Tribuna Sibiului, martie 1988 (Anul 40, nr. 9509-9534)
1988-03-01 / nr. 9509
Ihriu ORGAN AL COMITETULUI JUDEJEAN SIBIU AL P.C.R. $1 AL CONSILIULUI POPULAR JUDETEAN Anul XL, nr. 9 509 Marți, 1 martie 1988 4 pagini, 50 bani _ ziLa PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITÎ-Vâ“! in spiritul sarcinilor subliniate de tovarăşul ălICOUE CWJSISCI) --------- - - r_-r-~-- . n ' —IJTTgimX'i _____~Tt -nmnTTrii * Dezvoltarea intensivă în condiţiile unei eficienţe economice sporiteobiectiv major pentru fiecare întreprindere 2. Prin analize temeinic efectuate asupra desfăşurării unei acţiuni sau cu privire la dimensiunile, sensul şi efectele unui fenomen studiat, în toate cazurile este necesar ca aspectele pozitive şi cele negative să fie aşezate faţă în faţă (drept concluzie). Cele din prima categorie pentru a pune în valoare şi a generaliza experienţa bună dobîndită, iar cele din a doua categorie în vederea evitării repetării lor, prin măsurile de anihilare a influenţelor nefavorabile cauzate. Analizele bine selectate ca problematică se cer a fi o preocupare permanentă la nivelul tuturor organismelor autoconducerii muncitoreşti-revoluţionare, dintre care nu trebuie să lipsească cele referitoare la dezvoltarea economico-socială, intensivă şi eficientă. Iată de ce ne-am propus să prezentăm, în continuare, aspectele legate de cauzele neîmplinirilor pe linia sporirii eficienţei economice, oprindune mai mult asupra celor cuprinse în sfera efortului întreprinderilor industriale. Pornind de la necesitatea creşterii economice prin folosirea intensivă a potenţialului tehnic existent, analiza asupra realizărilor din anul trecut pune în evidenţă faptul că, din diferite motive, indicii de utilizare a maşinilor înregistraţi se situează sub nivelul celor din 1986, respectiv 85,1 la sută faţă de 86,8 la sută. Dacă mai ţinem seama de relativitatea (subiectivismul) cu care se evidenţiază uneori timpul de funcţionare, precum şi de „absenţa“ corelării absolute a orelor lucrate cu producţia fizică realizată, nu avem dreptul să nesocotim rezervele existente în acest domeniu. Desigur, aici ar trebui să supunem atenţiei fiecare grupă de maşini şi instalaţii tehnologice, dar ne rezumăm de această dată să facem trimiteri la unităţile care au cauzat cel mai mult această situaţie la nivelul judeţului: „Independenţa“ şi F.P.U.P.S. din Sibiu, Mecanică Mîrşa, „Textila“ Gisnădie, „Emailul Roşu“, Geamuri“ şi „8 Mai“ din Mediaş şi întreprinderea de încălţăminte şi Piele Agnita. Tot la acest capitol, al folosirii capacităţilor de producţie, nu se poate trece cu vederea peste faptul ciă, în anul trecut, un număr de 34 de maşini aflate în dotare nu au fost folosite, printre care: 2 maşini de rectificat interior (Balanţa), 2 strunguri automate (I.U.P.S.), un turbogenerator (Carbosin), o maşină de destrămat cu ciocane („11 Iunie“), 5 utilaje specifice filaturii („Firul Roşu“) 4 cazane şi alte mijloace fixe (Industria laptelui) ş.a. Totodată, într-o strînsă corelaţie cu folosirea potenţialului tehnic trebuie studiate şi aspectele legate de folosirea forţei de muncă. De aceea, nu se poate trece cu vederea peste faptul că, la nivelul industriei judeţului, muncitorii care nu şi-au îndeplinit normele de muncă reprezintă 34,6 la sută din totalul acordanţilor, peste această medie situîndu-se întreprinderile: „Independenţa“, „Balanţa“, I.P.L., Steaua Roşie din Sibiu, „Automecanica“, „Relee“, „Emailul Roşu“, „8 Mai“ din Mediaş, întreprinderea de încălţăminte şi Piele Agnita, Întreprinderea Mecanică