Tribuna Sibiului, aprilie-iunie 1987 (Anul 39, nr. 9225-9301)

1987-04-01 / nr. 9225

PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VAI­mina: ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI Al CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXXIX, nr. 9 225 Miercuri, 1 aprilie 1987 4 pagini, 50 bani Vizita oficială de prietenie a tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, împreună cu tovarăşa ELENA CEAUŞESCU, în Republica Zair Convorbiri oficiale Marţi, 31 martie, la bordul navei prezidenţiale „Kokolo“ au avut loc convorbiri ofi­ciale între tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Ro­mân, preşedintele Republicii Socialiste România, împreu­nă cu tovarăşa Elena Ceauşescu, şi preşedintele fondator al Mişcării Populare a Revoluţiei, preşedintele Re­publicii Zair, Mobutu Sese Seko. Preşedintele Mobutu Şese Seko a salutat, încă o dată, cu căldură noua vizită in Republica Zair a preşedinte­lui Republicii Socialiste Ro­mânia, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi a tovarăşei Elena Ceauşescu, arătînd că aceasta constituie o expresie a bunelor raporturi de prie­tenie şi colaborare dintre cele două ţări şi popoare. In acelaşi timp, şeful statului zairez şi-a manifestat satis­facţia de a se reîntîlni cu preşedintele Nicolae Ceauşescu şi de a avea împreună un schimb de păreri asupra evo­luţiei relaţiilor bilaterale, cît şi în legătură cu probleme ale vieţii internaţionale actuale. Preşedintele Nicolae Ceauşescu, exprimînd satis­facţia de a se afla din nou pe pămîntul zairez, a mulţu­mit preşedintelui Mobutu Sese Seko pentru primirea deosebit de călduroasă, prie­tenească, pentru ospitalitatea de care se bucură în Zair, subliniind că vede în aceasta o expresie a sentimentelor de stimă şi respect ce şi le nutresc reciproc popoarele noastre. Totodată, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a expri­mat convingerea că înţelege­rile la care se va ajunge cu prilejul actualelor convorbiri vor întări şi mai mult con­lucrarea dintre România şi Zair, corespunzător voinţei şi aspiraţiilor de pace şi pro­gres ale ambelor popoare. In timpul convorbirilor au fost analizate stadiul şi pers­pectivele relaţiilor româno­­zaireze, cei doi şefi de stat subliniind progresele înregis­trate în întărirea prieteniei şi colaborării dintre Româ­nia şi Zair. în acest sens, a fost relevată buna conlucrare dintre cele două ţări pe plan politic, economic şi în alte (Continuare în pag. a II-a) La centrul istoric al Mişcării Populare a Revoluţiei din Zair în cea de-a doua zi a vi­zitei oficiale de prietenie pe care tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii So­cialiste România, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, o întreprinde în Republica Zair, au fost înscrise noi şi semnificative momente, care au pus în lumină spiritul de înţelegere reciprocă şi caldă prietenie ce caracterizează re­laţiile dintre cele două ţări şi popoare. în dimineaţa zilei de marţi, preşedintele Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu, însoţiţi de preşedintele Mobutu Sese Seko şi doamna Mobutu, au făcut, la bordul navei „Kokolo“, o călătorie pe fluviul Zair, în portul Onatra, unde a avut loc îmbarcarea la bor­dul navei, înalţii oaspeţi au fost salutaţi cu onoruri mi­litare. Un mare număr de locui­tori ai capitalei zaireze, a­flaţi pe cheiul portului, au salutat cu căldură pe solii poporului român, scandînd urări de înaltă cinstire şi strigînd „Trăiască prietenia româno-zaireză!