Tribuna Sibiului, aprilie 1988 (Anul 40, nr. 9537-9560)
1988-04-02 / nr. 9537
Pag. 2 IUL LITERAR — FORMA DE MUIAŢII CUITURALĂ A TIMOR CREATORI în peisajul culturii româneşti arta, în general, şi cu precădere creaţia literară se plasează pe un loc privilegiat, avînd în vedere în primul rînd deschiderea şi accesul individului cu reale aptitudini la această formă de expresie. Pentru tinerii creatori,, permanenta confruntare benefică cu un virtual receptor se dovedeşte necesară, stimulatoare. Nu de puţine ori, în contact cu un auditoriu, cuvîntul, această fragilă substanţă de creaţie, se transformă, căpătînd prin reorganizare valenţe superioare şi sensuri nebănuite. Ieşirea de la monolog la dialog a poetului, prozatorului, sau criticului reprezintă o formă de autocontrol, de „punere de acord cu lumea“. Am denumit astfel ceea ce în limbajul diurn se cheamă cenaclu, ca mijloc de emulaţie spirituală şi stimul al creaţiei literare. Aşadar, dincolo de simpla reuniune periodică a unor persoane cu preocupări comune în domeniul amintit, cenaclul trebuie să mobilizeze un număr de literaţi, de artişti legaţi prin afinităţi estetice. Pornind de la aceste definiţii pe care ni le oferă Dicţionarul explicativ al limbii române, ar fi de dorit ca la înfiinţarea unui cenaclu şi apoi pe parcursul activităţii lui membru şi, în special cel care îi preia conducerea, să-i fixeze un statut distinct, de natură să-l diferenţieze de celelalte cenacluri aflate pe raza oraşului, judeţului, sau întregii zone geografice. Mai sugerăm o exigenţă sporită precum şi o totală angajare şi asumare a rolului deţinut de iniţiatori în bunul mers al activităţii cenaclului, în formarea artistică şi intelectuală a tinerilor, în cultivarea talentului lor, în îmbogăţirea şi formarea unui ansamblu de cunoştinţe absolut necesare actului creator. Referindu-ne la situaţia cenaclurilor de pe raza judeţului nostru semnalăm cu regret încetarea activităţii unor cenacluri din Sibiu şi Mediaş a căror reorganizare grabnică va fi, se pare, încununată de succes, de asemenea salutăm înfiinţarea altora (Cedonia la Clubul întreprinderii „Independenţa“, Salonul literar-artistic de pe lîngă Centrul Judeţean de îndrumare a Creaţiei Populare şi Mişcării Artistice de Masă) ale căror şedinţe au loc cu regularitate şi cu, sperăm, eficienţă educativă, culturală. Remarcăm activitatea susţinută a cenaclului Lumina al Casei de Cultură a Sindicatelor, care, în ciuda unor momente critice, a găsit resurse pentru păstrarea nucleului originar şi cooptarea unor componenţi cu adevărat de talent. Festivalul Naţional „Cîntarea României“ oferă posibilităţi multiple de expresie tuturor tinerilor dornici de afirmare pe tărîmul literar. Creaţiile lor trebuie orientate şi spre alte genuri decit cele consacrate, cum ar fi montajul literar, publicistica şi altele, care să se impună prin neschimbatele criterii ale originalităţii şi valorii. Prin impulsionarea activităţii de cenaclu în centrele muncitoreşti şi prin înfiinţarea acestora acolo unde nu există, tinerii care trăiesc în aceste medii se pot confrunta şi şlefui continuu în domeniul artei cuvîntului, astfel încît laurii Festivalului Naţional „Cîntarea României“ sa le împodobească în continuare