Tribuna Sibiului, octombrie-decembrie 1987 (Anul 39, nr. 9381-9459)
1987-10-01 / nr. 9381
în întîmpinarea Conferinţei Naţionale a partidului Preocupări susţinute pentru înfăptuirea sarcinilor de plan Intre unităţile economice ale oraşului Dumbrăveni, cooperativa meşteşugărească „Dumbrava" ocupă un loc distinct. Prin producţia industrială realizată şi prin prestările de servicii către populaţie, desfăşurate de cei aproximativ 600 de meşteşugari, se acoperă un important sector de activitate, fără de care industria oraşului s-ar resimţi. Ioan Nuţu, vicepreşedintele cooperativei, ne vorbeşte cu mîndrie, spre exemplu, despre secţiile de tîmplărie, una fiind profilată pe producerea de mic mobilier pentru export, bine primit de partenerii din S.U.A. şi Franţa. Sau, despre secţia de încălţăminte, de un an mutată într-o nouă hală, cu fluxuri tehnologice organizate industrial, şi unde se produc, în medie, 125 mii perechi încălţăminte în fiecare lună. Tot în acest context, să nu uităm cele 34 unităţi prestatoare de servicii ale cooperativei, prin care se asigură toate utilităţile pentru locuitorii oraşului. Alături de servicii de strictă necesitate, cooperativa s-a preocupat continuu pentru lărgirea activităţilor de acest gen, sau venind în intimpinarea unor noi cerinţe ale populaţiei. Astfel,s-a înfiinţat un sector de construcţii, unde se realizează o serie de prefabricate pentru unităţi agricole, dar care prestează şi lucrări de construcţii sau reparaţii pentru populaţie (sau unităţi socialiste). De asemenea, s-a pus în funcţiune un gater, unde se realizează semifabricate pentru propria producţie de tîmplărie, dar se asigură şi prestaţii pentru populaţie. In majoritatea activităţilor desfăşurate s-a avut în atenţie nu doar utilizarea forţei de muncă din zonă, ci şi valorificarea resurselor de materii prime locale. Este cazul lemnului, apoi pietrişul şi nisipul, dar şi răchita, din care se realizează frumoase împletituri. Pentru asigurarea materiei prime în cantităţi suficiente, cooperativa chiar şi-a plantat un hectar cu răchită. Revenind la activităţile de producţie industrială, care deţin totuşi ponderea ca valoare în totalul producţiei marfă, am dorit să cunoaştem mai îndeaproape principalele secţii ale cooperativei. Aşa am ajuns la secţia tîmplărie pentru export, unde tocmai se pregătea pentru expediere la un beneficiar din S.U.A. un nou lot de produse de mobilier pentru copii. „Din 1983 am început să lucrăm produse la export — ne spune maistrul Ioan Damian, şeful secţiei. Clienţii noştri au fost mulţumiţi, astfel că şi-au repetat în fiecare an comenzile, iar noi avem mereu grijă să facem produse de bună calitate şi să ne onorăm la timp contractele“. Printr-o bună organizare a muncii în ateliere, prin vrednicia şi îndemînarea oamenilor , între care trebuie să-i amintim pe Ioan Schmidt, şef de echipă la fi(Continuare în pag. a IlI-a) Nicolae ACHIM La cooperaţiva meşteşugărească „DUMBRAVA“ Dumbrăveni Angajamentul asumat în întrecerea socialistă a fost depăşit încheierea trimestrului iii marchează, pentru colectivul de oameni ai muncii de la I.M.A. Sibiu, un moment de satisfacţie. Angajamentul asumat în întrecerea socialistă a fost depăşit cu un milion lei, la valoarea producţiei marfă. Acest succes se datorează îmbunătăţirilor aduse pe linia organizări şi modernizării producţiei şi a muncii, a probităţii profesionale a oamenilor de aici şi a hotăririi lor de a se înscrie cu realizările pe coordonatele stabilite prin plan. Şi nu este lipsit de importanţă faptul că, pe