Tribuna Sibiului, octombrie-decembrie 1987 (Anul 39, nr. 9381-9459)

1987-10-01 / nr. 9381

în întîmpinarea Conferinţei Naţionale a partidului Preocupări susţinute pentru înfăptuirea sarcinilor de plan Intre unităţile economice ale oraşului Dumbrăveni, co­operativa meşteşugărească „Dumbrava" ocupă un loc dis­tinct. Prin producţia indus­trială realizată şi prin prestă­rile de servicii către popu­laţie, desfăşurate de cei a­­proximativ 600 de meşteşu­gari, se acoperă un impor­tant sector de activitate, fă­ră de care industria oraşului s-ar resimţi. Ioan Nuţu, vice­preşedintele cooperativei, ne vorbeşte cu mîndrie, spre exemplu, despre secţiile de tîmplărie, una fiind profila­tă pe producerea de mic mo­bilier pentru export, bine primit de par­tenerii din S.U.A. şi Fran­ţa. Sau, despre secţia de în­călţăminte, de un an mutată î­ntr-o nouă hală, cu flu­xuri tehnologi­ce organizate industrial, şi unde se produc, în medie, 125 mii perechi încălţăminte în fiecare lună. Tot în acest context, să nu uităm cele 34 unităţi prestatoare de servicii ale cooperativei, prin care se asigură toate utilităţile pen­tru locuitorii oraşului. Ală­turi de servicii de strictă ne­cesitate, cooperativa s-a pre­ocupat continuu pentru lăr­girea activităţilor de acest gen, sau venind în intimpi­narea unor noi cerinţe ale populaţiei. Astfel,­­s-a înfiin­ţat un sector de construcţii, unde se realizează o serie de prefabricate pentru unităţi a­­gricole, dar care prestează şi lucrări de construcţii sau re­paraţii pentru populaţie (sau unităţi socialiste). De aseme­nea, s-a pus în funcţiune un gater, unde se realizează se­mifabricate pentru propria producţie de tîmplărie, dar se asigură şi prestaţii pen­tru populaţie. In majoritatea activităţilor desfăşurate s-a a­vut în atenţie nu doar utili­zarea forţei de muncă din zo­nă, ci şi valorificarea resur­selor de materii prime loca­le. Este cazul lemnului, apoi pietrişul şi nisipul, dar şi ră­chita, din care se realizează frumoase împletituri. Pentru asigurarea materiei prime în cantităţi suficiente, coopera­tiva chiar şi-a plantat un hectar cu răchită. Revenind la activităţile de producţie industrială, care deţin totuşi ponderea ca va­loare în totalul producţiei marfă, am dorit să cunoaştem mai îndeaproape principalele secţii ale coo­perativei. Aşa am ajuns la secţia tîmplă­rie pentru ex­port, unde toc­mai se pregă­tea pentru ex­pediere la un beneficiar din S.U.A. un nou lot de produse de mobilier pentru copii. „Din 1983 am început să lucrăm produse la export — ne spu­ne maistrul Ioan Damian, şe­ful secţiei. Clienţii noştri au fost mulţumiţi, astfel că şi-au repetat în fiecare an comen­zile, iar noi avem mereu gri­jă să facem produse de bună calitate şi să ne onorăm la timp contractele“. Printr-o bună organizare a muncii în ateliere, prin vred­nicia şi îndemînarea oameni­lor , între care trebuie să-i amintim pe Ioan Schmidt, şef de echipă la fi­(Continuare în pag. a IlI-a) Nicolae ACHIM La cooperaţi­va meşteşugărească „DUMBRAVA“ Dumbrăveni Angajamentul asumat în întrecerea socialistă a fost depăşit­ încheierea trimestrului iii marchează, pentru colectivul de oameni ai muncii de la I.M.A. Sibiu, un moment de satisfacţie. Angajamentul a­­sumat în întrecerea socia­listă a fost depăşit cu un milion lei, la valoarea pro­ducţiei marfă. Acest succes se datorează îmbunătăţirilor aduse pe linia organizări şi modernizării producţiei şi a muncii, a probităţii profe­sionale a oamenilor de aici şi a hotăririi lor de a se înscrie cu realizările pe coor­donatele stabilite prin plan. Şi nu este lipsit de im­portanţă faptul că, pe pe­rioada de