Tribuna Sibiului, aprilie-iunie 1986 (Anul 38, nr. 8915-8991)

1986-04-01 / nr. 8915

*\juCmi PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA­ ORGAN Al COMITETULUI JUDETEAN SIBIU AL P.C.R. Sl Al CONSILIULUI POPULAR JUDEJEAN Anul XXXVIII, nr. 8 915 Marţi, 1 aprilie 1986 4 pagini, 50 bani în cinstea gloriosului jubileu—faptele noastre de muncă şi vrednicie File de reportaj O emblemă a hărniciei şi spiritului creator Este emblema întreprinderii de confecţii „Steaua roşie“ din Sibiu. Să recunoaştem că sunt mulţi cei ce-şi doresc în garderoba vestimentară con­fecţii purtînd această emble­,­mă. Sîntem noi, sibienii, sînt apoi oameni din toată ţara şi sînt, de asemenea, partenerii străini care solicită confecţii­le cu această emblemă. Ce se află dincolo de ea? E lesne de bănuit. Competenţă, cali­tate, bun gust, în­ fapt mun­ca unor oameni despre care dorim să scriem în rîndurile de faţă. O informaţie „la zi“, de la care vom porni, ne-a fost o­­ferită de Paraschiva Jurca, secretara comitetului de par­tid. „Luna martie coincide cu o perioadă de ample prefaceri calitative şi de înnoiri tehni­ce, care vor­ contribui in mo­dernizarea întregului sector de producţie şi care vizează, in final, o creştere substanţia­lă a productivităţii muncii. Colectivul nostru, puternic angajat în întimpinarea cu exemplare fapte de muncă a nor­vpiutei aniversări a 65 de ani de la­ făurirea Par­tidului Comunist Român, r­ăspunde totodată prin aceste măsuri noilor chemări adresate de secretarul general al partidu­lui, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cu ocazia recentei şedinţe a Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., constituind, totodată, garanţia îndeplinir­ii cu succes a pro­­gramului suplimentar de producţie industrială pe 1986. Cele peste 3 500 de costume, sacouri, pantaloni, produse ob­ţinute peste planul lunilor ia­nuarie şi februarie, atestă Ctitorii cu care ne mîndrim hărnicia celor ce realizează confecţii ce poartă emblema „Steaua roşie“ Sibiu. Acum, pot mărturisi că ideea titlu­­­­lui acestui reportaj mi-a­­fost sugerată chiar de spusele se­­cretar­ei de partid car­e mi-a vor­bit despre întreprindere şi oamenii ei, ca despre propria sa familie. Semn sigur că le cunoștea foarte bine. în ulti­mii ani, întreprinderea a par­­curs 3 mari etape de dezvol­tare, prima începînd în 1967 cînd s-a construit clădir­ea în care se află atelierele de con­fecţii din lină pentru bărbaţi, urmînd apoi, in 1973, clădi­rea din faţă, de la intrarea în întreprindere, unde se­ gă­sesc atelier­ele pentru confec­­ţi­i din bumbac pentru femei şi bărbaţi, iar actualmente se află în constr­ucţie o clădire cu depozitele pentru formarea loturilor comer­ciale, locuinţe de serviciu şi o serie de ma­gazine comerciale —* alimen­tara, api­ozar, gospodina — care vor veni în sprijinul muncitoarelor, în pr­oiect, pen­tru anul viitor, se află reali­zarea unei cantine de 200 de locuri şi a unor birouri, ur­­mînd­­apoi încă o dezvoltare pentru activităţi sociale — creşă şi grădiniţă. Privitor la pr­oducţie, între­­prinder­ea, care este producă­toare de confecţii din ţesă­­turi tip lină­­şi tip bumbac pentru bărbaţi şi femei, a re­alizat în 1985 o producţie marfă în valoare de 829,3 mi­lioane lei, respectiv 8,5 la