Tribuna Sibiului, martie 1988 (Anul 40, nr. 9509-9534)
1988-03-01 / nr. 9509
Pag. 2 SPORT... SPORT... BASCHET. DIVIZIA A (m) PolitehniiCafeS1 - C. S. U. Balanţa Sibiu 1-1 85-95 (31-54) si 96-90 (43-43) In etapa a 13-a a diviziei A, la Iaşi S-au întîlnit Politehnica din localitate şi C.S.U. Balanţa. în prima partidă, cea disputată sîmbătă, sibienii au condus ostilităţile în permanenţă (elevii antrenorilor Flaviu Stoica şi Mircea Vulc au înscris 14 coşuri de 30 puncte) şi au învins lejer o formaţie gazdă care, în pofida eforturilor făcute, n-a putut periclita victoria, meritată, a oaspeţilor. Pentru G.S.U. Balanţa au înscris: Palhegyi 4, Bleahu 27, Perger 6, Oancea 2, Kincses 2, Apostu 10, Dăian 21, Herbert 8 și Bretz 15. In cel de-al doilea joc, tot sibienii încep mai bine (ei conduceau în min. 10 cu 24—. 10), dar gazdele abuzează mereu de faulturi. Boişteanu este eliminat definitiv şi prima repriză se încheie la egalitate. Actul doi este echilibrat, însă cu un final mai bun, ieșenii se desprind în câştigători. Pentru oaspeţi au înscris: Palhegyi 8, Bleahu 30, Perger 3, Apostu 6, Dăian 18, Herbert 18 şi Bretz 7. Au arbitrat bine G. Duca (Oradea) şi G. Isofache (Cluj- Napoca). In etapa a 14-a, baschetbaliștii sibieni evoluează pe teren propriu (sala C.S.S.) întîlnind într-o dublă partidă echipa ELBA Timişoara. Sîmbătă, 5.III, jocul începe la ora 18, iar a doua zi, la ora 11. B. MIRCEA Voleibalistele junioare II de la C. S. Ş. Sibiu, în turneul final După colegele lor mai mari din divizia şcolară şi de juniori, iată că şi voleibalistele junioare II (născute în 1971 şi mai mici) au reuşit să se califice în turneul final al campionatului republican de junioare II. La etapa de zonă, desfăşurată în zilele de 23—27 februarie în sala G.S.S. din Sibiu, elevele sibience au reuşit să se situeze pe locul 1 fără a cunoaşte înfrîngerea. Gazdele, pregătite de acelaşi excelent antrenor prof. Mareş Gheorghiţă, au cîştigat cu 3—0 partidele susţinute cu C.S.Ş. Rm. Vîlcea, G.S.S. Tîrnăveni, G.S.S. Deva şi cu 3-1 în faţa G.S.S. Turda, o echipă foarte bine clădită fizic, dar şi tehnică. Pe parcursul întrecerii, prof. Mareş Gheorghiţă a rulat următoarele junioare: Claudia Ţînţ, Rodica Luminea, Cristina Gore, Simona Sinea, Laura Trifan, Codruța Morar, Laura Vulcu, Delia Corpodeanu, Renate Balint, Cristina Frölich, Flavia Elena Savu, Lăcrămioara Albu, Mihaela Dan, Ioana Marinescu. Clasamentul final: 1. G.S.S. Sibiu — 8; 2. G.S.S. Turda — 7; 3. C.S.S. Tîrnăveni — 6; 4. G.S.S. Vîlcea — 5; 5. G.S.S. Deva — 4. I. ILIE vol.E., feminin, dic.S.M. Libertatea Sibiu — Dacia Piteşti 2-3 (15-8, 15-5,12-15,11-15,13-15) Aşa după cum au început partida cu Dacia Piteşti, ocupanta locului 2 în clasamentul diviziei A, sibiencele, prin felul cum au luptat pentru fiecare minge, păreau că, de astădată, nu vor rata victoria. Voleibalistele de la C.S.M. Libertatea Sibiu, în formaţia: Otilia Szentkovics, Anca Mocanu, Mirela Nistor, Carmen Nicolae (Renate Markus), Anca Nistor, Liliana Şerban (Liliana Basarabă), au o evoluţie de excepţie, reamintindu-ne de echipa de acum cîţiva ani care lupta pentru un loc pe podium. în primul set gazdele conduc cu 5—0, sînt egalate la 6, preiau conducerea cu 9—6 şi 11—8 ca în