perioada de plan încheiată, întreprinderea a obţinut o producţie marfă suplimentară de5,2 milioane lei, care se materializează in maşini şi utilaje specifice agriculturii (batoze pentru porumb), in piese de schimb destinate modernizării plugurilor şi a semănătorilor pentru cereale păioase. Această adevărată rodnicie a muncii este ilustrată şi prin depăşirea planului productivităţii muncii cu 3,5 la sută. Referindune la eficienţa economică, este semnificativ faptul că indicatorul „cheltuieli la 1 000 lei producţie marfă" are o evoluţie regresivă. Dacă pe 7 luni economiile faţă de nivelul planificat erau de 24,8 lei la total şi de 22,1 lei la materiale, pe 8 luni au ajuns la 27 lei şi, respectiv la 35,9 lei. Colectivul de oameni ai muncii de la I.M.A. Sibiu au păşit în ultimul trimestru al anului cu hotărîrea fermă de a obţine, în continuare, rezultate pe măsura eforturilor care se fac, a experienţei dobindite. (C. B.). Utecistele Ioana Georgescu şi Maria Chiroiu, două harnice muncitoare din atelierul de pregătire al unităţii mobilă a I.P.L. Sibiu ifim PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI VAI ORGAN Al COMITETULUI JUDETEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDETEAN Anul XXXIX, nr. 9 381 Joi, 1 octombrie 19874 pagini, 50 bani PRIMIRI LA TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU __________________________________________________________________ A. K. Antonov, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit, miercuri, pe tovarăşul A.K. Antonov, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., care a efectuat o vizită în ţara noastră. In timpul întrevederii au fost abordate probleme legate de dezvoltarea, în continuare, a relaţiilor de prietenie şi colaborare dintre ţările şi popoarele noastre, în spiritul înţelegerilor convenite la cel mai înalt nivel. In acest sens, au fost discutate îndeosebi aspecte privind extinderea colaborării economice şi tehnico-ştiinţifice, amplificarea cooperării şi specializării în producţie, creşterea şi diversificarea schimburilor comerciale, pe baze reciproc avantajoase, dintre România şi Uniunea Sovietică. S-au stabilit noi măsuri şi acţiuni care săasigure înfăptuirea în cele mai bune condiţii a Programului de lungă durată privind dezvoltarea colaborării economice şi tehnico-ştiinţifice dintre Republica Socialistă România şi U.R.S.S. pe perioada pînă în anul 2000, semnat la cel mai înalt nivel. In cadrul întrevederii , au fost examinate, de asemenea, probleme referitoare la colaborarea dintre cele două ţări în cadrul C.A.E.R. • S-a subliniat că dezvoltarea şi mai puternică a conlucrării româno-sovietice pe plan economic, tehnico-ştiinţific şi în alte domenii de activitate este în folosul şi spre binele ţărilor şi popoarelor noastre, al cauzei generale a socialismului, progresului și păcii. Trimisul special al preşedintelui R.A. Egipt Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, miercuri, pe Mohamed Abdellah, trimis special al preşedintelui Republicii Arabe Egipt. In timpul întrevederii au fost relevate relaţiile de prietenie şi colaborare multilaterală dintre cele două ţări şi popoare, subliniindu-se rolul determinant al dialogului la cel mai înalt nivel în dezvoltarea şi întărirea continuă a acestor raporturi. PreşedinteleNicolae Ceauşescu a reafirmat, şi cu acest prilej, poziţia României privind reglementarea prin mijloace paşnice a situaţiei din Orientul Mijlociu, realizarea unei păci globale, durabile şi juste în regiune. In acest sens, preşedintele României a reliefat