Tribuna Sibiului, iulie-septembrie 1986 (Anul 38, nr. 8992-9070)

1986-07-01 / nr. 8992

Pag. 2TRIBUNA SIBIULUI Anul XXXVIII, nr. 8992 Adunarea festivă dedicată „Zilei învăţătorului“ (Urmare din pag I) politică, instruirea practică a elevilor,in procesul perfecţionării cadrelor didactice, maiştrilor şi cadrelor de specialitate tehnică, în activităţi educative, cultural-artistice şisportive. Rod al unei pregătiri temeinice şi susţinute de către cadrele didactice, echipajele judeţului Sibiu au obţinut rezultate bune şi foarte bune la concursurile pe obiecte şi discipline de învăţămint, la concursurile pe meserii, la sesiunile de referate şi comunicări ştiinţifice. Succesele obţinute îndreptăţesc concluzia că cele peste 6 000 de cadre didactice din judeţul Sibiu îşi îndeplinesc cu cinste misiunea nobilă de educare şi formare pentru viaţă a tinerei generaţii, în numele întregului personal didactic, a fost exprimat angajamentul de a îndeplini cu şi mai mare răspundere misiunea de cinste ce revine tuturor slujitorilor şcolii de pe meleagurile sibiene în pregătirea forţei de muncă a judeţului. în continuare, s-a dat citire Salutului adresat tuturor cadrelor didactice, cu prilejul „Zilei învăţătorului“, de Ministerul Educaţiei şi Invăţâmîntului, Comitetul Central al U.T.C., Consiliul U.A.S.C.R., Consiliul Naţional al Organizaţiei Pionierilor şi Comitetul Uniunii sindicatelor din învăţămînt, ştiinţă, cultură, poligrafie, presă şi edituri. Au fost apoi în minute distincţiile de „evidenţiat“ unui număr de 45 de cadre didactice , 9 educatoare, 12 învăţători şi 24 profesori. Diplome de onoare ale Consiliului judeţean al Organizaţiei Pionierilor şi ale Comitetului judeţean U.T.C. în cadrul adunării festive au luat cuvîntul tovarăşii: Floarea Streuţean, Ioan Gosma, Eugenia Motiş, Ioan Rădoi, Livia Popescu, Doina Maria Mandan, Ilie Isarie, Ducreţia Pampu, Heinrich Sitzler, Maria Iliuţ şi Magda Şerbănescu. In cuvîntul său, tovarăşa Elena Nae a subliniat importanţa „Zilei învăţătorului“ — moment de profundă semnificaţie care prilejuieşte, în fiecare an, evocarea muncii nobile a slujitorilor şcolii româneşti. A fost menţionat contextul politic deosebit în care se sărbătoreşte „Ziua învăţătorului“, marcat de sărbătorirea împlinirii a 65 de ani de la făurirea Partidului Comunist Român şi a 50 de ani de la memorabilul proces al luptătorilor comunişti şi antifascisti de la Braşov, evenimente cu ample rezonanţe în inimile şi conştiinţa întregului popor care aduce un vibrant şi călduros omagiu tovarăşului Nicolae Ceauşescu, îndelungatei şi strălucitei sale activităţi revoluţionare. Slujitorii şcolii româneşti aduc totodată un profund omagiu tovarăşei academician doctor inginer Elena Ceauşescu, militant de frunte al partidului nostru, savant de largă recunoaştere internaţională care îşi consacră întreaga activitate dezvoltării ştiinţei, învăţămîntului şi culturii, progresului neîntrerupt al patriei. In contextul grijii permanente a partidului şi statului pentru viitorul şcolii româneşti, au fost subliniate sarcinile ce revin, în actualul cincinal, cadrelor didactice, în consens cu cerinţele dezvoltării economico-sociale a judeţului nostru. Succesele obţinute trebuie