final de set să cîştige cu 15—8. Şi în setul următor, printr-un joc de zile mari, elevele pregătite de prof. Nicolae Tudor nu le lasă piteştencelor nici o şansă, cîştigînd la 5. La 6—2 oaspetele, o echipă robustă, cu 3 jucătoare de gabarit: Felicia Popescu, Cristina Buznosu şi Dana Marinescu, nu cedează lupta şi, pe fondul inexplicabilei căderi fizice a sibiencelor, reuşesc să conducă cu 4—1 sînt egalate la 4 şi la 5, apoi la 11, iar în final să cîştige setul trei la 12. In setul următor conduc sibiencele cu 2-~0, oaspetele egalează la 4 şi la 5, ca apoi (deşi sibiencele se apropie la 11—12) să egaleze situaţia la seturi: 2—2. Setul 5 este de-a dreptul dramatic prin dorinţa ambelor combatante de a smulge victoria. Sibiencele încep bine, conduc cu 6—3 şi 11—9 însă, cu tot efortul fizic depus, nu reuşesc şi cedează setul şi meciul. Cu toate că a fost întrecută, totuşi echipa sibiană ne-a dovedit că poate să se redreseze în celelalte partide ce le mai are de susţinut! De la învingătoare ne-au plăcut: Felicia Popescu, Cristina Buznosu şi ridicătoarele Claudia Tătucu şi Anca Gheorghe. Au arbitrat D. Vasile (Bucureşti) şi S. Gheorghe din Braşov. Hie IONESCU TRIBUNA SIBIULUI Anul XL, nr. 9509 Argumentele faptice ale înnoirii şi modernizării (Urmare din pag. I) instalaţie de prelucrare a stibiului, una de prelucrare a zgurilor plumbo-cuproase. Pentru realizările colectivului de aici în 1981 I.M.M.N. a primit Diploma de întreprindere evidenţiată pe ramură, iar în 19814 a fost cotată drept întreprindere fruntaşă pe ramură. Celor două prestigioase întreprinderi li s-au adăugat în ultimele două decenii noi unităţi economice: o întreprindere comercială, un şantier de construcţii industriale, un sector de gospodărire comunală şi locativă, o brigadă a Antreprizei de Construcţii Montaj şi Reparaţii pentru Industria Chimică, un sector de transporturi„Transchim“, un punct de distribuţie şi întreţinere a reţelelor de gaz metan. Copşa Mică dispune astăzi şi de o reţea de unităţi ale industriei mici, prin intermediul căreia, la nivelul anului 1987 s-au prestat servicii către populaţie în valoare de 2 382 milioane lei. Cît priveşte unităţile comerciale, oraşul numără în prezent 22, dintre care 10 magazine alimentare, 12 nealimentare şi 6 unităţi de alimentaţie publică. Dacă în 1968 valoarea desfacerilor de mărfuri, prin comerţul socialist se cifra doar la 44 milioane lei, anul trecut aceasta s-a ridicat la 137,5 milioane lei. Zona de locuinţe s-a dezvoltat mult. Pentru a se asigura condiţii tot mai bune de locuit oamenilor muncii, în ultimii ani s-a construit un frumos cartier de blocuri în partea de nord-est a oraşului (însumînd 526 de apartamente), cu toate dotările comerciale şi social-culturale necesare. De asemenea, s-a construit un cartier nou de locuinţe proprietate personală. Să mai amintim că oraşul este racordat la reţeaua telefonică automată interurbană, avînd instalate 580 de posturi (faţă de 200 cite avea centrala telefonică manuală a anului 1968), iar instituţia P.T.T.R. funcţionează intr-un nou local. Cei peste 2 500 de elevi, cît numără astăzi oraşul beneficiază de trei şcoli generale, o Casă a pionierilor, un liceu de chimie cu 43 de săli de clasă, laboratoare, ateliere