efortul creator. Gabriela PANŢEI-CENUŞER Comuniştii Sînt oameni mai puternici decit ura şi moartea. Dar ei nu grăiesc în numele urii sau al morţii. Au mîinile întinse stăruitor spre ceilalţi. Niciodată roşi de îndoieli ori nelinişti bolnăvicioase, ei comuniştii, cred în zorii roşii ai dimineţii, în puterea trandafirului roşu de a dezvălui un trandafir roşu. Ei au luptat pentru libertatea noastră şi pentru fericirea noastră. Ei sunt prezenţi în frumuseţea şi adevărul acestui timp. Dacă pînă mai ieri consemnarea istorică entuziastă, corespunzînd analizei, era totul, astăzi comuniştii au făcut prin FOTOGRAFII SENTIMENTALE gmdul şi fapta lor ca interpretarea realităţii în registre simbolice, vizînd şi atingînd uneori „mitul"1, să se stabilească ferm in terenul sintezei, realizind astfel o împlinire îndelung rivnită. li stimăm pentru cîştigul lor moral, pentru modul lor autentic în care-şi definesc munca şi viaţa. Alături de ei mereu avem sentimentul că trăim un eroism continuu, substanţial. Comuniştii — oameni de excepţie pe care îi vom găsi întotdeauna în zona înaltă a faptei comuniste. Ei ne definesc cel mai bine epoca pe care cu mîndrie o numim „Epoca Nicolae Ceauşescu". Comuniştii — această ardere continuă a spiritului, revoluţionar mereu „pe recepţie" — sunt cei care inspiră conţinutul participării totale, intim interesate, a tuturor oamenilor muncii la eforturile deosebite ce se fac pentru edificarea multilaterală a societăţii noastre socialiste. Comuniştii — oamenii care însufleţesc idealurile de împlinire în noul anotimp al ţării. V. IOAN TRIBUNA SIBIULUI Anul XL, nr. 9537 Ilii fi -«/ - I»' - .vjts v • ' .. ■. . N s'i. : - ' X ■ | Wmâ w' fMMd y. >4-1 1 'f? •K • •• ..................... - . • Y >, • îjMr. i. • W ~ ... ív? -r • f|n Hpl •'.-.PFl1, iW.;’ mm Pasajul subteran Piaţa Unirii, una din modernele amenajări edilitare sibiene a V p Cin a n n n s z 1 li n 1: 1! d T te A 1 P AVANCRONICĂ, FOTBAL, DIV. B O singură remiză (anticipată de noi) am consemnat în cea de-a treia rundă a returului, echipa lui Mateianu — ajunsă la Tg. Mureş în dimineaţa meciului, după tot felul de peri Fruntaşele evoluează in deplasare... peci formaţia lui Cîrţu, elevii lui Filip Staudt neiertînd nimic pe terenul lor! Jiul a avut nevoie de două. .. penaltiuri pentru a depăşi ambiţioasa echipă din Slatina, iar Tracheţii — ţinînd în şah novatorul a întrecut mai clar decît formaţie a lui Gîngu (scor 0—0). Fruntaşele au cîştigat pe linie într-o etapă cu multe goluri (22 — gazdele, 8 — oaspeţii), cele mai multe înscrise la Sibiu (7) şi la Mediaş (6). Pe stadionul din Subarini, după o primă repriză tratată cu nepermisă superficialitate, liderul şi-a adus aminte de propriile obligaţii şi a întrecut confortabil disciplinata grupare din Caracal, o impresie excelentă lăsînd Radu II, autorul unui spectaculos hat-trick. La Mediaş, gaziştii au pus la resarată scorul minim (1-0) formaţia lui Carabageac. Plină de „necunoscute“ se anunţă runda de mîine, în care ocupantele primelor cinci locuri în clasamentul seriei a doua joacă în deplasare. Interiştii şi-au măsurat joi forţele în compania Sportului studenţesc (scor final 6—4, 3—1 la pauză pentru sibieni prin punctele înscrise de Văsîi — 