plan încheiată, întreprinderea a obţinut o producţie marfă suplimenta­ră de­­5,2 milioane lei, care se materializează in maşini şi utilaje specifice agricul­turii (batoze pentru porumb), in piese de schimb destina­te modernizării plugurilor şi a semănătorilor pentru ce­reale păioase. Această ade­vărată rodnicie a muncii es­te ilustrată şi prin depăşirea planului productivităţii mun­cii cu 3,5 la sută. Referindu­­ne la eficienţa economică, este semnificativ faptul că indicatorul „cheltuieli la 1 000 lei producţie marfă" are o evoluţie regresivă. Dacă pe 7 luni economiile faţă de nivelul planificat erau de 24,8 lei la total şi de 22,1 lei la materiale, pe 8 luni au a­­juns la 27 lei şi, respectiv la 35,9 lei. Colectivul de oameni ai muncii de la I.M.A. Sibiu au păşit în ultimul trimestru al anului cu hotărîrea fermă de a obţine, în continuare, re­zultate pe măsura eforturilor care se fac, a experienţei dobindite. (C. B.). Utecistele Ioana Georgescu şi Maria Chiroiu, două harnice munci­toare din atelierul de pregătire al unităţii­­ mobilă a I.P.L. Sibiu ifim PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI VA­I ORGAN Al COMITETULUI JUDETEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDETEAN Anul XXXIX, nr. 9 381 Joi, 1 octombrie 19874 pagini, 50 bani PRIMIRI LA TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU __________________________________________________________________ A. K. Antonov, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit, miercuri, pe tovară­şul A.K. Antonov, vicepreşedin­te al Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., care a efectuat o vi­zită în ţara noastră. In timpul întrevederii au fost abordate probleme legate de dezvoltarea, în continuare, a relaţiilor de prietenie şi co­laborare dintre ţările şi po­poarele noastre, în spiritul în­ţelegerilor convenite la cel mai înalt nivel. In acest sens, au fost discutate îndeosebi aspec­te privind extinderea colaboră­rii economice şi tehnico-ştiinţi­­fice, amplificarea cooperării şi specializării în producţie, creş­terea şi diversificarea schimbu­rilor comerciale, pe baze reci­proc avantajoase, dintre Ro­mânia şi Uniunea Sovietică. S-au stabilit noi măsuri şi ac­ţiuni care să­­asigure înfăptui­rea în cele mai bune condiţii a Programului de lungă durată privind dezvoltarea colaborării economice şi tehnico-ştiinţifice dintre Republica Socialistă Ro­mânia şi U.R.S.S. pe perioada pînă în anul 2000, semnat la cel mai înalt nivel. In cadrul întrevederii , au fost examinate, de asemenea, probleme referitoare la cola­borarea dintre cele două ţări în cadrul C.A.E.R. • S-a subliniat că dezvoltarea şi mai puternică a conlucrării româno-sovietice pe plan eco­nomic, tehnico-ştiinţific şi în alte domenii de activitate este în folosul şi spre binele ţărilor şi popoarelor noastre, al cau­zei generale a socialismului, progresului și păcii. Trimisul special al preşedintelui R.A. Egipt Preşedintele Republicii Socia­liste­­ România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, miercuri, pe Mohamed Abdel­­lah, trimis special al preşedin­telui Republicii Arabe Egipt. In timpul întrevederii au fost relevate relaţiile de prietenie şi colaborare multilaterală din­tre cele două ţări şi popoare, subliniindu-se rolul determi­nant al dialogului la cel mai înalt nivel în dezvoltarea şi întărirea continuă a acestor ra­porturi. Preşedintele­­Nicolae Ceauşescu a reafirmat, şi cu acest prilej, poziţia României privind reglementarea prin mijloace paşnice a situaţiei din Orientul Mijlociu, realizarea unei păci globale, durabile şi juste în regiune. In acest sens, preşedintele