“ Cîntece şi dansuri, aclamaţii ce au dat expresie sentimentelor de prietenie. De la bordul navei, tovară­şul Nicolae Ceauşescu şi to­varăşa Elena Ceauşescu au răspuns îndelung manifest.­(Continuare în pag. a IlI-a) Tineri de la Fabrica de elemente hidropneumatice a întreprinderii „Balanţa“ Sibiu in faţa unor panouri cu acţionare hidraulică a mafinilor and to­­­Foto: Fred M­SS DIN SUMAR: # Văzute, citite, auzite; Jazz — Sibiu 1987; Agendă pionierească; Informaţii (în pagina a II-a) 0 Arpaşu de Jos — Ample lucrări de sezon pe păşunile naturale. (în pagina a IlI-a) Transformarea socialistă a agriculturii— proces obiectiv al făuririi noii societăţi In primăvara acestui an se împlineşte un sfert de veac de la încheierea cooperativi­zării agriculturii, proces am­plu şi profund care a marcat făurirea economiei socialiste unitare — temelia trainică a edificării noii orînduiri în patria noastră. Transforma­rea socialistă a agriculturii — proces logic, general va­labil pentru toate ţările care trec la construirea socialis­mului — a însemnat înfăp­tuirea revoluţiei socialiste în agricultură. _________________ instaurarea re­laţiilor de pro­ducţie socialiste, aşezarea agri­culturii pe baze­le unei producţii de tip in­tensiv. Deşi, după cum spu­neam, transformarea socia­listă a agriculturii este o ne­cesitate obiectivă a construc­ţiei socialismului, termenul, formele, metodele şi căile de realizare a ei diferă de la o ţară la alta, în funcţie de condiţiile concrete existente. Procesul cooperativizării a­­griculturii în ţara noastră a evidenţiat capacitatea poli­­tico-organizatorică a Partidu­lui Comunist Român, forţa sa de a mobiliza ţărănimea la edificarea noii agriculturi, a unei vieţi noi, mai bune şi mai demne. Conştient de marile răspunderi care-i re­vin, partidul nostru comu­nist a stabilit pentru fiecare etapă a revoluţiei obiectivele principale ale activităţii pen­tru rezolvarea problemei i­­grare. Astfel, într-o primă e­­tapă, P.C.R. a fixat ca sarci­nă imediată înfăptuirea re­formei agrare care să înlătu­re rămăşiţele feudale din a­­gricultură, să desfiinţeze mo­­şierimea ca clasă, să permi­tă refacerea structurilor a­­gricole. La îndemnul şi cu sprijinul partidului au luat fiinţă comitetele ţărăneşti de reformă “agrară, care au îm­părţit ţăranilor pămînturile moşiereşti, act revoluţionar consfinţit ulterior prin lege. Aplicînd creator învăţătura marxist-leninistă la condiţii­le concrete ale ţării noastre şi luînd în considerare tra­diţiile proprietăţii private a­­supra pămîntului, lupta se­culară a ţărănimii pentru _________ pămînt, condi­ţiile specifice în care s-a dez­voltat gospo­dăria ţărăneasc ““ că, necesitatea întăririi alianţei muncito­­reşti-ţărăneşti, P.C.R. a de­monstrat practic că înfăptui­rea reformei agrare pe calea exproprierii moşierilor şi împroprietăririi fără plată a ţăranilor era cea mai cores­punzătoare pentru ţara noas­tră. Cucerirea întregii puteri politice de către clasa mun­citoare, naţionalizarea prin­cipalelor mijloace de produc­ţie din industrie şi trecerea la industrializarea socialistă a ţării au pus noi obiective în faţa partidului privind re­zolvarea problemei agrare, înfăptuirea cooperativizării agriculturii, crearea pe aceas­tă bază a condiţiilor pentru dezvoltarea intensivă şi mul­tilaterală a acestei ramuri a economiei naţionale. Răspun­­zînd acestei necesităţi obiec­tive, plenara C.C. al P.C.R. din 3—5 martie 1949 a pus în