3, Radu II — 2 şi Jurcă), dar gîndurile lor sunt concentrate asupra meciului oficial din deplasare cu Sportul 30 Decembrie. O victorie a sibienilor (la care le dă dreptul . . . valoarea), coroborată — am dori — cu înfrîngerea Jiului la Rm. Vîlcea, ar limpezi multe din „iţele“ promovării. Gazul metan se deplasează la Slatina (— la „adevăr“) unde doreste să-si vîndă scump pielea. In sfîrsit, un meci al celor trei semne (1, 1, 2) se dispută la Caracal, unde gazdele îşi joacă una din ultimele şanse de supravieţuire în compania pandurilor. Meciul interiştilor (care nu-l vor putea utiliza pe B. Dumitru, accidentat) va fi arbitrat de ploieşteanul Ad. Moroianu, iar partida de la Slatina va fi condusă de constănțeanul Gh. Pîrvu. Rubrică întocmită de Mircea BIȚU PREZENŢE SIBIENE Tot mai mulţi cercetători şi creatori sibieni sunt prezenţi pe plan naţional, în unele dintre cele mai de seamă reviste de specialitate. Semnalăm, în acest sens, numele lui Mircea Blaga, întîlnit în Revista de istorie şi teorie literară (an XXXV, nr. 1 —2, pp. 127—132, cu un foarte incitant fragment dintr-un studiu: Pe trei paliere ale psihanalizei: Freud-Jung-Lacan), ca și pe al prestigiosului poet Ion Mircea. Acesta din urmă semnează o pagină întreagă de poezie, de cea mai bună calitate, în România Literară (nr. 12/ 1988), după ce, nu cu mult timp înainte, a publicat patru splendide poemeîn Tribuna (Cluj-Napoca). Revista Astra din Braşov analizează, în nr. 3/1988, volumele: Astra (Ed. Dacia) de Pamfil Matei, ca şi Astra 1861—1950, acesta apărut sub redacţia lui Victor V. Grecu. (G.N.) O ^redere Circulaţia la... ora primăverii Şi-n această săptămînă vremea a fost schimbătoare, prognozele meteo neexcluzînd posibilitatea unor noi zile ploioase. Adaptarea vitezei la condiţiile carosabilului umed devine, în aceste împrejurări principala grijă a conducătorilor auto. Cum spaţiile de frînare se dublează pe arterele glisante, riscul derapării crescînd considerabil pe porţiunile acoperite cu piatră cubică, li se recomandă conducătorilor auto să se deplaseze cu viteze moderate şi să utilizeze ambele ştergătoare de parbriz. Controalele agenţilor de circulaţie au surprins, în ultimele zile şi, în special, în primele ore ale zilei, mulţi conducători auto care fugăresc pur şi simplu pietonii de pe trecerile rezervate şi semnalizate, numai întîmplarea făcînd ca astfel de abateri să nu se soldeze cu grave accidente! Deşi ziua-lumină s-a mărit, chiar şi după lăsarea întunericului, mulţi conducători auto folosesc doar luminile de poziţie, ceea ce îi împiedică să vadă, de pildă, bicicliştii care nu-şi dotează nici ei vehiculele cu surse de lumină. GRABA LA VOLAN... Miercuri, 23.III.a.c., Ioan Suciu, şofer la „Automecanica“ Mediaş, a fost trimis în cursă la Sibiu cu o autocisternă. Cu de la sine putere, a dat o fugă pînă la părinţii săi în Şamartin, unde a rămas şi peste noapte. A doua zi, grăbit să ajungă la destinaţie, a apăsat mai mult decît era cazul pedala de acceleraţie şi, într-o curbă, a pierdut controlul maşinii (în cabina căreia au urcat şi doi pasageri clandestini), intrînd într-o ... soră. Mariana Şipoş (20 ani), aflată în maşină, a fost accidentată, nemaisocotind pagubele materiale înregistrate. TRAŞI