să constituie temelia unei activităţi calitativ superioare în viitor, a linei prezenţe şi mai active în viaţa economico-socială a judeţului. In numele Comitetului, judeţean de partid, al Consiliului popular judeţean, cu prilejul „Zilei învăţătorului“ au fost adresate cele mai calde felicitări pentru rezultatele obţinute în anul şcolar 1985— 1986 şi urări de noi izbînzi în înfăptuirea politicii partidului şi statului în acest important domeniu al construcţiei socialiste, în încheierea adunării festive, într-o atmosferă de puternică angajare patriotică, cei prezenţi au adoptat textul unei telegrame adresate Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al partidului, preşedintele Republicii Socialiste România. Adunări festive dedicate „Zilei învăţătorului“ au mai avut loc la Mediaş, Agnita, Cisnădie, Dumbrăveni, Ocna Sibiului, Copşa Mică, in comunele Sălişte, Miercurea Sibiului, Avrig, Tălmaciu, Nocrieh şi Roşia. ★ Fotbal divizia B Carpaţi Mîrşa—Electroputere Craiova 4-1 (1-0) Scorul a fost deschis abia in min. 44, cînd Ion Ion a transformat lovitura de la 11 metri acordată în urma faultului în careu asupra lui Voiculeţ. In min. 6l Ion Ion îl găseşte demarcat pe Făţan, acesta driblează portarul, ieşit la blocaj, şi marchează din poarta goală. Craiovenii reduc din diferenţă în min. 63, cînd, după o gafă a lui Ciolacu, Olaru înscrie. Urmează o suită de ratări la poarta lui Bărăga (autor Strigaciu) şi, în final, două goluri de kinogramă semnate de Schwartz (min. 81) — cursă urmată de un şut la semiînălţime, bară-gol şi Făţan (min. 87), după o rapidă combinaţie cu Florescu (revenit după aproape 4 luni de indisponibilitate). Raport de cornere: 11—4. Cartonaşe galbene: I. Sanda, Ion Ion, Făţan, Fotache. Cartonaş roşu: Stîngariu (min. 66). A arbitrat ezitant C. Manda (Reşiţa), ajutat de C. Matei şi E. Munteanu (Deva). Carpaţi Mîrşa: Ciolacu — Schwartz, Purima, Fotache, Armenean — Badea (min. 52, Constantinescu), Sălaghe, Ion Ion — Stîngaciu, Făţan, Voiculeţ (min. .86, Florescu). N.I.D. I. C. I. M. Braşov — Gaz metan 1-0 (0-0) La Braşov s-au înfruntat două echipe scutite de griji şi vecine in clasament. învinşi in tur cu 5-0 la Mediaş, braşovenii, au dorit să se revanşeze dar, în pofida uşoarei dominări teritoriale, ei n-au reuşit să ameninţe prea des poarta oaspeţilor, care s-au apărat exact şi nu contraatacat periculos. Abia în min. 82, Patru a găsit o breşă şi echipa gazdă a cîştigat. Oricum, locul V ocupat de echipa medieşeană în acest campionat este foarte bun, jucătorii şi antrenorii meritind felicitări. A arbitrat L. Sălăgean (Satu Mare). Gazul metan a aliniat formaţia: Munteanu — Potor, Biro, Moş, Aloman — Kusch, Dulău, Harbădă, Langol — Ţiglariu (min. 35, Câlugăru: min. 83, Cula), Ologu, Eugen SĂLCI’ F. C. Şoimii I.P.A. - I. M. A. S. A. Sf. Gheorghe 1-2 (0-0) Joc aerisit, sportiv, cu multe faze de poartă, în care ambiţia demnă de admirat a tinerei echipe sibiene n-a putut compensa totuşi experienţa superioară a oaspeţilor. Să notăm că atit golul lui Varga (min. 6), cât şi cel al lui Rădulescu (min. 72) ii au coautori pe portarii sibieni Călinescu și Tele.