Tribuna Sibiului, aprilie 1988 (Anul 40, nr. 9537-9560)

1988-04-02 / nr. 9537

ORCAN AL COMITETULUI­­JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R.­­1 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XL, nr. 9 537 Sîmbâtă, 2 aprilie 1988 4 pagini, 50 bani In spiritul sarcinilor subliniate de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU .Recolte de vi­n la nivelul potenţialului de producţie al soiurilor cultivate şi solului In această primăvară, în cooperativele agricole de pro­ducţie din perimetrul judeţu­lui nostru, inul pentru fibre va fi cultivat pe suprafeţe ce însumează 2 500 de hectare, iar inul pentru sămînţă pe alte 450 hectare. Pînă în pre­zent, datorită întârzierilor de­terminate de evoluţia vremii, lucrarea se a­­flă a­bia în fa­ză de început. Inul pentru fibre a fost însămînţat pe 21 la sută din suprafeţele pla­­nifia­te, iar cel pentru să­­mînţ­i pe 14 la sută. Cele mai bune recolte la inul pentru fibre, în anul 1987, au fost obţinute de C.A.P. Merghindeal — 7 704 kg/ha. Beneficiile realizate au determinat unitatea ca în acest an să sporească supra­faţa cultivată la 70 de hec­tare. Din dialogul purtat cu inginerul şef al cooperativei, Aurel Muntean, am reţinut următoarele: • S-a ales ca plantă premergătoare pentru vi­s porumbul pentru boa­be • întreaga suprafaţă a fost arată din toamnă, cu pluguri echipate cu scormo­nitori şi concomitent s-au ad­ministrat sub brazdă cite 500 kg/ha de superfosfat şi sare potasică • Pregătirea tere­nului înaintea însămînțării se face cu combinatorul • Concomitent cu încorpora­rea seminței în sol (densita­te de 2 800—3 000 boabe ger­­minabile/m.p.) se adminis­trează îngrăşăminte comple­xe. Mai urmea­ză 3 lucrări: o tăvălugire u­­şoară, comba­terea puricilor şi încă o er­­bicidare. După cum se poate obser­va unitatea respectă întru totul cerinţele plantei faţă de condiţiile de climă şi sol. Azotul se dă în cantităţi moderate, se administrează în schimb doze mai mari de îngrăşăminte fosfalice care grăbesc maturizarea tulpini­lor, îmbunătăţesc calitatea fi­brelor şi de îngrăşăminte potasive care măresc rezis­tenţa plantelor la cădere, sti­mulează creşterea în lungi­me a tulpinilor şi îmbunătă­ţeşte calitatea fibrelor. Deci, metode simple la îndemîna tuturor celor care cultivă in pentru fibre. I. FLESCHIN L­a zi în agricultură Vă prezentăm o vedere de ansamblu a atelierului de tricotat ciorapi fără dungă al sectorului II de la întreprinderea „7 Noiembrie", Sibiu - atelier dotat cu utilaje moderne, de înaltă complexitate și randament Foto: Fred M­SS FORŢA DE MUNCĂ ÎN CONSTRUCŢII—o problemă O instituţie de învăţămînt insuficient valorificată 3. Inevitabil, pentru lămu­rirea unor aspecte ale pregă­tirii şi utilizării forţei de muncă la I.A.C.M. Sibiu, dru­mul documentărilor noastre a trebuit să treacă şi pe la unitatea de învăţămînt de profil: Liceul Industrial Nr. 6. Trebuie să mărturisim de la început că am rămas impre­sionaţi de baza materială de care dispune această şcoală. Racordîndu-se la cerinţele u­­nui învăţămînt modern, cît mai eficient, liceul — cu şcoală profesională — şi-a or­ganizat 21 cabinete pe disci­pline de studiu (în cea mai mare parte realizate prin autodotare), bibliotecă şi 4 ateliere — construcţii­ prefa­­bricate, instalaţii, tîmplărie­dulgherie, lăcătuşărie —, că­rora, începînd cu acest an şcolar, li s-a