectate colturilor trifoliene au fost însămînţate 25 ha In tarlaua „Drumul Gîrbovei“ membrii cooperatori plantau cartofii de toamnă, lucrare efectuată pe 32 ha din cele 80 ha înscrise în plan. Paralel cu aceste lucrări, a fost controlată starea de vegetaţie a culturilor de toamnă. Din spusele ing. şef al cooperativei, Constantin Ropotă, desprindem că, chiar în condiţiile unei secete destul de pronunţate, acestea se prezintă relativ bine. C.A.P. Apoldu de Jos, în ogorul „Peste Secaş“ se lucra la plantatul cartofilor de toamnă, operaţie realizată pe 40 ha din cele 50 ha planificate. Mecanizatorii Ion Banciu şi Ilie Grădinaru încorporau sub brazdă ultimele cantităţi de sfeclă furajeră, încheind insămînţatul acestei culturi. De asemenea, trebuie menţionat faptul că şi semănatul sfeclei de zahăr a fost încheiat, în schimb la culturile trifoliene (88 ha) lucrările nu au început. La C.A.IV Bogain se lucra îft parcela „Ia secţie“ la se(continuare în pac a Utal K. KAIVU.A IN C.U.A.S.C. MIERCUREA SIBIULUI întreprinderea textilă „Dumbrava" Sibiu. Cu ajutorul unui utilaj complex (in imagine) din secţia finisat păturisirea fibrelor - tip Tufted, se obţine, in final, imitaţia de blană prin încreFoto: Fred MSS O nouă şi strălucită iniţiativă românească în Anul Internaţional al Păcii Dorim un viitor paşnic întregii omeniri“ Din nou, ţara noastră, preşedintele Nicolae Ceauşescu oferă exemplul elocvent al grijii pentru viitorul nostru, pentru viitorul întregii omeniri care nu trebuie să fie altul decit acela al unei vieţi lipsite de spectrul întunecat al războiului, al încordării. Am fost adine emoţionată de îndemnurile adresate de secretarul general al partidului nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în cuvîntarea rostită la Plenara Consiliului Naţional al F.D.U.S. Ca o expresie strălucită a voinţei de pace a poporului nostru, de pe aceste meleaguri româneşti au pornit spre îndepărtate zări chemările de pace ale conducătorului partidului şi statului nostru, el însuşi un strălucit artizan al păcii, acţionînd constant cu hotărîre pentru apărarea viitorului paşnic al omenirii. In magistrala cuvîntare rostită la Plenara Consiliului Naţional al F.D.U.S., tovarăşul Nicolae Ceauşescu, adresîndu-se tuturor statelor, guvernelor şi şefilor de stat, naţiunilor lumii, cheamă la acţiune energică şi susţinută pentru ca în lume să triumfe raţiunea, spiritul de colaborare şi încrederea între state. Documentul adoptat de plenară este un vibrant Apel către toate guvernele şi popoarele europene, din S.U.A. şi Canada, de pe toate continentele de a acţiona hotărît pentru oprirea cursului periculos al evenimentelor, pentru o politică de destindere, dezarmare şi pace. Noi, femeile, noi, toate mamele dorim ca în lume să fie pace, înţelegere între popoare, pentru ca flagelul necruţător al războiului să nu-i ameninţe niciodată pe copiii noştri. Pentru ei, pentru viitorul lor luminos, trebuie să ne unim cu toate forţele progresiste din întreaga lume, pentru a se trece la acţiuni concrete de dezarmare, vitale pentru interesele tuturor popoarelor. Ca om al muncii, alături de toate muncitoarele de la întreprinderea „Drapelul roşu“, îmi exprim deplina adeziune la ideile generoase cuprinse îrn cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi în Declaraţia-Apel a F.D.U.S., angajîndu-ne cu toată responsabilitatea să ne îndeplinim sarcinile de producţie, pentru a contribui şi noi, prin ceea ce facem la locurile noastre de muncă, la dezvoltarea şi înflorirea patriei noastre socialiste. Victoria STANIULESCU, vicepreşedinte al comitetului sindicatului de la întreprinderea „Drapelul roşu“ din Sibiu Vibrant îndemn la raţiune, elocventă manifestare a voinţei de pace a poporului nostru Argumentele care ne definesc ca pe un popor deschis colaborării şi înţelegerii cu toate naţiunile lumii, promotor consecvent al înaltelor idealuri de pace şi viaţă liberă ale întregii umanităţi sunt nenumărate. Poate şi pentru faptul că, în anumite momente istorice, a trebuit să ne plătim cu sîngele nenumăraţilor fii ai acestui pămînt românesc, libertatea, dreptul la existenţă ca naţiune de sinestătătoare, dornică şi capabilă să-şi împlinească năzuinţele multiseculare, să-şi făurească o existenţă demnă. Conştient de ceea ce poate însemna o conflagraţie militară, acum, în condiţiile în care arsenalele acumulează suficient armament pentru caTerra să poată fi dis- trusă de mai multe ori, poporul nostru şi-a rostit ferm în repetate rînduri opţiunea sa pentru pace, pentru un cer senin, neumbrit de spectrul exploziilor nucleare. De-a lungul celor mai bine de 4 decenii de existenţă liberă, prin tinda braţelor şi a minţii am realizat în toate planurile vieţii noastre economico-sociale importante acumulări caputative şi calitative, generatoare de progres şi prosperitate, de bunăstare pentru toţi semenii noştri. Iată de ce trebuie să fim mereu în plutonul de avangardă, să ne apărăm cu toată ardoarea şi convingerea dreptul la viaţă. Emoţionanta chemare la pace şi dezarmare conţinută în cuvîntarea secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la recenta Plenară a Consiliului Naţio(Continuare în pag. a IlI-a) Radu BÂDILĂ, şef unitate nr 4, cooperativa „Progresul“ Sibiu