Tribuna Sibiului, iulie-septembrie 1986 (Anul 38, nr. 8992-9070)

1986-07-01 / nr. 8992

SIBIU 1 | v Ji | ^ ^ N­" ORGAN Al COMITETULUI JUDETEAN SIBIU Al P.C.R. Șl AL CONSILIULUI POPULAR JUDETEAN Anul XXXVIII, nr. 8 992 || Marți, 1 iulie 1986 4 pagini, 50 bani IN SPIRITUL SARCINILOR SUBLINIATE DE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU SECERIŞ ’86 Să mobilizăm toate forţele de care dispunem pentru intensificarea ritmului la recoltatul orzului! Secerişul orzului, lucrare de maximă actualitate in toate unităţile agricole din judeţul nostru, impune o exemplară mobilizare a tuturor forţelor umane şi tehnice, folosirea intensivă a fiecărei ore bune de lu­cru în cîmp. Facem aceas­tă precizare deoarece pre­cipitaţiile care au conti­nuat să cadă în aproape toate zonele judeţului în­greunează buna desfăşura­re a lucrării, restanţele în­registrate neputînd fi re­cuperate decit în condiţii­le unei organizări temeini­ce. ■ In unităţile din C.U. A.S.C. Ocna Sibiului, pină in dimineaţa zilei de luni, 30 iunie, orzul a fost re­coltat de pe 107 ha, din cele 282 ha planificate, si­tuaţia din cooperativele agricole de producţie fiind următoarea: Ocna Sibiului — 50 ha (100 ha), Toplrcea — 15 ha (20 ha), Şura Mi­că — 0 ha (110 ha) Men­ţionăm că A.E.X. Şura Mi­că şi C.A.P. Amnaş au fi­nalizat recoltatul pe în­treaga suprafaţă. In cursul zilei de ieri, s-au luat măsuri deosebite pentru finalizarea seceri­şului, cu excepţia orzului de săminţă de la C.A.P. Şura Mică (întreaga supra­faţă cultivată a fost în­scrisă în această categorie) şi Ocna Sibiului. Astfel la cooperativa din Topîrcea se lucra cu toate forţele disponibile in parcela „Su­b pădure“. Pentru recupera­(Continuare în pag a 111-a! R. RAMI.A Strângerea grabnică şi fără pierderi a orzului prin folosirea exemplară a fiecărei ore bune de lucru reprezintă, în aceste zile, sarcina de bază a tuturor mecanizatorilor. In fotografie, V­alentin Panţiru de la C.A.P. Şelimbăr recoltează ultimele cantități de orz din tarlaua „In Vad“ Foto: Fred M­SS LUCRĂTORI AI OGOARELOR! PENTRU FINALIZAREA GRABNICA A SECE­RISULUI ORZULUI SE IMPUN ORGANIZAREA EXEMPLARĂ A ACTIVITĂȚII ÎN FIECARE UNI­TATE, UTILIZAREA LA CAPACITATEA MAXIMĂ A MIJLOACELOR MECANICE DIN DOTARE, FOLOSIREA FIECĂREI ORE BUNE DE LUCRU ÎN CÎMP! DE FELUL ÎN CARE VOM ACȚIONA ACUM, DEPINDE ÎN MOD HOTÂRÎTOR EVI­TAREA ORICĂROR PIERDERI DE RECOLTĂ ŞI ASIGURAREA CONDIŢIILOR OPTIME PENTRU ÎNSAMÎNTAREA CULTURILOR DUBLE! La zi în campania de seceriş Conform datelor centralizate la Direcţia agricolă, în cursul zilei de duminică, 29 iunie, pe ansamblul jude­ţului nostru orzul a fost strîns de pe 525 ha, ridicînd la 3 258 ha (34 la sută) suprafaţa pe care lucrarea a fost finalizată. Rezultate mai bune au obţinut cooperativele agricole de producţie din consiliile unice agroindustria­le Tălmaciu, Loamneş, Miercurea Sibiului, Axente Sever, Ocna Sibiului. Unităţile care au încheiat secerişul orzu­lui sunt cele din Cristian, Amnaş, Tîrnava, Micăsasa, Tălmaciu, Broşteni, precum şi A.E.I. Şura Mică şi A.E.I. Loamneş. Sub posibilităţi se află unităţile din consiliile unice Iacobeni, Bîrghiş şi Roşia, iar cooperativele agri­cole de producţie din Avrig, Velţ, Chirpăr, Ighişul Vechi, Vărd, Alămor, Armeni, Şura Mică şi Cornăţel nu au început încă secerişul orzului. TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU a primit pe primul ministru al Republicii Turcia Republicii So­­tovarăşul primit. Preşedintele cialiste România, Nicolae Ceauşescu, a luni după-amiază, pe Turgut Ozal, primul ministru al Re­publicii Turcia, care­ efec­tuează o vizită oficială in ţa­ra noastră. La întrevedere a luat