Tribuna Sibiului, aprilie-iunie 1987 (Anul 39, nr. 9225-9301)
1987-04-01 / nr. 9225
PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VAImina: ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI Al CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXXIX, nr. 9 225 Miercuri, 1 aprilie 1987 4 pagini, 50 bani Vizita oficială de prietenie a tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, împreună cu tovarăşa ELENA CEAUŞESCU, în Republica Zair Convorbiri oficiale Marţi, 31 martie, la bordul navei prezidenţiale „Kokolo“ au avut loc convorbiri oficiale între tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, şi preşedintele fondator al Mişcării Populare a Revoluţiei, preşedintele Republicii Zair, Mobutu Sese Seko. Preşedintele Mobutu Şese Seko a salutat, încă o dată, cu căldură noua vizită in Republica Zair a preşedintelui Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi a tovarăşei Elena Ceauşescu, arătînd că aceasta constituie o expresie a bunelor raporturi de prietenie şi colaborare dintre cele două ţări şi popoare. In acelaşi timp, şeful statului zairez şi-a manifestat satisfacţia de a se reîntîlni cu preşedintele Nicolae Ceauşescu şi de a avea împreună un schimb de păreri asupra evoluţiei relaţiilor bilaterale, cît şi în legătură cu probleme ale vieţii internaţionale actuale. Preşedintele Nicolae Ceauşescu, exprimînd satisfacţia de a se afla din nou pe pămîntul zairez, a mulţumit preşedintelui Mobutu Sese Seko pentru primirea deosebit de călduroasă, prietenească, pentru ospitalitatea de care se bucură în Zair, subliniind că vede în aceasta o expresie a sentimentelor de stimă şi respect ce şi le nutresc reciproc popoarele noastre. Totodată, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a exprimat convingerea că înţelegerile la care se va ajunge cu prilejul actualelor convorbiri vor întări şi mai mult conlucrarea dintre România şi Zair, corespunzător voinţei şi aspiraţiilor de pace şi progres ale ambelor popoare. In timpul convorbirilor au fost analizate stadiul şi perspectivele relaţiilor românozaireze, cei doi şefi de stat subliniind progresele înregistrate în întărirea prieteniei şi colaborării dintre România şi Zair. în acest sens, a fost relevată buna conlucrare dintre cele două ţări pe plan politic, economic şi în alte (Continuare în pag. a II-a) La centrul istoric al Mişcării Populare a Revoluţiei din Zair în cea de-a doua zi a vizitei oficiale de prietenie pe care tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, o întreprinde în Republica Zair, au fost înscrise noi şi semnificative momente, care au pus în lumină spiritul de înţelegere reciprocă şi caldă prietenie ce caracterizează relaţiile dintre cele două ţări şi popoare. în dimineaţa zilei de marţi, preşedintele Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu, însoţiţi de preşedintele Mobutu Sese Seko şi doamna Mobutu, au făcut, la bordul navei „Kokolo“, o călătorie pe fluviul Zair, în portul Onatra, unde a avut loc îmbarcarea la bordul navei, înalţii oaspeţi au fost salutaţi cu onoruri militare. Un mare număr de locuitori ai capitalei zaireze, aflaţi pe cheiul portului, au salutat cu căldură pe solii poporului român, scandînd urări de înaltă cinstire şi strigînd „Trăiască prietenia româno-zaireză!“ Cîntece şi dansuri, aclamaţii ce au dat expresie sentimentelor de prietenie. De la bordul navei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au răspuns îndelung manifest.(Continuare în pag. a IlI-a) Tineri de la Fabrica de elemente hidropneumatice a întreprinderii „Balanţa“ Sibiu in faţa unor panouri cu acţionare hidraulică a mafinilor and toFoto: Fred MSS DIN SUMAR: # Văzute, citite, auzite; Jazz — Sibiu 1987; Agendă pionierească; Informaţii (în pagina a II-a) 0 Arpaşu de Jos — Ample lucrări de sezon pe păşunile naturale. (în pagina a IlI-a) Transformarea socialistă a agriculturii— proces obiectiv al făuririi noii societăţi In primăvara acestui an se împlineşte un sfert de veac de la încheierea cooperativizării agriculturii, proces amplu şi profund care a marcat făurirea economiei socialiste unitare — temelia trainică a edificării noii orînduiri în patria noastră. Transformarea socialistă a agriculturii — proces logic, general valabil pentru toate ţările care trec la construirea socialismului — a însemnat înfăptuirea revoluţiei socialiste în agricultură. _________________ instaurarea relaţiilor de producţie socialiste, aşezarea agriculturii pe bazele unei producţii de tip intensiv. Deşi, după cum spuneam, transformarea socialistă a agriculturii este o necesitate obiectivă a construcţiei socialismului, termenul, formele, metodele şi căile de realizare a ei diferă de la o ţară la alta, în funcţie de condiţiile concrete existente. Procesul cooperativizării agriculturii în ţara noastră a evidenţiat capacitatea politico-organizatorică a Partidului Comunist Român, forţa sa de a mobiliza ţărănimea la edificarea noii agriculturi, a unei vieţi noi, mai bune şi mai demne. Conştient de marile răspunderi