su­tă din valoarea producţiei marfă realizată de Centrala industriei confecţiilor Sibiu. Totodată, volumul exportului are o pondere de 13,4 la su­tă din exportul total al cen­­tralei. Despre activitatea de­­Continuare în oaa a IT­-ai Angela POPESCU Ritmuri sporite la semănatul plantelor furajere şi plantatul cartofilor de toamnă­ în aceste zile decisive ale campaniei agricole de primă­vară, pe ogoarele judeţului nostru se depun eforturi sus­ţinute pentru executarea lu­crărilor de însăminţat. Situa­ţia existentă denotă faptul că, în cele mai multe uni­tăţi, lucrările agricole sca­dente se derulează normal. Vă prezentăm, în continua­re, cîteva aspecte de muncă din C.U.A.S.C._____________ Miercurea Si­biului. Datorită hotăririi cu ca­­re s-a acţionat, pînă la aceas­tă oră a fost încheiat îns­ă­­miptatul ovăzului (180 ha), orzoaică (30 ha), inului pen­tru fibră, borceagului (20 ha) şi plantatul cartofilor de vată (40 ha). Iată, în con­tinuare, cîteva secvenţe de muncă înregistrate în cursul unui raid. C.A.P. Miercurea: In „Dea­lul Căplanului“, mecanizatorii Andrei Banea şi Ioan Lupean semănau lucernă şi trifoi. Pînă în seara zilei de luni, din cele 200 ha afectate col­turilor trifoliene au fost în­­sămînţate 25 ha In tarlaua „Drumul Gîrbovei“ membrii cooperatori plantau cartofii de toamnă, lucrare efectuată pe 32 ha din cele 80 ha în­scrise în plan. Paralel cu a­­ceste lucrări, a fost contro­lată starea de vegetaţie a cul­turilor de toamnă. Din spuse­le ing. şef al cooperativei, Constantin Ropotă, desprin­dem că, chiar în condiţiile u­­nei secete destul d­e pronun­ţate, acestea se prezintă rela­tiv bine. C.A.P. Apol­­du de Jos, în ogorul „Peste Secaş“ se lucra la plantatul cartofilor de toamnă, operaţie realizată pe 40 ha din cele 50 ha pla­nificate. Mecanizatorii Ion Banciu şi Ilie Grădinaru încor­porau sub brazdă ultimele cantităţi de sfeclă furajeră, încheind insămînţatul acestei culturi. De asemenea, trebuie menţionat faptul că şi semă­natul sfeclei de zahăr a fost încheiat, în schimb la cultu­rile trifoliene (88 ha) lucră­rile nu au început. La C.A.IV Bogain se lucra îft parcela „I­a secţie“ la se­(continuare în pac a Ut­al K. KAIVU.A IN C.U.A.S.C. MIERCUREA SIBIULUI întreprinderea textilă „Dum­brava" Sibiu. Cu ajutorul u­­nui utilaj complex (in imagi­ne) din secţia finisat pături­sirea fibrelor - tip Tufted, se obţine, in final, imitaţia de blană prin încre­­Foto: Fred M­SS O nouă şi strălucită iniţiativă românească în Anul Internaţional al Păcii Dorim un viitor paşnic întregii omeniri“ Din nou, ţara noastră, pre­şedintele Nicolae Ceauşescu oferă exemplul elocvent al grijii pentru viitorul nostru, pentru viitorul întregii ome­niri care nu trebuie să fie al­tul decit acela al unei vieţi lipsite de spectrul întunecat al războiului, al încordării. Am fost adine emoţionată de îndemnurile adresate de se­cretarul general al partidului nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în cuvîntarea rostită la Plenara Consiliului Naţional al F.D.U.S. Ca o ex­presie strălucită a voinţei de pace a poporului nostru, de pe aceste meleaguri româ­neşti au pornit spre îndepăr­tate zări chemările de pace ale­ conducătorului partidului şi statului nostru, el însuşi un strălucit artizan al păcii, acţionînd