importanţa organizării, într-un timp cit mai scurt, a unei conferinţe în problemele Orientului Mijlociu cu participarea tuturor ţărilor interesate, inclusiv a Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei , ca reprezentat unic şi legitim al poporului palestinian, a Israelului, precum şi a membrilor permanenţi ai Consiliului de Securitate. Trimisul special al preşedintelui Mohamed Hosni Mubarak a evidenţiat înalta apreciere de care se bucură în Egipt poziţia României, a preşedintelui Nicolae Ceauşescu, în direcţia soluţionării marilor probleme care confruntă omenirea, inclusiv în direcţia instaurării unei păci trainice şi juste în Orientul Mijlociu. Aspect de muncă surprins la un dispozitiv de alimentare a unei maşini flayer din noua secţie filatură a întreprinderii „Tirnava” Mediaş Foto: Fred MSS Lucrările de recoltat şi semănat la A. E. S. C. L pot şi trebuie Luni, 28 septembrie, la A.E.S.C.L. Sibiu s-a lucrat din plin. Alături de personalul permanent şi sezonier la lucrările de recoltat rădăcinoase au fost antrenaţi şi 1 800 elevi de la diferite licee din municipiul Sibiu. Pentru ca această forţă de muncă să ajungă la timp lapunctele de lucru, A.E.S.C.L. Sibiu a contractat cu staţia C.F.R. un tren special pentru Şelimbăr, iar pentru Cristian 4 vagoane. Deci, în 28 septembrie, în fermele de producţie ale A.E.S.C.L. Sibiu s-a lucrat cu personalul permanent şi sezonier din cele 6 ferme, plus 1800 elevi, recoltîndu-se cca 30 tone morcovi (!) adică foarte puţin în raport cu forţa de muncă existentă. Precizăm că norma pentru un lucrător la activitatea de recoltat morcovi după dislocator este de 300 kilograme/zi... Această problemă trebuie să dea de gîndit în modul cel mai serios tuturor celor care organizează activitatea sau participă la munca de pe ogoare, întrucît la A.E.S.C.L. Sibiu mai sînt de recoltat morcovii de pe 70 de hectare, pătrunjelul de pe 30 de hectare, ţelina de pe 20 de hectare, păstîrnacul de pe 20 de hectare, varza de toamnă de pe 55 de hectare, varza roşie de pe 10 hectare, la care se adaugă suprafeţele cultivate cu ridichi de iarnă şi sfeclă roşie. Un alt aspect. In vederea satisfacerii cerinţelor de consum cu legume şi verdeţuri, pentru anul viitor, planul a fost suplimentat cu 25 hectare la spanac, cu 25 hectare la ceapă verde şi cu 50 de hectare in salată. Aceste culturi trebuie însămînţate acum în toamnă. Şi nu oricum şi oricind, ci numai în perioadele optime. Dacă la toate acestea mai adăugăm şi faptul că, pe măsură ce avansăm în toamnă, condiţiile de muncă devin tot mai grele şi că, până în noiembrie, întreaga suprafaţă de teren aparţinînd A.E.S.C.L. Sibiu (741 hectare) trebuie pregătită pentru însămînţările de primăvară, avem tabloul complet a ceea ce s-a lucrat şi ce mai trebuie făcut. Readucem din nou în atenţie prevederile din Decizia 959/1987 a Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean, precum şi celelalte indicaţii date, prin care s-a stabilit ca pentru fiecare participant la lucrările agricole să se aplice norme privind volumul şi calitatea lucrărilor ce trebuie să le execute, care sunt obligatorii. Credem că nu este cazul să lămurim pe nimeni ce importanţă are recoltarea la timp şi fără pierderi a roadelor pămintului, precum şi pregătirea producţiilor din anul viitor. Dar, în acelaşi timp, este cazul să fie luate măsuri ferme la A.E.S.C.L. Sibiu pentru folosirea deplină a forţei de muncă şi grăbirea executării tuturor lucrărilor din această campanie agricolă de toamnă. FLESCHIN să se încadreze în termene!