Tribuna Sibiului, aprilie 1988 (Anul 40, nr. 9537-9560)

1988-04-02 / nr. 9537

Pag. 2 ­IUL LITERAR — FORMA DE MUIAŢII CUITURALĂ A TIMOR CREATORI în peisajul culturii româ­neşti arta, în general, şi cu precădere creaţia literară se plasează pe un loc privile­giat, avînd în vedere în pri­mul rînd deschiderea şi ac­cesul individului cu reale aptitudini la această formă de expresie. Pentru tinerii creatori,­­, permanenta confrun­tare benefică cu un virtual receptor se dovedeşte nece­sară, stimulatoare. Nu de pu­ţine ori, în contact cu un auditoriu, cuvîntul, această fragilă substanţă de creaţie, se transformă, căpătînd prin reorganizare valenţe supe­rioare şi sensuri nebănuite. Ieşirea de la monolog la dia­log a poetului, prozatorului, sau criticului reprezintă o formă de autocontrol, de „pu­nere de acord cu lumea“. Am denumit astfel ceea ce în limbajul diurn se cheamă cenaclu, ca mijloc de­ emula­ţie spirituală şi stimul al creaţiei literare. Aşadar, din­colo de simpla reuniune pe­riodică a unor persoane cu preocupări comune în dome­niul amintit, cenaclul trebuie să mobilizeze un număr de literaţi, de artişti legaţi prin afinităţi estetice. Pornind de la aceste defi­niţii pe care ni le oferă Dic­ţionarul explicativ al limbii române, ar fi de dorit ca la înfiinţarea unui cenaclu şi apoi pe parcursul activităţii lui membru­ şi, în special cel care îi preia conducerea, să-i fixeze­ un statut distinct, de natură să-l diferenţieze de celelalte cenacluri aflate pe raza oraşului, judeţului, sau întregii zone geografice. Mai sugerăm o exigenţă sporită precum şi o totală angajare şi asumare a rolu­lui deţinut de iniţiatori în bunul mers al activităţii ce­naclului, în formarea artis­tică şi intelectuală a tineri­lor, în cultivarea talentului lor, în îmbogăţirea şi forma­rea unui ansamblu de cunoş­tinţe absolut necesare actului creator. Referindu-ne la situaţia cenaclurilor de pe raza ju­deţului nostru semnalăm cu regret încetarea activităţii unor cenacluri din Sibiu şi Mediaş a căror reorganizare grabnică va fi, se pare, în­cununată de succes, de ase­menea salutăm înfiinţarea al­tora (Cedonia la Clubul în­treprinderii „Independenţa“, Salonul literar-artistic de pe lîngă Centrul Judeţean de îndrumare a Creaţiei Popu­lare şi Mişcării Artistice de Masă) ale căror şedinţe au loc cu regularitate şi cu, spe­răm, eficienţă educativă, cul­turală. Remarcăm activitatea susţinută a cenaclului Lumi­na al Casei de Cultură a Sin­dicatelor, care, în ciuda unor momente critice, a găsit re­surse pentru păstrarea nu­cleului originar şi cooptarea unor componenţi cu adevărat de talent. Festivalul Naţional „Cînta­­rea României“ oferă posibili­tăţi multiple de expresie tu­turor tinerilor dornici de a­­firmare pe tărîmul literar. Creaţiile lor trebuie orien­tate şi spre alte genuri de­cit cele consacrate, cum ar fi montajul literar, publicis­tica şi altele, care să se im­pună prin neschimbatele cri­terii ale originalităţii şi va­lorii. Prin impulsionarea ac­tivităţii de cenaclu în cen­trele muncitoreşti şi prin în­fiinţarea acestora acolo un­de nu există, tinerii care tră­iesc în aceste medii se pot confrunta şi şlefui continuu în domeniul artei cuvîntului, astfel încît laurii Festivalului Naţional „Cîntarea Româ­niei“ sa le împodobească în continuare efortul creator. Gabriela PANŢEI­-CENUŞER