adăugat încă un atelier de construcţii, a­­menajat de întreprinderea patronatoare (I.A.C.M.) în baza sa de producţie. Pentru pregătirea elevilor există 35 profesori, 10 ingineri de spe­cialitate şi 8 maiştri-instruc­­tori. Deci, condiţii suficien­te pentru pregătirea a nu­meroşi tineri constructori. Se şi întîmplă însă aşa? în primul rînd aflăm că li­ceul nu şi-a atins planul de şcolarizare. Deci, a dispărut şi posibilitatea unei minime selecţii. Acest fenomen a în­ceput să se manifeste acut —■ ne spunea prof. Aurel Geor­­gescu, directorul liceului — îndeosebi după ce I.A.C.M.-ul a început să nu-şi mai în­deplinească planul, iar cîşti­­gurile au scăzut. Aşa că e­levii acestui liceu au început să fie tot mai mulţi dintre acei redistribuiţi din alte li­cee sibiene (unde nu au în­deplinit condiţiile minime de admitere), sau din cei care caută un liceu fără concurs de admitere, şi tot mai pu­ţini sunt cei care doresc re­almente să devină construc­tori. Astfel că şi numărul claselor cu profil de construc­ţii a scăzut tot mai mult (a­­părînd, în schimb, altele de de nerezolvat ? diferite profile). Spre exem­plu, ultima promoţie de ab­solvenţi ai treptei a II-a, curs de zi, a cuprins 20 con­structori structuri (din care 18 fete) şi 36 in­stalatori (22 fete). Treap­ta I a fost absolvită de 3 clase zidari (85 elevi, din care 41 fete) şi 38 instalatori (30 fete). Dar, pentru ca pregăti­rea absolvenţilor din treap­ta I să fie definitivată, ei ar trebui să urmeze , cursurile şcolii profesionale (de un an şi jumătate, sau de un an, în cazul finisorilor), însă, du­pă cum s-a văzut, foarte, foarte puţini sunt cei care urmează această cale. Pe de o parte, pentru că jumătate dintre absolvenţi sunt fete, din care doar o infimă par­(Continuare în pag. a IlI-a) Nicolae ACHIM Anchete „Tribunei Sibiului" il 618 Producţie-marfă peste plan Preocupările şi eforturile colectivului de oameni ai muncii de la întreprinderea, „Automecanica“ Mediaş pen­tru înfăptuirea cu succes­ a sarcinilor de plan pe anul 1988 se materializează prin realizarea ritmică a produc­ţiei planificate. Astfel, în acest prim trimestru al a­­nului, prin mobilizarea tutu­ror forţelor materiale şi uma­ne, întreprinderea a raportat depăşirea planului la pro­­ducţia-marfă cu 6 milioane lei, întregul spor de produc­ţie fiind obţinut pe seama creşterii productivităţii mun­cii. Un interes deosebit s-a a­­cordat în acest trimestru şi derulării programului de în­noire şi modernizare a pro­ducţiei, între­­ noutăţile aces­tui an aflîndu­-se şi produsele deja intrate în fabricaţie: cisterna termoizolată ARO­­C.L.A.; autospecială multi­funcţională pe ARO 320; autoatelier mecanic- mobil, autobenă pentru cereale și furaje ș.a. Aspect din sala malaxoarelor a noii fabrici de pîine, recent dată în funcţiune in cartierul Hipodrom din Sibiu RAPID, COMPETENT. EFICIENT - un mod de a gindi și a munci l-am văzut și i-am urmă­rit la lucru. Intr-o seară, în această iarnă, s-a întrerupt brusc energia electrică, afec­­tînd o mare zonă în cartie­rul V. Aaron. Apoi am aflat de ce. De vreo două zile, chiar în apropierea blocului unde locuiesc, se spărsese o conductă de apă, în acea zi se înfiinţase o echipă să o repare şi, săpînd în jurul „izvorului“, au avariat ca­blul electric. Un telefon la „deranjamentele“ I.P.R .