șpan! Pentru gazde a înscris Coldea (min. 70) după o pasă a lui Birsan. Raport de cornele: 179 4 pentru sibieni. A arbitrat bine C. Popovici din Cimpia Turzii. Așadar, după un retur lamentabil, F. C. șoimii I.P.A. retrogradează în divizia C, locul amărăciunii şi insatisfacţiei trebuind să-l ia mobilizarea şi munca fără preget pentru readucerea echipei în eşalonul secund. Iar dacă declaraţiile de fidelitate, sfaturile şi compromisurile vor fi înlocuite de competenţă, ajutor concret şi permanent, sudoare la antrenamente şi disciplină, drumul de la „C“ la . . . „B“ va fi presărat cu mult mai puţine obstacole! Gazdele au aliniat formaţia: (alinescu (min. 70, Telespam — E. Starcu, Lungu, Mihăilă, Verdau — Moromete (min. 63, Bîrză), Schnell, Mărginean — Coldea, Pustai, Bîrsan, B., MIRCEA PE SCURT FOTBAL.In ultima etapă a diviziei B, seria a doua, s-au înregistrat rezultatele: Flacăra — Automatica 2—2, I.G.S.I.M. — Sp. m. Slatina 1—1, Mec. fină Steaua —• Muscelul 2—1, C. S. Tîrgoviște — Chimica 6—1, Avîntul — Progresul 1—1, A. S. Drobeta — Tractorul 3—1. # Flacăra Mareni a promovat în divizia A, iar echipele Muscelul, Avântul, F. C. Șoimii I.P.A. și I.C.S.I.M. Buc. au retreigradat și divizia G. Valoarea formativă a activităţii din cercurile pioniereşti în cadrul Casei pionierilor şi şoimilor patriei din Mediaş funcţionează 13 cercuri, structurate pe 3 profile — tehnicoaplicativ, ştiinţific şi cultural artistic. Despre cele cu profil tehnico-aplicativ şi ştiinţific — radio-electronică, confecţii metalice, prelucrări lemn, confecţii-broderie, karting, foto, jocuri şi jucării, chimie experimentală şi floricultură, se poate spune că au fost înfiinţate ţinîndu-se cont de profilul activităţii unităţilor industriale din Mediaş, facilitind astfel actualilor elevi, viitoarele cadre de mîine, un contact indirect cu posibilele activităţi utile pe care urmează să le desfăşoare în perspectivă, în folosul societăţii. Se poate spune deci că aceste cereri sunt adevărate cabinete de orientare şcolară şi profesională. Aproape fiecare cerc cu profil tehnico-aplicativ este patronat de către o întreprindere din municipiu. Pentru a fi mai convingători în ceea ce priveşte valoarea formativă a activităţii din cercurile pioniereşti, să uzăm de cîteva exemple! In primul rînd, se impune precizarea că multe dintre realizările celor mai tineri creatori depăşesc sfera amatorismului, înscriindu-se ca obiecte şi instalaţii de utilitate curentă în practica cotidiană. La cercul de radio-electronică, de pildă, a fost elaborat şi realizat un sistem de siguranţăalarmă pentru protecţia unor încăperi, care funcţionează deja la un magazin din Mediaş. Dintre realizările membrilor acestui cerc, circumscrise ideii enunţate, mai notăm aparatul pentru verificarea şi testarea parametrilor funcţionali ai motorului autoturismului Dacia 1300 (prezentat la concursul de creaţie tehnică pionierească — Atelier 2000), sistemul automat pentru iluminatul public din casa scărilor, emiţătorul pentru goniometrie, verificatorul de stări logice cu circuit integrat şi componente directe, alimentatorul stabilizat cu tensiune reglabilă, instalaţia de iluminat-comandat funcţie de necesităţi, undametru tranzistorizat ş.a. La cercurile de prelucrări în lemn şi confecţii-broderie sunt