Tribuna Sibiului, iulie-septembrie 1986 (Anul 38, nr. 8992-9070)
1986-07-01 / nr. 8992
SIBIU 1 | v Ji | ^ ^ N" ORGAN Al COMITETULUI JUDETEAN SIBIU Al P.C.R. Șl AL CONSILIULUI POPULAR JUDETEAN Anul XXXVIII, nr. 8 992 || Marți, 1 iulie 1986 4 pagini, 50 bani IN SPIRITUL SARCINILOR SUBLINIATE DE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU SECERIŞ ’86 Să mobilizăm toate forţele de care dispunem pentru intensificarea ritmului la recoltatul orzului! Secerişul orzului, lucrare de maximă actualitate in toate unităţile agricole din judeţul nostru, impune o exemplară mobilizare a tuturor forţelor umane şi tehnice, folosirea intensivă a fiecărei ore bune de lucru în cîmp. Facem această precizare deoarece precipitaţiile care au continuat să cadă în aproape toate zonele judeţului îngreunează buna desfăşurare a lucrării, restanţele înregistrate neputînd fi recuperate decit în condiţiile unei organizări temeinice. ■ In unităţile din C.U. A.S.C. Ocna Sibiului, pină in dimineaţa zilei de luni, 30 iunie, orzul a fost recoltat de pe 107 ha, din cele 282 ha planificate, situaţia din cooperativele agricole de producţie fiind următoarea: Ocna Sibiului — 50 ha (100 ha), Toplrcea — 15 ha (20 ha), Şura Mică — 0 ha (110 ha) Menţionăm că A.E.X. Şura Mică şi C.A.P. Amnaş au finalizat recoltatul pe întreaga suprafaţă. In cursul zilei de ieri, s-au luat măsuri deosebite pentru finalizarea secerişului, cu excepţia orzului de săminţă de la C.A.P. Şura Mică (întreaga suprafaţă cultivată a fost înscrisă în această categorie) şi Ocna Sibiului. Astfel la cooperativa din Topîrcea se lucra cu toate forţele disponibile in parcela „Sub pădure“. Pentru recupera(Continuare în pag a 111-a! R. RAMI.A Strângerea grabnică şi fără pierderi a orzului prin folosirea exemplară a fiecărei ore bune de lucru reprezintă, în aceste zile, sarcina de bază a tuturor mecanizatorilor. In fotografie, Valentin Panţiru de la C.A.P. Şelimbăr recoltează ultimele cantități de orz din tarlaua „In Vad“ Foto: Fred MSS LUCRĂTORI AI OGOARELOR! PENTRU FINALIZAREA GRABNICA A SECERISULUI ORZULUI SE IMPUN ORGANIZAREA EXEMPLARĂ A ACTIVITĂȚII ÎN FIECARE UNITATE, UTILIZAREA LA CAPACITATEA MAXIMĂ A MIJLOACELOR MECANICE DIN DOTARE, FOLOSIREA FIECĂREI ORE BUNE DE LUCRU ÎN CÎMP! DE FELUL ÎN CARE VOM ACȚIONA ACUM, DEPINDE ÎN MOD HOTÂRÎTOR EVITAREA ORICĂROR PIERDERI DE RECOLTĂ ŞI ASIGURAREA CONDIŢIILOR OPTIME PENTRU ÎNSAMÎNTAREA CULTURILOR DUBLE! La zi în campania de seceriş Conform datelor centralizate la Direcţia agricolă, în cursul zilei de duminică, 29 iunie, pe ansamblul judeţului nostru orzul a fost strîns de pe 525 ha, ridicînd la 3 258 ha (34 la sută) suprafaţa pe care lucrarea a fost finalizată. Rezultate mai bune au obţinut cooperativele agricole de producţie din consiliile unice agroindustriale Tălmaciu, Loamneş, Miercurea Sibiului, Axente Sever, Ocna Sibiului. Unităţile care au încheiat secerişul orzului sunt cele din Cristian, Amnaş, Tîrnava, Micăsasa, Tălmaciu, Broşteni, precum şi A.E.I. Şura Mică şi A.E.I. Loamneş. Sub posibilităţi se află unităţile din consiliile unice Iacobeni, Bîrghiş şi Roşia, iar cooperativele agricole de producţie din Avrig, Velţ, Chirpăr, Ighişul Vechi, Vărd, Alămor, Armeni, Şura Mică şi Cornăţel nu au început încă secerişul orzului. TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU a primit pe primul ministru al Republicii Turcia Republicii Sotovarăşul primit. Preşedintele cialiste România, Nicolae Ceauşescu, a luni după-amiază, pe Turgut Ozal, primul ministru al Republicii Turcia, care efectuează o vizită oficială in ţara noastră. La