Comuniştii Sînt oameni mai puternici decit ura şi moartea. Dar ei nu grăiesc în numele urii sau al morţii. Au mîinile întinse stăruitor spre ceilalţi. Nicioda­tă roşi de îndoieli ori nelinişti bolnăvicioase, ei comuniştii, cred în zorii roşii ai dimineţii, în puterea trandafirului roşu de a dezvălui un trandafir roşu. Ei au luptat pentru libertatea noastră şi pentru fericirea noas­tră. Ei sunt prezenţi în frumu­seţea şi adevărul acestui timp. Dacă pînă mai ieri consem­narea istorică entuziastă, co­­respunzînd analizei, era totul, astăzi comuniştii au făcut prin FOTOGRAFII SENTIMENTALE gmdul şi fapta lor ca interpre­tarea realităţii în registre sim­bolice, vizînd şi atingînd une­ori „mitul"1, să se stabilească ferm in terenul sintezei, reali­­zind astfel o împlinire înde­lung rivnită. li stimăm pentru cîştigul lor moral, pentru modul lor auten­tic în care-şi definesc munca şi viaţa. Alături de ei mereu a­­vem sentimentul că trăim un eroism continuu, substanţial. Comuniştii — oameni de ex­cepţie pe care îi vom găsi în­totdeauna în zona înaltă a faptei comuniste. Ei ne defi­nesc cel mai bine epoca pe care cu mîndrie o numim „Epoca Nicolae Ceauşescu". Comuniştii — această ardere continuă a spiritului, revoluţio­nar mereu „pe recepţie" — sunt cei care inspiră conţinutul par­ticipării totale, intim interesate, a tuturor oamenilor muncii la eforturile deosebite ce se fac pentru edificarea multilaterală a societăţii noastre socialiste. Comuniştii — oamenii care în­sufleţesc idealurile de împli­nire în noul anotimp al ţării. V. IOAN TRIBUNA SIBIULUI Anul XL, nr. 9­537 Ilii fi -«/ - I»' - .vjts v • ' .. ■. . N s'i. : - ' X ■ | Wmâ w' fMMd y. >4-1 1 'f? •K • •• ..................... - . • Y >, • îjMr. i. • W ~ ... ív? -r • f|n Hpl •'.-.PFl1, iW.;’ mm Pasajul subteran Piaţa Unirii, una din modernele amenajări edilitare sibiene a V p Ci­n a n n n s z 1 li n 1: 1! d T te A 1 P AVANCRONICĂ, FOTBAL, DIV. B O singură remiză (anticipată de noi) am consemnat în cea de-a treia rundă a returului, echipa lui Mateianu — ajunsă la Tg. Mureş în dimineaţa me­ciului, după tot felul de peri Fruntaşele evoluează in deplasare... peci formaţia lui Cîrţu, elevii lui Filip Staudt neiertînd ni­mic pe terenul lor! Jiul a a­­vut nevoie de două. .. penal­­tiuri pentru a depăşi ambiţioa­sa echipă din Slatina, iar Trac­heţii — ţinînd în şah nova­­torul a întrecut mai clar decît formaţie a lui Gîngu (scor 0—0). Fruntaşele au cîştigat pe linie într-o etapă cu multe go­luri (22 — gazdele, 8 — oaspe­ţii), cele mai multe înscrise la Sibiu (7) şi la­ Mediaş (6). Pe stadionul din Sub­arini, după o primă repriză tratată cu ne­­permisă superficialitate, lide­rul şi-a adus aminte de pro­priile obligaţii şi a întrecut confortabil disciplinata grupa­re din Caracal, o impresie ex­celentă lăsînd Radu II, autorul unui spectaculos hat-trick. La Mediaş, gaziştii au pus la res­arată scorul minim (1-0) for­maţia lui Carabageac. Plină de „necunoscute“ se anunţă runda de mîine, în ca­re ocupantele primelor cinci locuri în clasamentul seriei a doua joacă în deplasare. Inte­­riştii şi-au măsurat joi forţele în compania Sportului studen­ţesc (scor final 6—4, 3—1 la pauză pentru sibieni prin punc­tele înscrise de Văsîi — 3, Radu II — 2 şi Jurcă), dar gîndurile lor sunt concentrate asupra meciului oficial din de­plasare