care-i revin, partidul nostru comunist a stabilit pentru fiecare etapă a revoluţiei obiectivele principale ale activităţii pentru rezolvarea problemei igrare. Astfel, într-o primă etapă, P.C.R. a fixat ca sarcină imediată înfăptuirea reformei agrare care să înlăture rămăşiţele feudale din agricultură, să desfiinţeze moşierimea ca clasă, să permită refacerea structurilor agricole. La îndemnul şi cu sprijinul partidului au luat fiinţă comitetele ţărăneşti de reformă “agrară, care au împărţit ţăranilor pămînturile moşiereşti, act revoluţionar consfinţit ulterior prin lege. Aplicînd creator învăţătura marxist-leninistă la condiţiile concrete ale ţării noastre şi luînd în considerare tradiţiile proprietăţii private asupra pămîntului, lupta seculară a ţărănimii pentru _________ pămînt, condiţiile specifice în care s-a dezvoltat gospodăria ţărăneasc ““ că, necesitatea întăririi alianţei muncitoreşti-ţărăneşti, P.C.R. a demonstrat practic că înfăptuirea reformei agrare pe calea exproprierii moşierilor şi împroprietăririi fără plată a ţăranilor era cea mai corespunzătoare pentru ţara noastră. Cucerirea întregii puteri politice de către clasa muncitoare, naţionalizarea principalelor mijloace de producţie din industrie şi trecerea la industrializarea socialistă a ţării au pus noi obiective în faţa partidului privind rezolvarea problemei agrare, înfăptuirea cooperativizării agriculturii, crearea pe această bază a condiţiilor pentru dezvoltarea intensivă şi multilaterală a acestei ramuri a economiei naţionale. Răspunzînd acestei necesităţi obiective, plenara C.C. al P.C.R. din 3—5 martie 1949 a pus în faţa poporului sarcini de transformare socialistă a agriculturii, stabilind program Continuare în pag. a IlI-a) 25 de ani de la încheierea cooperativizării agriculturii Fiecare oră şi zi bune de lucruri folosite din plin bătăliei pentru recolte mari şi sigura! Acum, datorită rămînerilor în urmă cauzate de evoluţia vremii, nu se mai pune problema ce lucrări agricole intră în urgenţa întîi. Priorităţile depind de starea terenului, de posibilităţile de a incorpora sămînţa în sol în condiţii optime. Elemente hotărîtoare ră-________________ mîn organizarea, programarea pînă la amănunt a fiecărui om şi agregat, folosirea cu maximă eficienţă a fiecărei ore şi zi bune de lucru. Sub aceste comandamente, în unităţile din componenţa C.U.A.S.C. Bazna au fost finalizate lucrările de fertilizat fazial culturile cerealiere însămînţate în toamnă (2 000 hectare grîu, 750 hectare orz) şi s-a intrat cu toate forţele la semănat. Urgenţele au fost stabilite funcţie de starea terenului şi amplasarea culturilor. La C.A.P. Blăjel — spre exemplu, — pentru că în Dealul Velţului terenul era apt de a primi sămînţa, s-a intrat cu toate forţele la însămînţatul sfeclei de zahăr, iar la Dîrlos, în aceleaşi condiţii, s-a trecut la însămînţatul borceagului, în toate unităţile se lucrează intens la sortarea cartofilor de sămînţă, în toate unităţile ________________ există dorinţa nemărturisită de a realiza, încă din acest an, recolte care să se încadreze în haremurile stabilite pentru înfăptuirea obiectivelor noii revoluţii agrare. La C.A.P. Blăjel şi Velţ, se fac pregătiri pentru realizarea unor recolte de 8 000 kg/ha la culturile de grîu şi orz, la G.A.P. Bazna se are în vedere ca pe suprafeţele cultivate cu porumb să se obţină recolte de 20 000 kg ştiuieţii ha, la Brateiu — 50 000 kg cartofi de toamnă/ha, la Cirlos — 65 000 kg sfeclă de zahăr/ha. I. FLESCHIN Campania agricolă LA ZI La Şelimbăr — o bogată agendă de lucrări edilitar-gospodăreşti Mercurul termometrului a urcat vertiginos în ultimele zile, semn că primăvara îşi intră — definitiv, sperăm — în drepturi. Şi, ca în fiecare nouă primăvară, ne-a intrat un obicei să participăm, in propriul beneficiu, la acţiunile edilitargospodăreşti .......... menite să confere un aspect cît mai plăcut localităţilor noastre, cartierelor şi străzilor noastre. Valorilor de arhitectură, a impozantelor construcţii de sporită funcţionalitate, pretutindeni prezente, trebuie să le adăugăm, fiecare dintre noi, efortul şi erija pentru mai buna gospodărire, pentru menţinerea curăţeniei. Ziarul nostru şi-a propus, ca, pe parcursul mai multor articole, să evidenţieze iniţiativele valoroase, să popularizeze experienţele pozitive şi, unde va fi cazul, să intervină pentru „dezgheţarea“ spiritului civic şi mobilizarea cetăţenilor la acţiunile edilitar-gospodăreşti specifice sezonului in care ne află ca. Facem aceasta cu convingerea că de spiritul nostru de iniţiativă, de participarea responsabilă la acţiunile iniţiate de consiliile populare, asociaţiile de locatari, comitetele de cetăţeni şi deputaţi depinde schimbarea înfăţişării cadrului ambiental al localităţilor în care trăim şi muncim. La cîteva din reperele cuprinse pe agenda gospodarilor şelimbăreni ne vom referi în continuare. Să dăm cuvîntul pentru început tovarăşului Eugen (Continuare în pag. a IlI-a) Mircea BIŢU Localităţile noastre mai frumoase, mai bine gospodărite