şcolare. Cei mai mici sunt găzduiţi de două creşe şi patru grădiniţe. Cele 24 de formaţii artistice înscrise în actuala ediţie a Festivalului Naţional „Cîntarea României“ îşi desfăşoară activitatea într-o Casă de cultură a sindicatelor, cu o sală de spectacole de 400 de locuri, un club şi două cămine culturale. De-a lungul anilor, artiştii amatori din Copşa Mică, participanţi la marele Festival Naţional al muncii şi creaţiei şi-au înscris în palmares titlul de laureaţi (corul Şcolii Generale nr. 3, grupul vocal şi ansamblul artistic ale Casei pionierilor) sau au obţinut locuri fruntaşe (grupul vocal-instrumental şi montajul literar-muzical al clubului sindicatelor, formaţia bibliotecii orăşeneşti). Oraşul dispune de importante dotări tehnico-edilitare, alimentare cu apă, canalizare (lucrări începute în 1987 şi cărora li s-au alocat fonduri în valoare de 40 milioane lei), un pasaj denivelat peste drumul naţional. Pentru acest an, în urma propunerilor formulate în adunările cetăţeneşti, consiliul popular orăşenesc şi-a propus îmbunătăţirea activităţii edilitar-gospodăreşti în cartierele de locuit, prin darea în folosinţă a 15 noi apartamente, construirea unui laborator de patiserie, întreţinerea şi amenajarea de noi spaţii verzi (se vor planta circa 1 000 de arbuşti ornamentali), repararea străzilor şi trotuarelor, amenajarea a patru locuri de joacă pentru copii, amenajarea şanţurilor etc. în cadrul programului de dezvoltare şi modernizare a oraşului un loc aparte îl ocupă măsurile de protecţia mediului şi igienizare. Astfel, la I.M.M.N., în vederea diminuării poluării cu gaze sulfuroase a fost construit un coş de dispersie la mare înălţime (circa 250 de metri) şi este prevăzută realizarea unor filtre pentru captarea prafurilor de zinc, plumb şi alte impurităţi. La „Carbosin“ s-au luat măsuri de ardere a tuturor gazelor reziduale rezultate de la coşuri, conducînd la reducerea poluării cu negru de fum şi la utilizarea concomitentă a energiei secundare (oxid de carbon), şi, totodată, au fost luate măsuri de asigurare cu saci filtranţi. La staţia de apă potabilă a oraşului se caută şi se aplică noi soluţii de îmbunătăţire a calităţii acesteia. Desigur că şirul împlinirilor acestor oameni harnici, energici şi ambiţioşi nu se opreşte aici. An de an ei adaugă noi realizări celor deja înfăptuite, dorind mereu mai mult, mai bine, mai frumos, pentru ei şi pentru generațiile care le vor urma. Cinema SIBIU — Pacea: „Drumul spre înalta societate“, orele 9; 11;15; 14; 16;15; 19. Arta: „Pădurea de fagi“, orele 9; 11; 13; 15; 17; 19. Tineretului: „Lanţul amintirilor“, orele 10; 13; 16; 19. Independenţa: „Acţiunea Edelstein“, orele FOTBAI.-PREGATIRIF. C. inter Sibiu - Sportul muncitoresc Slatina 2-1 (1-1) Contînd ca revanşă a întîlnirii desfăşurate la Slatina, meciul disputat sîmbătă dupăamiază pe stadionul „Independenţa“, deşi cu caracter de pregătire, a dat naştere unei interesante încleştări sportive. Cum era de aşteptat, gazdele au dominat teritorial încă din startul partidei, reuşind deschiderea scorului prin Văsîi (min. 10) care, găsit cu o pasă „printre“ de Şoarece, l-a driblat şi pe portarul Iliescu şi a înscris în poarta goală. Peste şase minute, pe un contraatac