Mîrşa ş.a. Aşadar, o primă concluzie se referă la modul de organizare a producţiei şi a muncii, vizînd responsabilitatea factorilor de conducere din întreprinderi. Acest aspect al problemelor a făcut obiect de dezbatere şi la Plenara (Continuare în pag. a 11-a) Constantin BOTA ASCENSIUNILE COTIDIANULUI. Imagine din cartierul „Vasile Aaron“ Sibiu IN PAGINA A III-A Consiliul popular al județului Sibiu-Comitetul executiv DECIZIA Nr. 172 cu privire la organizarea și desfăşurarea campaniei agricole din primăvara anului 1988 Argumentele faptice ale înnoirii şi modernizării Venind dinspre Sibiu, pe ducţiei-marfă de 4,7 miliarde calea ferată veche de 116 ani lei, faţă de 798,1 milioane lei care leagă cele două locuri realizate in 1968. tăţi, oraşul Gopşa Mică te Privită în dinamica dezvolîntîmpină cu siluetele zvelte ţării sale, industria oraşului ale furnalelor şi coşului de ne apare astăzi ca o autentidispersie din zona industriacă şi reprezentativă ctitorieă, statornici străjeri ce îţi vestesc intrarea într-o veritabilă cetate a industriei chimia „Epocii Nicolae Ceauşescu“. Astfel, în ultimii 20 de ani, producţia de negru de fumare şi a metalurgiei neferoase, întreprinderii Chimice „Caroraş care în 1979 a ocupat bosin“ a crescut de 2 ori, cea locul V în întrecerea socio- de metacrilat de metil de 72,4 listă, iar în 1982 locul III, de ori, iar cea de polimetacrilat cernîndu-i-se „Ordinul Mun- de metil de 9,5 ori. Toate inch“, clasa a III-a. stalaţiile întreprinderii au Numeroase şi concludente fost modernizate, fiind dotate sunt argumen- cu utilaje şi atele ce atestă eparatură de măvolutia impetu--v i /și A/T' “ sură Şi controloasă a acestui UraȘUl l^OpSa MlCa menite să asi. oras în noul __ gure condiţiile de realizare calitativă a produselor, în palmaresul succeselor întreprinderii se înscriu la loc de frunte: Diploma de întreprindere evidenţiată pe ramură (1973), „Ordinul Muncii“ clasa a III-a (1983) şi „Ordinul Muncii“ clasa a II-a (1986). Şi întreprinderea Metalurgică de Metale Neferoase a parcurs o serie de etape de amplificare şi dezvoltare rapidă, care au condus la creşterea de 10 ori a producţiei-marfă industriale şi de peste 3 ori a valorii fondurilor fixe. Au fost puse în funcţiune în această perioadă noi capacităţi de producţie: două instalaţii de prelucrare a concentratelor de zinc şi plumb, două instalaţii de rafinare electrolitică a plumbului, două instalaţii de prelucrare a pulberii de zinc, un nou furnal, o ritm al istoriei contemporane, ca urmare a materializării politicii partidului şi statului nostru de dezvoltare armonioasă, echilibrată a tuturor zonelor ţării, în epoca celor mai strălucite şi reprezentative împliniri din patria noastră — „Epoca Nicolae Ceauşescu“. Dialogul pe care l-am purtat in aceste zile premergătoare Conferinţei pe ţară a preşedinţilor consiliilor populare cu Nicolae Lascu, primarul oraşului, Valeria Făgărăşan, vicepreşedintele consiliului popular orăşenesc, Aurel Toma, secretarul consiliului popular orăşenesc şi Teodor Pop, preşedintele consiliului orăşenesc al sindicatelor a reuşit să reliefeze, cu argumente faptice, avîntul fără precedent al dezvoltării economico-sociale pe care l-a cunoscut Copşa Mică in ultimele două decenii, ajungînd in 1987 la o valoare a pro(Continuare în pag. a II-a) Anca-Ileana MORARU Clubul muncitoresc din Copșa Mică - o nouă și modernă unitate culturală Foto: Fred MSS O prezenţă vie, dinamică, în Festivalul Naţional „Cîntarea României Conceput de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, din