României a relie­fat importanţa organizării, în­­tr-un timp cit mai scurt, a unei conferinţe în problemele Orientului Mijlociu cu partici­parea tuturor ţărilor interesa­te, inclusiv a Organizaţiei pen­tru Eliberarea Palestinei , ca reprezentat unic şi legitim al poporului palestinian, a Israe­lului, precum şi a membrilor permanenţi ai­­ Consiliului de Securitate. Trimisul special al preşedin­telui Mohamed Hosni Mubarak a evidenţiat înalta apreciere de care se bucură în Egipt po­ziţia României, a preşedintelui Nicolae Ceauşescu, în direcţia soluţionării marilor probleme care confruntă omenirea, in­clusiv în direcţia instaurării unei păci trainice şi juste în Orientul Mijlociu. Aspect de muncă surprins la un dispozitiv de alimentare a unei maşini flayer din noua secţie filatură a întreprinderii „Tirnava” Mediaş Foto: Fred M­SS Lucrările de recoltat şi semănat la A. E. S. C. L­ pot şi trebuie Luni, 28 septembrie, la A.E.S.C.L. Sibiu s-a lucrat din plin. Alături de persona­lul permanent şi sezonier la lucrările de recoltat rădăci­­noase au fost antrenaţi şi 1 800 elevi de la diferite li­cee din municipiul Sibiu. Pen­tru ca această forţă de mun­că să ajungă la timp la­­punctele de lucru, A.E.S.C.L. Sibiu a contractat cu staţia C.F.R. un tren special pentru Şelimbăr, iar pentru Cristian 4 vagoane. Deci, în 28 septembrie, în fermele de producţie ale A.E.S.C.L. Sibiu s-a lucrat cu personalul permanent şi se­zonier din cele 6 ferme, plus 1800 elevi, recoltîndu-se cca 30 tone morcovi (!) adică foarte puţin în raport cu forţa de muncă existentă. Precizăm că norma pentru un lucrător la activitatea de recoltat mor­covi după dislocator este de 300 kilograme/zi... Această problemă trebuie să dea de gîndit în modul cel mai se­rios tuturor celor care orga­nizează activitatea sau parti­cipă la munca de pe ogoare, întrucît la A.E.S.C.L. Sibiu mai sînt de recoltat morcovii de pe 70 de hectare, pătrun­jelul de pe 30 de hectare, ţe­­lina de pe 20 de hectare, păstîrnacul de pe 20 de hec­tare, varza de toamnă de pe 55 de hectare, varza roşie de pe 10 hectare, la care se a­­daugă suprafeţele cultivate cu ridichi de iarnă şi sfeclă ro­şie. Un alt aspect. In vederea satisfacerii cerinţelor de con­sum cu legume şi verdeţuri, pentru anul viitor, planul a fost suplimentat cu 25 hectare la spanac, cu 25 hectare la ceapă verde şi cu 50 de hec­­­­tare in salată. Aceste culturi trebuie însămînţate acum în toamnă. Şi nu oricum şi ori­­cind, ci numai în perioadele optime. Dacă la toate aces­tea mai adăugăm şi faptul că, pe măsură ce avansăm în toamnă, condiţiile de muncă devin tot mai grele şi că, pâ­nă în noiembrie, întreaga su­prafaţă de teren aparţinînd A.E.S.C.L. Sibiu (741 hectare) trebuie pregătită pentru însă­­mînţările de primăvară, a­­vem tabloul complet a ceea ce s-a lucrat şi ce mai tre­buie făcut. Readucem din nou în atenţie prevederile din De­cizia 959/1987 a Comitetului executiv al Consiliului popu­lar judeţean, precum şi cele­lalte indicaţii date, prin care s-a stabilit ca pentru fiecare participant la lucrările agri­cole să se aplice norme pri­vind volumul şi calitatea lu­crărilor ce trebuie să le exe­cute, care sunt obligatorii. Credem că nu este cazul să lămurim pe nimeni ce impor­tanţă are recoltarea la timp şi fără pierderi a roadelor pă­­mintului, precum şi pregătirea producţiilor din anul viitor. Dar, în acelaşi timp, este ca­zul să fie luate măsuri ferme la A.E.S.C.L. Sibiu pentru fo­losirea deplină a forţei de muncă şi grăbirea executării tuturor lucrărilor din această campanie agricolă de toam­nă.­ FLESCHIN să se încadreze în termene!

Next