parte tovarăşul Constantin Dăscă­­lescu, prim-ministru al Gu­vernului Republicii Socialiste România. In cadrul convorbirii a fost evidenţiată evoluţia relaţiilor de prietenie şi colaborare dintre România şi Turcia, ca­re se dezvoltă continuu, în spiritul înţelegerilor conveni­te cu prilejul dialogului la nivel înalt de la Bucureşti şi Ankara. Au fost examinate rezultatele înregistrate îni di­versificarea schimburilor co­merciale şi extinderea coope­rării economice, inclusiv pe terţe pieţe, în construirea în comun a unor importante o­­biective economice, experien­ţa pozitivă dobîndită cu acest prilej ,precum şi perspectiva largă a unor asemenea reali­zări pe viitor. S-a apreciat că există con­diţii pentru intensificarea, în continuare, a colaborării ro­­mâno-turce pe plan politic, economic, tehnico-ştiinţific şi în alte domenii de interes comun, pe baza principiilor independenţei şi suveranităţii naţionale, neamestecului în treburile interne, egalităţii depline în drepturi şi avanta­­­jului reciproc, în folosul am­belor ţări şi popoare, al­ cau­zei păcii, securităţii, coope­rării şi înţelegerii în Balcani, în Europa şi în lume. Au fost abordate, de ase­menea, unele aspecte ale vie­ţii politice mondiale. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a arătat că, în actualele con­diţii, cînd situaţia internaţio­nală continuă să fie deosebit de gravă, este necesar ca toa­te statele, indiferent de orîn­­duirea lor socială, să conlu­creze strîns şi să acţioneze hotărît pentru a se pune ca­­păt evoluţiei periculoase a evenimentelor spre confrun­tare şi război, pentru afir­marea politicii de destindere, înţelegere şi colaborare între naţiuni. S-a subliniat necesi­tatea de a se face totul pen­tru oprirea cursei înarmărilor şi înfăptuirea unui program general de dezarmare, avînd în centru dezarmarea nuclea­ră , dar­ care să cuprindă toate armele clasice, reduce­­­­rea armamentelor, a trupelor, a­ cheltuielilor militare­­, realizarea unei lumi fără ar­me, fără răzb­oaie, o lume a păcii şi înţelegerii intre po­poare. In timpul convorbirii a fost subliniată importanţa întăririi colaborării, prieteniei şi bu­nei vecinătăţi între statele balcanice, în interesul popoa­relor din­­această regiune, al cauzei păcii, securităţii şi coo­perării. în acest context, pre­şedintele Nicolae Ceauşescu a subliniat necesitatea de­­ a se ajunge la înţelegeri privind transformarea Balcanilor in­tr-o zonă fără arme nucleare şi chimice, fără baze militare străine. Conducătorul statului nos­tru a pus în evidenţă însem­nătatea intensificării efortu­rilor pentru reglementarea tu­turor problemelor litigioase dintre state numai prin mij­loace paşnice, pe cale politi­că, prin tratative. S-a subli­niat că este necesar să se ac­ţioneze în aşa fel incit Con­ferinţa de la Stockholm să se încheie cu rezultate cit mai bune. în legătură cu situaţia eco­nomică mondială, a fost re­afirmată însemnătatea regle­mentării globale şi echitabile a problemelor subdezvoltării, a datoriilor externe extrem de mari care împovărează ţă­rile sărace, reducerii decala­jelor dintre ţările dezvoltate şi cele în curs de dezvoltare, instaurării noii ordini econo­mice internaţionale. In timpul întrevederii a fost exprimată hotărirea celor două ţări de a conlucra tot mai activ pe plan internaţio­nal în lupta pentru rezolva­rea marilor probleme ce con­fruntă omenirea, pentru edi­ficarea unei lumi mai bune și mai drepte pe planeta noastră, întrevederea s-a desfășurat într-o atrm­osferă cordială. Adunarea festivă dedicată „Zilei învăţătorului” Ieri, la Casa de cultură a sindicatelor din Sibiu a avut loc adunarea festivă dedicată „Zilei învăţătorului“. La adu­nare au luat parte tovarăşa Elena Nae, membru supleant al Comitetului Politic Execu­tiv al C.C. al P.C.R., prim­­secretar al Comitetului jude­ţean Sibiu al P.C.R. şi prof. univ. dr. Gheorghe Apostol, din partea Ministerului Edu­caţiei şi învăţămîntului. Raportul Inspectoratului ju­deţean şcolar, prezentat­­ de prof. Ana Nicolan, inspector general al Inspectoratului ju­deţean şcolar a relevat im­portanţa acestei sărbători a slujitorilor şcolii, care con­stituie un minunat prilej de a exprima conducerii parti­dului, secretarului general al partidului, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, întreaga gratitudi­ne pentru preocuparea stator­nică de a da şcolii de toate gradele locul de mare cinste în viaţa societăţii, pentru o­­rientările şi îndemnurile a­­dresate de a face din şcoală principalul factor de cultură şi civilizaţie în existenţa po­porului român. A fost, de a­­semenea evidenţiată contribu­ţia deosebită a tovarăşei aca­demician doctor inginer Elena Ceauşescu, preşedinte al Con­siliului Naţional al Ştiinţei şi învăţămîntului, la dezvolta­rea şi avîntul cercetării ştiinţifice româneşti, la con­ducerea şi îndrumarea per­manentă a învăţămîntului din ţara noastră. Anul şcolar 1985—1986 s-a desfăşurat într-o perioadă de elan creator, bogată în eveni­mente cu largi şi profunde semnificaţii sociale, politice şi culturale, învăţămîntul si­­bian de toate gradele, benefi­ciază de o tradiţie valoroasă, de condiţii didactico-mate­­riale, de toate premisele ne­cesare trecerii la o nouă ca­litate, în consens cu prevede­rile documentelor de partid. Beneficiind de aceste con­diţii deosebite de instruire şi formare, învăţămîntul sibian a înregistrat importante suc­cese în toate direcţiile sale d­in acţiunea de integrare a învăţămîntului cu cercetarea, producţia şi practica social , ,Carbosin” Copşa Mică:Avans substanţial în îndeplinirea sarcinilor Bilanţul activităţii desfăşu­rate de către reputatul colec­tiv de chimişti de la „Carbo­sin“ Copşa Mică evidenţiază la loc de cinste obţinerea u­­nor însemnate succese în ac­tivitatea de export. Astfel, după ce planul pe 5 luni la acest indicator a fost depășit cu 14,7 la sută — numai în cursul lunii mai depăşirile au însumat 3,7 procente, — rea­lizările pe luna iunie învede­rează un spor mult mai mare. Una peste alta, rezultă că planul de export pe semestrul I a fost depășit cu 15 la sută. Avînd­ în vedere gradul de acoperire cu contracte, se poate anticipa că situaţia se va prezenta tot aşa de bine, dacă nu chiar mai bine — cum se exprima aici unul dintre cei avizaţi în domeniu — şi pe semestrul II. Aşadar, desfacerea fiind a­­sigurată, atenţia generală este îndreptată spre problemele a­­sigurării calităţii produselor, astfel incit să fie exclusă po­sibilitatea ivirii unor recla­maţii sau sesizări din partea beneficiarilor. Astfel, în con­cordanţă cu prevederile De­cretului 163/1986, au fost sta­bilite noi măsuri în direcţia urmăririi stilete a producţiei de export, incepînd cu asi­gurarea bazei materiale, care trebuie să se facă separat. în acest sens se dă o atenţie deosebită recepţiei materiilor prime. Calitatea acestora „dic­tează“ şi destinaţia produsului final.­ Apoi, în secţii se efec­tuează un control foarte strict al respectării parametrilor tehnologici, atît din partea conducerii întreprinderii cît şi a compartimentului de re­sort (C.T.C.). Au fost special desemnaţi C.T.C.-işti care: (Continuare In pag. a Ill-a) Ion SORESCU REALIZAREA EXPORTULUI- o probă de maturitate profesională, patriotică și politică pentru fiecare om al muncii (Continuare în pag. a II-a) Angela POPESCU

Next