întrevedere a luat parte tovarăşul Constantin Dăscălescu, prim-ministru al Guvernului Republicii Socialiste România. In cadrul convorbirii a fost evidenţiată evoluţia relaţiilor de prietenie şi colaborare dintre România şi Turcia, care se dezvoltă continuu, în spiritul înţelegerilor convenite cu prilejul dialogului la nivel înalt de la Bucureşti şi Ankara. Au fost examinate rezultatele înregistrate îni diversificarea schimburilor comerciale şi extinderea cooperării economice, inclusiv pe terţe pieţe, în construirea în comun a unor importante obiective economice, experienţa pozitivă dobîndită cu acest prilej ,precum şi perspectiva largă a unor asemenea realizări pe viitor. S-a apreciat că există condiţii pentru intensificarea, în continuare, a colaborării româno-turce pe plan politic, economic, tehnico-ştiinţific şi în alte domenii de interes comun, pe baza principiilor independenţei şi suveranităţii naţionale, neamestecului în treburile interne, egalităţii depline în drepturi şi avantajului reciproc, în folosul ambelor ţări şi popoare, al cauzei păcii, securităţii, cooperării şi înţelegerii în Balcani, în Europa şi în lume. Au fost abordate, de asemenea, unele aspecte ale vieţii politice mondiale. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a arătat că, în actualele condiţii, cînd situaţia internaţională continuă să fie deosebit de gravă, este necesar ca toate statele, indiferent de orînduirea lor socială, să conlucreze strîns şi să acţioneze hotărît pentru a se pune capăt evoluţiei periculoase a evenimentelor spre confruntare şi război, pentru afirmarea politicii de destindere, înţelegere şi colaborare între naţiuni. S-a subliniat necesitatea de a se face totul pentru oprirea cursei înarmărilor şi înfăptuirea unui program general de dezarmare, avînd în centru dezarmarea nucleară , dar care să cuprindă toate armele clasice, reducerea armamentelor, a trupelor, a cheltuielilor militare, realizarea unei lumi fără arme, fără războaie, o lume a păcii şi înţelegerii intre popoare. In timpul convorbirii a fost subliniată importanţa întăririi colaborării, prieteniei şi bunei vecinătăţi între statele balcanice, în interesul popoarelor dinaceastă regiune, al cauzei păcii, securităţii şi cooperării. în acest context, preşedintele Nicolae Ceauşescu a subliniat necesitatea de a se ajunge la înţelegeri privind transformarea Balcanilor intr-o zonă fără arme nucleare şi chimice, fără baze militare străine. Conducătorul statului nostru a pus în evidenţă însemnătatea intensificării eforturilor pentru reglementarea tuturor problemelor litigioase dintre state numai prin mijloace paşnice, pe cale politică, prin tratative. S-a subliniat că este necesar să se acţioneze în aşa fel incit Conferinţa de la Stockholm să se încheie cu rezultate cit mai bune. în legătură cu situaţia economică mondială, a fost reafirmată însemnătatea reglementării globale şi echitabile a problemelor subdezvoltării, a datoriilor externe extrem de mari care împovărează ţările sărace, reducerii decalajelor dintre ţările dezvoltate şi cele în curs de dezvoltare, instaurării noii ordini economice internaţionale. In timpul întrevederii a fost exprimată hotărirea celor două ţări de a conlucra tot mai activ pe plan internaţional în lupta pentru rezolvarea marilor probleme ce confruntă omenirea, pentru edificarea unei lumi mai bune și mai drepte pe planeta noastră, întrevederea s-a desfășurat într-o atrmosferă cordială. Adunarea festivă dedicată „Zilei învăţătorului” Ieri, la Casa de cultură a sindicatelor din Sibiu a avut loc adunarea festivă dedicată „Zilei învăţătorului“. La adunare au luat parte tovarăşa Elena Nae, membru supleant al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., primsecretar al Comitetului judeţean Sibiu al P.C.R. şi prof. univ. dr. Gheorghe Apostol, din partea Ministerului Educaţiei şi învăţămîntului. Raportul Inspectoratului judeţean şcolar, prezentat de prof. Ana Nicolan, inspector general al Inspectoratului judeţean şcolar a relevat importanţa acestei sărbători a slujitorilor şcolii, care constituie un minunat prilej de a exprima conducerii partidului, secretarului general al partidului, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, întreaga gratitudine pentru preocuparea statornică de a da şcolii de toate gradele locul de mare cinste în viaţa societăţii, pentru orientările şi îndemnurile adresate de a face din şcoală principalul factor de cultură şi civilizaţie în existenţa poporului român. A fost, de asemenea evidenţiată contribuţia deosebită a tovarăşei academician doctor inginer Elena Ceauşescu, preşedinte al Consiliului Naţional al Ştiinţei şi învăţămîntului, la dezvoltarea şi avîntul cercetării ştiinţifice româneşti, la conducerea şi îndrumarea permanentă a învăţămîntului din ţara noastră. Anul şcolar 1985—1986 s-a desfăşurat într-o perioadă de elan creator, bogată în evenimente cu largi şi profunde semnificaţii sociale, politice şi culturale, învăţămîntul sibian de toate gradele, beneficiază de o tradiţie valoroasă, de condiţii didactico-materiale, de toate premisele necesare trecerii la o nouă calitate, în consens cu prevederile documentelor de partid. Beneficiind de aceste condiţii deosebite de instruire şi formare, învăţămîntul sibian a înregistrat importante succese în toate direcţiile sale din acţiunea de integrare a învăţămîntului cu cercetarea, producţia şi practica social , ,Carbosin” Copşa Mică:Avans substanţial în îndeplinirea sarcinilor Bilanţul activităţii desfăşurate de către reputatul colectiv de chimişti de la „Carbosin“ Copşa Mică evidenţiază la loc de cinste obţinerea unor însemnate succese în activitatea de export. Astfel, după ce planul pe 5 luni la acest indicator a fost depășit cu 14,7 la sută — numai în cursul lunii mai depăşirile au însumat 3,7 procente, — realizările pe luna iunie învederează un spor mult mai mare. Una peste alta, rezultă că planul de export pe semestrul I a fost depășit cu 15 la sută. Avînd în vedere gradul de acoperire cu contracte, se poate anticipa că situaţia se va prezenta tot aşa de bine, dacă nu chiar mai bine — cum se exprima aici unul dintre cei avizaţi în domeniu — şi pe semestrul II. Aşadar, desfacerea fiind asigurată, atenţia generală este îndreptată spre problemele asigurării calităţii produselor, astfel incit să fie exclusă posibilitatea ivirii unor reclamaţii sau sesizări din partea beneficiarilor. Astfel, în concordanţă cu prevederile Decretului 163/1986, au fost stabilite noi măsuri în direcţia urmăririi stilete a producţiei de export, incepînd cu asigurarea bazei materiale, care trebuie să se facă separat. în acest sens se dă o atenţie deosebită recepţiei materiilor prime. Calitatea acestora „dictează“ şi destinaţia produsului final. Apoi, în secţii se efectuează un control foarte strict al respectării parametrilor tehnologici, atît din partea conducerii întreprinderii cît şi a compartimentului de resort (C.T.C.). Au fost special desemnaţi C.T.C.-işti care: (Continuare In pag. a Ill-a) Ion SORESCU REALIZAREA EXPORTULUI- o probă de maturitate profesională, patriotică și politică pentru fiecare om al muncii (Continuare în pag. a II-a) Angela POPESCU