realizate lucrări artistice, ornamentale, obiecte de mic mobilier, broderii artistice cu motive ornamentale specifice Transilvaniei, confecţii pentru utilitate personală ş.a., care valorifică în cea mai mare parte tehnologiile de prelucrare a materiei prime, utilizate în întreprinderile medieşene. Rezumîndu-se la aceste cîteva exemplificări, prezentate de tovarăşa prof. Ileana Băcilă, directoare, putem concluziona că pentru cei 2 600 de pionieri şi şoimi ai patriei înscrişi în evidenţele acestei instituţii, activitatea desfăşurată periodic in cadrul cercurilor, fie cu profil termico-aplicativ, ştiinţific sau cultural-artistic, sub îndrumarea atentă şi competentă a unor cadre Ca Maria Pleşca, Heintz Heiser, Joan Stirner, Wilhelm Ludwig ş.a., reprezintă o posibilitate de lărgire a orizontului cunoaşterii, de aprofundare a cunoştinţelor teoretice dobândite în şcoală, de educare în spiritul muncii şi al creaţiei în folosul obştii. Nicolae IVAN tu vom avea o prezenţă efemeră în eşalonul secund!“ afirmă Viorel HIZO, antrenorul echipei Inter Sibiu — — Felicitări, Viorel Hizo, ţie şi echipei sale care aţi făcut marele pas spre divizia B! — Vă mulţumesc atît in numele meu şi al echipei, cit si al întregului colectiv de oameni ai muncii de la „Independenţa", care ne-a susţinut permanent din prima şi ’pînă în ultima etapă. — Cum te simţi, la 39 de ani, ca... antrenor de II? — Sper să trec foarte repede peste aceste momente de justificată emoţie şi euforie, conştient fiind că’ responsabilităţile în eşalonul secund sînt mult mai mari şi neuitînd că de la extaz la agonie nu este uneori decit un pas. Sper ca acest pas să nu-l fac, înzecindu-mi eforturile atit pe plan profesional, cit şi pentru a răsplăti încrederea ce mi-a fost acordată. Doresc ca şi indivizia B jocul echipei noastre să reprezinte şi capacitatea mea profesională. — Cu ce lot ai dat bătălia pentru divizia B? — Notaţi: Dumitru, Râier, Boar, Baneiu, Galaţă, Cosma, Fredatu, Şoaită, Bota, Tenguea, Văcar, Grădinar, István, Bodi, Avram, Gligor, Hadăr, Florea şi Ştefan. Aş mai adăuga că asprimea disputei în seria a XI-a, mult mai omogenă valoric decât în anii trecuţi, s-a datorat dorinţei de promovare a cvartetului: Inter Sibiu, Electromureş şi Metalotehnica, ambele din Tg. Mureş, şi Progresul Cd. Secuiesc. Să ,nu uităm, apropo de aceasta, că judeţele Mureş şi Harghita, cu cite 6 şi, respectiv, 3 echipe in serie plecau favorizate din start faţă de noi care, se ştie, am pierdut — inexplicabile pentru mulţi — meciurile disputate în turul campionatului la Ocna Sibiului şi Agnita. Să reţinem, in acelaşi timp, că principalele noastre adversare, Electromureş şi Progresul, au cîştigat puncte preţioase la ... Ocna Sibiului, ceea ce n-au mai reuşit şi la Agnita, unde echipa Carpaţi, spre cinsteaei, şi-a apărat corect şansele! — Care au fost, după părerea ta, momentele cheie in lupta pentru supremaţie? — Un obiectiv cu acela pe care şi l-a propus Inter Sibiu nu se poate împlini din iarimplare sau cu şansă in douătrei meciuri. Lupta pentru promovare presupune evoluţii constant bune pe parcursul întregului campionat, presupune muncă îndîrjită, angajare, renunţări. La noi, la Inter, tocmai prin muncă susţinută