simplu, Ţîţu (care primise mingea în o poziţie de ofsaid) restabileşte egalitatea. Meciul este vioi, ambele echipe probînd o bună pregătire fizică, dar interiştii — cu o linie de mijloc confuză — construiesc anevoie, pasează excesiv de mult şi ocaziile de gol apar rar. în actul doi ritmul jocului nu scade, contraatacurile slătinenilor ţin mereu în stare de alertă defensiva sibiană şi trebuie să aşteptăm min. 83 pentru ca poarta lui Iliescu să fie perforată de Mihai Zamfir. Abia acum interiştii îşi dau drumul la joc, cum se spune, apar şi alte ocazii de gol (plină de promisiuni evoluţia juniorului Năstase) dar scorul nu se mai modifică. Aşadar, un test util pentru echipa noastră, care a demonstrat, mai ales în finalul partidei cu ambiţioasa echipă din Slatina, că are resurse încă insuficient valorificate! A arbitrat bine V. Mihăilă din Sibiu. După ce, zilele trecute, la Mediaş, meciul dintre cele două conjudeţene s-a încheiat cu victoria sibienilor (a înscris V. Popa), revanşa de la Sibiu şi-au adjudecat-o... medieşenii prin golurile reu Gazdele au evoluat bine în faţa divizionarei B, cîştigînd pe merit, o partidă disputată, prin golurile înscrise de GiuF.C. Inter a aliniat formaţia: V. Marcel — Cotora, Boar, M. Zamfir, Armenean — Bolborea, Şoarece, Ciobanu — Jurcă, Văsîi, Bîrsan. Au mai jucat: István, Stănescu, Şisoe, Comăniciu, Radu Chiriac, Cosma, Năstase, Mărginean. Joi, 3.III, de la ora 15,30, pe stadionul „Municipal“ din Sibiu, F.C. Inter primeşte replica divizionarei A, „U“ Cluj- Napoca, Mircea BITU ştie de Roşea (min. 31), Gherghel (min. 44), Cozac (min. 68) şi Savu (min. 81). Pentru G.S.V. Mecanica au punctat Constantin (min. 63), Bodi (min. 70) şi V. Popa (min. 86). A arbitrat bine I. Cimpeanu Sibiu. giumică, Văcaru şi Goldea. Pentru oaspeţi a punctat Vesa (2). Gh. TOPÎRCEAN C.S.U. Mecanica — Automecanica 3—4 (0—2) I.P.A. Sibiu — Dacia Mecanica Orăştie 3—2 (2—2) 10; 15; 17; 19. 7 Noiembrie: „Şcoala tinerilor căsătoriţi“, ora 17 (abonaţi). MEDIAŞ — Progresul: „Anotimpul iubirii“, orele 9; 11; 13; 15; 17; 19. Central: „Vă place Brahms?“, orele 9; 11;30 14; 16,30; 19. I. L. Caragiale: „Cămin pentru nefamilişti“, orele 10; 14; 16; 18. CISNADIE: „Colegi de clasă“, orele 11; 15; 17; 19;30. AGNITA: „Cele mai bune momente cu Stan şi Bran“, orele 15; 17; 19. DUMBRĂVENI: „Cine este omul acesta“, orele 10; 17; 19. COPŞA MICĂ: „Pîine, aur, hagan“, orele 16; 18. APOLDU DE SUS: „Cazul personal al judecătoarei Ivanova“, orele 16 şi 19. OCNA SIBIULUI: „Ca-n filme“, orele 17 şi 19,30. Concert simfonic Azi, 1 martie, ora 18, la sala Teatrului de Stat Sibiu are loc concertul săptămînal al filarmonicii sibiene, în program: Dumitru Capoianu — Suita a II-a; Haydn — Simfonia nr. 103; Beethoven — Concertul pentru pian nr. 5 „Imperialul“. Solist: Dan Grigore. Dirijor: Petre Sbârcea. Dezvoltarea intrrnei eficiente (Urmare din pag. I) Consiliului Naţional al Oamenilor Muncii, asupra căruia tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al partidului, a precizat: „Trebuie să facem astfel incit să asigurăm folosirea în cele mai bune condiţii a capacităţilor de producţie, a forţei creatoare a tuturor oamenilor muncii, a întregii noastre naţiuni, în vederea înfăptuirii neabătute a