perspectiva democraţiei de esenţă a vieţii cultural-artistice şi tehnicoştiinţifice, al accesului neîngrădit al tuturor oamenilor muncii la cultură, la actul creaţiei şi însuşirii acesteia prin manifestările ei semnificative, perene, marele Festival Naţional „Cîntarea României1 cunoaşte de la o ediţie la alta, o participare tot mai vastă, atît cantitativ dar mai ales calitativ. O dovadă în acest sens o constituie însăşi „fişa de înscriere" a Căminului Cultural din Valea Viilor la cea de a Vl-a ediţie a festivalului, în total 20 de formaţii artistice, viabile în permanenţă, care abordează cele mai diferite genuri, de la brigada artistică la dans modern sau tematic, de la teatru, la grup satiric, de la grup vocal la muzică uşoară, de la grup de recitatori la montaj literar, de la teatrul folcloric la fanfară etc. O imagine completă a vieţii şi mişcării artistice a comunei Valea Viilor include şi expoziţiile celor 5 creatori populari: Maria Moldovan şi Paraschiva Mohan - ţesături covoare, Ana Dan - ţesături ştergare, Goia Avram - pictură şi Adrian Weber - diapozitive. Aşadar, o prezenţă vie, bogată, onorantă pentru oricare cămin cultural, prezent pe scena acestui generos festival, dar mai ales încununată de succese. „La ultima ediţie a festivalului - ne spune Ştefan Barabaş, secretarul adjunct al Comitetului comunal de partid Valea Viilor, preşedintele Consiliului comunal de educaţie politică şi cultură socialistă - am obţinut 3 premii naţionale: titlul de laureat şi locul II pentru formaţia de teatru folcloric şi cea de recitări, precum şi titlul de laureat şi locul III pentru formaţia de muzică uşoară". — Ce ne puteţi spune despre participarea formaţiilor d-voastră în cadrul actualei ediţii a festivalului? — „Deşi greu, dacă avem in vedere schimbarea repertoriilor, creşterea numărului de membri ai fiecărei formaţii, derularea repetiţiilor s-a făcut permanent, instructorii noştri promovînd in scenă talentele tinere, dornice de afirmare, alături de cele deja „consacrate”. Am cunoscut astfel „la lucru“ formaţiile de teatru şi grup vocal german (instructor Enikő Barta), cele de dans modern şi dans tematic (instructor Sorana Muncaciu), brigada artistică şi grupul satiric (instructor Nicolae Tudoran), fanfara (dirijor Gheorghe Zimmerman), grupul de recitatori şi montaj literar (instructor Lia Albuţiu), talentatul colectiv de teatru folcloric (instructor Ştefan Barabaş), teatru în limba germană (instructor Maria Schmidt), teatru în limba română (instructor Aurel Jivan), formaţia de muzică uşoară (conducător Emil Stoia), cea de dansuri populare mixte (instructor Ioan Băcilă) şi grupul vocal în limba română (instructor Elena Jampa). Pline de prospeţime, de culori ce irump luxuriant spre bucuria celor care le privesc, piesele expoziţionale ale celor 5 creatori individuali, amintiţi la începutul însemnărilor noastre, se circumscriu cu migală şi talent efortului manifest al celor 285 de artişti amatori din Valea Viilor de a confirma succesele obţinute printr-o prezenţă calitativă superioară în cea de a Vll-a ediţie a Festivalului Naţional „Cîntarea României". Dincolo de spiritul benefic al acestei emulaţii artistice, care potenţează creator talentul şi disponibilităţile artistice ale oamenilor din Valea Viilor, am găsit aici şi o concepţie clară, mobilizatoare şi în sfera de cuprindere a manifestărilor politico-educative. loan VIDRIGHIN HI £ tUtlHl centru de educaţie flUÎÎliâ! revoluttoria*'ă, patriotică MHilllm și de formare a omului nou .st b.