- ului, şi în scurt timp echipa operativă (iată o perfectă si­nonimie!) afla­tă în tură a fost la faţa locului. N-am ştiut atunci cum au rezolvat situaţia, cert este însă că în aproximativ o oră am­ avut din nou curent electric. Cine sunt aceşti oameni şi ce presupune munca lor? Ca să aflu răspuns acestei între­bări, iată-mă la I.R.E.S., la Centrul de distribuţie a ener­giei electrice Sibiu. Inginerul Mircea Pop, şeful centrului, şi Ioan Belaşcu, dispecer de reţea, îmi relatează şi alte cazuri deosebite, dar care au fost rezolvate cu maximum de operativitate de oamenii centrului. Unul recent, petre­cut în 13 martie. La ora 5 dimineaţa, de la „Panificaţie“ s-a primit ştirea alarmantă că s-a întrerupt furnizarea energiei electrice. De serviciu era dispecerul Liviu Creţu, care imediat a luat măsuri de depistare a avariei, ce a­­fecta de fapt întreaga zonă industrială Vest (Aeroportul, „Frigoriferul“ etc.). în ase­menea situaţii, cel mai dificil lucru este depistarea exactă a locului unde s-a produs de­fecţiunea. Aici îşi spune cu­­vîntul experienţa, cunoaşterea pînă la amănunt a instalaţii­lor de către dispeceri şi echi­pele operative. Aşa s-a reuşit şi aici ca, intr-un timp re­cord, defecţiunea să fie de­pistată în zona autogării noi, la un cablu de 20 kV. Pen­tru că remedierea definitivă implica o lucrare mai mare, ce urma a fi făcută ulterior, s-a recurs la un provizorat, astfel că la ora 6 principalii consumatori erau alimentaţi, iar la ora 7,30 întreaga zonă. Eforturi deosebite a presupus înlăturarea unei alte mari avarii, produsă la un punct de alimentare subteran din centrul Sibiului. Apa infil­trată a ava­riat instalaţiile, pentru a căror remediere toa­te echipele au lucrat 3 zile şi 3 nopţi continuu. Dar în tot acest timp consumatorii nu au fost afectaţi decât în­tre o oră şi o oră şi jumătate de la momentul producerii avariei. „Domeniul nostru de acti­vitate — îmi explică ingine­rul Mircea Pop — cuprinde, în mare, întreţinerea instala­ţiilor electrice de distribuţie de la 220 V pînă la 20 kV, întreţinerea grupurilor de mă­sură şi asigurarea relaţiilor de decontare a energiei elec­trice cu consumatorii. Una din activităţile care ne soli­cită foarte mult este înlătu­rarea avariilor (întreruperi accidentale în furnizarea e­­nergiei electrice). In aceste cazuri este deosebit ele impor­tantă intervenţia rapidă şi exactă. Dacă există o sursă de rezervă, realimentarea se poate face imediat din aceas­tă sursă. Dacă nu, se face un provizorat, ales funcţie de situaţie, pentru a reda consu­matorilor energia cit mai re­pede. Se face, după aceea, o lucrare pregătitoare pentru executarea reparaţiei defini­tive. Deoarece multe defecte se produc in afara programu­lui de lucru, se apelează la echipele de deranjamente cu program nonstop Cei 10 oameni care compun aceste echipe sunt selecţionaţi dintre cei mai buni meseriaşi ai noştri, pentru că ei trebuie să fie permanent capabili să acţioneze rapid, competent, eficient. Cînd se anunţă un deranjament, echipa îl de­­ file de reportaj (Continuare în pag. a IlI-a) A. NICOLAE Ritmurile tinereţii Sub acest titlu azi, la orele 17 şi 19:30 la Casa de Cultură a Sindicatelor Sibiu are loc un specta­col de muzică Uşoară sus­ţinut de formaţiile artis­tice ale Casei de Cultură a Sindicatelor Cisnădie. Invitaţii de onoare ai spectacolului — cunoscuţii şi îndrăgiţii, interpreţi de muzică uşoară Dan Spăta­­ru şi Cornel Marta.

Next