faţa poporului sarcini de transformare socialistă a a­­griculturii, stabilind progra­m Continuare în pag. a IlI-a) 25 de ani de la încheierea cooperativizării agriculturii Fiecare oră şi zi bune de lucru­r­i folosite din plin bătăliei pentru recolte mari şi sigura! Acum, datorită rămînerilor în urmă cauzate de evoluţia vremii, nu se mai pune pro­blema ce lucrări agricole in­tră în urgenţa întîi. Priorită­ţile depind de starea terenu­lui, de posibilităţile de a in­corpora sămînţa în sol în condiţii optime. Elemente hotărîtoare ră-________________ mîn organiza­rea, programa­rea pînă la a­­mănunt a fiecărui om şi a­­gregat, folosirea cu maximă eficienţă a fiecărei ore şi zi bune de lucru. Sub aceste comandamente, în unităţile din componenţa C.U.A.S.C. Bazna au fost finalizate lu­crările de fertilizat fazial culturile cerealiere însămîn­­ţate în toamnă (2 000 hectare grîu, 750 hectare orz) şi s-a intrat cu toate forţele la se­mănat. Urgenţele au fost sta­bilite funcţie de starea te­renului şi amplasarea cultu­rilor. La C.A.P. Blăjel — spre exemplu, — pentru că în Dealul Velţului terenul era apt de a primi sămînţa, s-a intrat cu toate forţele la însămînţatul sfeclei de za­hăr, iar la Dîrlos, în aceleaşi condiţii, s-a trecut la însă­mînţatul borceagului, în toa­te unităţile se lucrează in­tens la sortarea cartofilor de sămînţă, în toate unităţile ________________ există dorin­ţa nemărturisită de a realiza, încă din acest an, recolte care să se înca­dreze în haremurile stabilite pentru înfăptuirea obiective­lor noii revoluţii agrare. La C.A.P. Blăjel şi Velţ, se fac pregătiri pentru realizarea u­­nor recolte de 8 000 kg/ha la culturile de grîu şi orz, la G.A.P. Bazna se are în ve­dere ca pe suprafeţele culti­vate cu porumb să se obţină recolte de 20 000 kg ştiuieţii ha, la Brateiu — 50 000 kg cartofi de toamnă/ha, la Cir­los — 65 000 kg sfeclă de za­­hăr/ha. I. FLESCHIN Campania agricolă LA ZI La Şelimbăr — o bogată agendă de lucrări edilitar-gospodăreşti Mercurul termometrului a urcat vertiginos în ultimele zile, semn că primăvara îşi intră — definitiv, sperăm — în drepturi. Şi, ca în fiecare nouă primăvară, ne-a intrat un obicei să participăm, in propriul bene­ficiu, la acţiu­nile edilitar­gospodăreşti .......... menite să confere un aspect cît mai plăcut localităţilor noastre, cartierelor şi străzi­lor noastre. Valorilor de arhi­tectură, a impozantelor con­strucţii de sporită funcţiona­litate, pretutindeni prezente, trebuie să le adăugăm, fie­care dintre noi, efortul şi erija pentru mai buna gospo­dărire, pentru menţinerea cu­răţeniei. Ziarul nostru şi-a propus, ca, pe parcursul mai multor articole, să evidenţieze ini­ţiativele valoroase, să popu­larizeze experienţele poziti­ve şi, unde va fi cazul, să intervină pentru „dezgheţa­rea“ spiritului civic şi mobi­lizarea cetăţenilor la acţiuni­le edilitar-gospodăreşti speci­fice sezonului in care ne a­­flă ca. Facem aceasta cu con­vingerea că de spiritul nos­tru de iniţiativă, de partici­parea responsabilă la acţiu­nile iniţiate de consiliile populare, asociaţiile de loca­tari, comitetele de cetăţeni şi deputaţi depinde schimbarea înfăţişării ca­drului ambiental al localităţilor în care trăim şi muncim. La cîteva din re­perele cuprinse pe agenda gospodarilor şelimbăreni ne vom referi în continuare. Să dăm cuvîntul pentru început tovarăşului Eugen (Continuare în pag. a IlI-a) Mircea BIŢU Localităţile noastre mai frumoase, mai bine gospodărite

Next