constant cu hotărî­­re pentru apărarea viitorului paşnic al omenirii. In magis­trala cuvîntare rostită la Ple­nara Consiliului Naţional al F.D.U.S., tovarăşul Nicolae Ceauşescu, adresîndu-se tutu­ror statelor, guvernelor şi şe­filor de stat, naţiunilor lumii, cheamă la acţiune energică şi susţinută pentru ca în lume să triumfe raţiunea, spiritul de colaborare şi încrederea între state. Documentul adop­tat de plenară este un vibrant Apel către toate guvernele şi popoarele europene, din S.U.A. şi Canada, de pe toa­te continentele de a acţiona hotărît pentru oprirea cursu­lui periculos al evenimente­lor, pentru o politică de des­tindere, dezarmare şi pace. Noi, femeile, noi, toate ma­mele dorim ca în lume să fie pace, înţelegere între po­poare, pentru ca flagelul ne­cruţător al războiului să nu-i ameninţe niciodată pe copiii noştri. Pentru ei, pentru vii­torul lor luminos, trebuie să ne unim cu toate forţele pro­gresiste din întreaga lume, pentru a se trece la acţiuni concrete de dezarmare, vitale pentru interesele tuturor po­poarelor. Ca om al muncii, alături de toate muncitoarele de la în­treprinderea „Drapelul roşu“, îmi exprim deplina adeziune la ideile generoase cuprinse îrn cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi în De­claraţi­a-Apel a F.D.U.S., an­­gajîndu-ne cu toată responsa­bilitatea să ne îndeplinim sarcinile de producţie, pentru a contribui şi noi, prin ceea ce facem la locurile noastre de muncă, la dezvoltarea şi înflorirea patriei noastre so­cialiste. Victoria STANIULESCU, vicepreşedinte al comitetului sindicatului de la întreprinde­rea „Drapelul roşu“ din Sibiu Vibrant îndemn la raţiune, elocventă manifestare a voinţei de pace a poporului nostru Argumentele care ne defi­nesc ca pe un popor deschis colaborării şi înţelegerii cu toate naţiunile lumii, promo­tor consecvent al înaltelor idealuri de pace şi viaţă libe­ră ale întregii umanităţi sunt nenumărate. Poate şi pentru faptul că, în anumite mo­mente istorice, a trebuit să ne plătim cu sîngele nenumă­raţilor fii ai acestui pămînt românesc, libertatea, dreptul la existenţă ca naţiune de­ sine­­stătătoare, dornică şi capabi­lă să-şi împlinească năzuin­ţele multiseculare, să-şi fău­rească o existenţă demnă. Conştient de ceea ce poate însemna o conflagraţie mili­tară, acum, în condiţiile în care arsenalele acumulează suficient armament pentru ca­­Terra să poată fi dis-­ trusă de mai multe ori, poporul nostru şi-a rostit ferm în repetate rînduri op­ţiunea sa pentru pace, pen­tru un cer senin, neumbrit de spectrul exploziilor nu­cleare. De-a lungul celor mai bine de 4 decenii de existen­ţă liberă, prin tinda braţelor şi a minţii am realizat în toa­te planurile vieţii noastre e­­conomico-sociale importante acumulări caputative­ şi cali­tative, generatoare de progres şi prosperitate, de bunăstare pentru toţi semenii noştri. Ia­tă de ce trebuie să fim me­reu în plutonul de avangar­dă, să ne apărăm cu toată ardoarea şi convingerea drep­tul la viaţă. Emoţionanta chemare la pace şi dezarmare conţinută în cuvîntarea secretarului ge­neral al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la recenta Plenară a Consiliului Naţio­(Continuare în pag. a IlI-a) Radu BÂDILĂ, şef unitate nr 4, cooperativa „Progresul“ Sibiu

Next