PE DREAPTA... Iată-i pe cîţiva dintre conducătorii auto care, în ultimele zile, au fost traşi pe dreapta după ce au fost depistaţi conducînd sub influenţa băuturilor alcoolice • dr. Horia Alexandru Miruţiu din Mediaş (conducea maşina I-SB-6850) • ing. Artenie Pasca de la A.C. Ind. Sibiu (I-SB-3626) care în 15.III, ora 21, pe str. Semaforului — arteră cu risc sporit de accident — a tamponat autoturismul 2-SB-9393 • Toader Lazăr din Mediaș (str. Perşani nr. 6) care conducea în 9.III, sub influența alcoolului, mașina 3-SB-3827, după ce seara băuse zdravăn • O. Varga, tehnician la „8 Mai“ Mediaş, conducea în 13.III, sub influenţa băuturilor alcoolice, autoturismul 2-SB- 3920 • Paul Alexandru Mărginean, şofer profesionist la cooperativa „Medieşana“, care conducea motoscuterul 46- SB-1795 duhnind a alcool, el mai fiind avertizat şi cu alte ocazii • Gheorghe Gherman din Blăjel, conducător auto profesionist la întreprinderea de carotaj şi perforări Mediaş, conducea sub influenţa alcoolului maşina 2-SB-8100. Cîteva luni, cu toţii, au timp de meditaţie, ca... pietoni! Rubrică realizată de Sorin CRIVĂŢ (cu sprijinul serv. circulaţie al Miliţiei jud. Sibiu) Casa tinereţii“ „Căminul nostru — casa noastră“ este o afirmaţie pe care am auzit-o de nenumărate ori rostită de tinerii care locuiesc în căminele muncitoreşti din judeţul nostru. Această afirmaţie am auzit-o, din nou, la tinerele fiice ale unei mari familii— colectivul întreprinderii „Textila“ din Cisnădie şi care, în căminul muncitoresc nr. 3 în care locuiesc se simt cu adevărat ca „acasă“. Am trecut de mai multe ori pragul acestei adevărate „şcoli a vieţii“ şi, de fiecare dată, totul a respirat armonie, ordine, curăţenie. Am aflat, astfel, de la preşedinta comitetului de cămin, Veronica Tiţa, o fată frumoasă şi sensibilă care este „ascultată“ 2 8 ZI o g M 1 n 9 1! — Consemnări— de colegele ei, cîştigînd încrederea acestora în tot ceea ce întreprinde, că, fetele, indiferent din ce zonă a ţării sînt, au învăţat să trăiască printre ceilalţi, să folosească util timpul liber, să se armonizeze între ele, să-şi facă prieteni. O confirmă şi atmosfera care domneşte în acest cămin, de păstrare a curăţeniei, respectare a liniştii şi a disciplinei, a spiritului gospodăresc şi în care se resimte grija permanentă acordată de către Comitetul U.T.C. pe întreprindere acestei „case“ a tinereţii. Dar ceea ce le uneşte şi mai mult pe aceste tinere sunt multiplele activităţi politicoideologice, cultural-educative şi artistice desfăşurate în Clubul căminului, manifestări îndrăgite din care nu lipsesc muzica, dansul şi poezia şi la care, ca un bun organizator, îşi aduce contribuţia administratorul căminului Augustin Şerban, om de suflet şi iniţiativă. Şi ce poate fi mai elocvent decît tradiţionalul „Carnaval al mărţişorului“, desfăşurat recent în cămin, prin „surprizele“ plăcute oferite, organizatorii cîştigîndu-şi simpatia şi entuziasmul din partea invitaţilor prezenţi la această reuşită manifestare tinerea.„Casa tinereţii“ a fost şi rămîne un spaţiu al împlinirii visurilor şi aspiraţiilor vîrstei romantismului revoluţionar, un loc care se recomandă, prin tot ceea ce oferă, ca o valoroasă garanţie la poarta vieţii. Dorina MARIAN