am reuşit să suplinim valoarea mai modestă a unora dintre componenţii echipei. Pentru că, să reţinem, Inter a promovat cu jucători tineri, fără nume (Tenghea, Boar, Predatu, Văcar, Raica) dar care au pus serios umărul la treabă. Fireşte, au fost şi momente cînd m-am îndoit de promovare. De pildă, după meciul pierdut la scor la Tg. Mureş, Electromureş (echipă cu 7 foşti divizionari A) distanţîndu-se de noi cu 6 puncte. Băieţii mei, insă, au fost extraordinari. In pofida accidentărilor, ne-am strins rîndurile şi, pînă in finalul campionatului, echipa noastră n-a mai pierdut decit un joc (la Topliţa), cucerind punctele necesare promovării. — Cum vezi viitorul echipei în „B" unde, se ştie, altele sunt datele problemei? . — Prin tradiţie, Sibiul a avut mereu echipe care au făcut o bună propagandă fotbalului-spectacol. Competitiv. Dorim ca echipa întreprinderii „Independenţa“ să nu aibă o prezenţă e efemeră in eşalonul secund,obiectivul nostru declarat, in viitorul campionat, fiind menţinerea în divizia B. Pentru aceasta vom munci mai mult si mai bine, vom completa posturile "momentan deficitare cu jucători valoroşi, vom mări capacitatea propriului stadion şi vom îmbunătăţi baza materială la nivelul diviziei in care activăm. Aş încheia mulţumindu-le din inimă vajnicilor noştri suporteri, oamenilor muncii din întreprinderea patronatoare, comitetului de partid şi de sindicat, conducerii întreprinderii „Independenţa“, directorului ing. Mihai Găldean, sufletul echipei noastre, şefului secţiei fotbal , ing. Gheorghe Mandea, ing. Lucian Bogdan, ca şi organelor sportive municipale şi judeţene. Discuţie consemnată de Mine» Biţi) Echipa INTER SIBIU zîmbeşte după ultima etapă de campionat. Are si motive, căci e divizionară B. In fotografie, rîndul de sus (de la stingă la dreapta): antrenorul Viorel Iliza, Alexandru Boar, Ilie Banciu, Mircea Galaţă, Constantin Cosma, căpitanul echipei, Vasile Şoaită, Marius Fredatu, Ladislau Bota, în rîndul de jos: Ilie Bărănesnu, masorul echipei: Lucian Tenghea, Nicu Văcar, Liviu Grădinar, Dan Kaira, Victor Dumitru, Dan István, Zoltán Bodi, Viorel Avram. Lipsesc din fotografie: Gheorghe Gligor, Gheorghe Hadar, Viorel Florea şi Marius Ştefan. Fotó: Horst BUCHFELNER 20,00 20,20 Actu economie, tru tv: „E duminică“ tineră pe Telejurnal, chiderea SIBIU „Din prea goste“, ori 13,30; 15,41 Arta: „Fapre“, două 9, 12; 14,3 Tinereturi?, tarea“, or 18, 20 și note“, ore Independe matul“, or 18,20. MEDIAȘ sul:„Lupile 9, 1! 15,45, 18; (rai: „Din tă dragoi 9,30; 11:30 20. I. L. „Trandafir orele 10; 1 CISNAD viaţă şi lărguste“, ora 18: 20. AGNITA matt", ore 18: 20. DUMBR „Urmărit“ 18: 20. COPŞAliţist sau I orele 16 . APOLD« „Ostaticul" si 20. . OCNA .Iubire ? fete“^/ "(două serii Concert Astăzi, o sala Teatri Sibiu are il tul Filarim închidere 1985—1986. In progi nescu — Română n Bruch — •pentru vio minor; H.' Variaţiuni vioară sole schi — O lián; Liszt di. Solist, artist al Dirijor * des. A 1) Di Ai 1 57 52. C.E.C. 116. C.F.R. 1 14 50. Cinema toi 1 16 06. Pat Tineretului CU Meteorol serviciu, eiu, anunţ mea va toare. Q temporar lat, dupăcădea ave ie însoţite cărcări Vîntul va .general pe râturi le vor fi cu 9 și 13 gile maxime 26 grade.