programelor şi sarcinilor pe care le avem pentru acest an, pentru întregul cincinal“. O altă problemă importantă pentru creşterea eficienţei economice a întregii activităţi productive, o reprezintă buna gospodărire a tuturor resurselor materiale şi energetice, încadrarea strictă în normele aprobate şi reducerea continuă a consumurilor. Rezultatele pozitive obţinute în anul trecut — arătate în prima parte a articolului nostru — puteau fi mult mai bune dacă uinele întreprinderi reuşeau, la rîndul lor, să se încadreze în limitele normelor de consum, cum sînt: Mecanică pentru Gaz Metan Mediaş, I.M.M.N. şi „Carbosin“ din Copşa Mică, „Libertatea“ şi „Flamura Roşie“ din Sibiu au depăşit consumurile de metal ( + 1 025 tone), „Independenţa“, IT. A., Industria laptelui şi I.A.S. Avicola din Sibiu, întreprinderea Mecanică Mîrşa, „Carbosin“ Copşa Mică, precum şi întreprinderea Mecanică, întreprinderea de Geamuri şi „Vitrometan“ din Mediaş au depăşit consumurile normate la combustibili (+73 241 t.c.c.), iar 7 întreprinderi au depăşit consumul la energia electrică (+22 480 Mwh). Practica economică demonstrează că volumul producţiei obţinut într-o perioadă dată şi consumurile de resurse exprimate valoricdetermină — în cea mai mare măsură — nivelul cheltuielilor la 1 000 lei producţie-marfă. Or, din acest punct de vedere, situaţia înregistrată în 1987 nu satisface, sarcina dată prin planul reducerii costurilor de producţie nu a fost îndeplinită pe ansamblul industriei judeţului, întrucît coastă fi multe as să-i acor mai mare teren fa treprindei păşit lin cheltuielii teriale) Îs ţie marfă „Balanţa“ din Sibiu metan“, Mediaş, obosind: întreprinc Mîrşa, „Textila“ treprindei minte şi cum şi ce cheltuielii mai cele cord“. In Morărit F.P.U.P.S, tasea Ros rul Roşută ordinele de pr grevare.trebuturi productiv suma de lioane le milioane menzi şi cînd pest treprindei cuvine si semenea slabă pn aplicarea lor autog co-financi venituri , devenit strument rial, iar te desfăi sub aşter Cum eisurile la pregătirii cele mai activităţii pentru i şi integricatorile ianuarie cheze ur ment pe ficienţei lucrurile luăm corbustibil^ tantă ce care con te peste t.c.c. la „Indepere don, „A GOOP. d că şi „C dias, înt nicării I.M.M.N. „Firul R poi, se i că sarci costurile a fost î primat cheltuiel producţii peste ni Monumente şi muzee europene Joi, 3 martie, ora 18, la Casa Albastră (Complexul Muzeal Sibiu), în cadrul programului de expunere cu diapozitive, dr. Alexandru Avram susţine tema Monumente şi muzee din RD. Germană. Timpul (meteorolog, Adrian SUCIU) Vreme în general închisă cu cerul mai mult acoperit. Local vor cădea precipitaţii sub formă de ploaie şi lapoviţă. La munte va ninge. Vint slab la moderat din sectorul vestic. Temperaturile minime vor fi cuprinse între3 şi 0 grade, iar cele maxime între 3 şi 6 grade. Stratul de zăpadă măsoară 70 cm la Păltiniș și 17 cm la Bîlea Lac. Sg. Seară de diason Joi, 1 martie a.c. la Clubul I.L. Caragiale din Mediaş ing. Virgil Al. Mişca — preşedintele Clubului de Turism Montan Periedes — prezintă, în cadrul acţiunii de cunoaştere a frumuseţilor montane ale patriei noastre, la ora 18, o seară de diason avînd ca temă Carpaţii Meridionali. In labo Institutu cunostir