cu Sportul 30 Decem­brie. O victorie a sibienilor (la care le dă dreptul . . . valoa­rea), coroborată — am dori — cu înfrîngerea Jiului la Rm. Vîlcea, ar limpezi multe din „iţele“ promovării. Gazul me­tan se deplasează la Slatina (—­ la „adevăr“) unde doreste să-si vîndă scump pielea. In sfîrsit, un meci al celor trei semne (1, 1, 2) se dispută la Caracal, unde gazdele îşi joa­că una din ultimele şanse de supravieţuire în compania pandurilor. Meciul interiştilor (care nu-l vor putea utiliza pe B. Dumitru, accidentat) va fi arbitrat de ploieşteanul Ad. Moroianu, iar partida de la Slatina va fi condusă de con­­stănțeanul Gh. Pîrvu. Rubrică întocmită de Mircea BIȚU PREZENŢE SIBIENE Tot mai mulţi cercetă­tori şi creatori sibieni sunt prezenţi pe plan naţional, în unele dintre cele mai de seamă reviste de spe­cialitate. Semnalăm, în a­­cest sens, numele lui Mir­­cea Blaga, întîlnit în Re­vista de istorie şi teorie literară (an XXXV, nr. 1 —2, pp. 127—132, cu un foarte incitant fragment dintr-un studiu: Pe trei paliere ale psihanalizei: Freud-Jung-Lacan), ca și pe al prestigiosului poet Ion Mircea. Acesta d­in urmă semnează o pagină întreagă de poezie, de cea mai bună calitate, în Ro­mânia Literară (nr. 12/ 1988), după ce, nu cu mult timp înainte, a publicat patru splendide poeme­­în Tribuna (Cluj-Napoca). Revista Astra din Braşov analizează, în nr. 3/1988, volumele: Astra (Ed. Da­cia) de Pamfil Matei, ca şi Astra 1861—1950, acesta apărut sub redacţia lui Victor V. Grecu. (G.N.) O ^redere Circulaţia la... ora primăverii Şi-n această săptămînă vremea a fost schimbătoare, progno­zele meteo nee­xcluzînd posibilitatea unor noi zile ploioase. Adaptarea vitezei la condiţiile carosabilului umed devine, în aceste împrejurări principala grijă a conducătorilor auto. Cum spaţiile de frînare se dublează pe arterele glisante, riscul de­rapării crescînd considerabil pe porţiunile acoperite cu piatră cubică, li se recomandă conducătorilor auto să se deplaseze cu viteze moderate şi să utilizeze ambele ştergătoare de par­briz. Controalele agenţilor de circulaţie au surprins, în ulti­mele zile şi, în special, în primele ore ale zilei, mulţi condu­cători auto care fugăresc pur şi simplu pietonii de pe trece­rile rezervate şi semnalizate, numai întîmplarea făcînd ca ast­fel de abateri să nu se soldeze cu grave accidente! Deşi ziua-lumină s-a mărit, chiar şi după lăsarea întuneri­cului, mulţi conducători auto folosesc doar luminile de po­ziţie, ceea ce îi împiedică să vadă, de pildă, bicicliştii care nu-şi dotează nici ei vehiculele cu surse de lumină. GRABA LA VOLAN... Miercuri, 23.III.a.c., Ioan Suciu, şofer la „Automecani­­ca“ Mediaş, a fost trimis în cursă la Sibiu cu o autocis­ternă. Cu de la sine putere, a dat o fugă pînă la părinţii săi în Şamartin, unde a ră­mas şi peste noapte. A doua zi, grăbit să ajungă la desti­naţie, a apăsat mai mult de­cît era cazul pedala de acce­leraţie şi, într-o curbă, a pierdut controlul maşinii (în cabina căreia au urcat şi doi pasageri clandestini), intrînd într-o ... soră. Mariana Şipoş (20 ani), aflată în maşină, a fost accidentată, nemaiso­­cotind pagubele materiale în­registrate. TRAŞI PE DREAPTA... Iată-i pe cîţiva dintre con­ducătorii auto care, în ulti­mele zile, au fost traşi pe dreapta după ce­ au fost de­pistaţi conducînd sub influ­enţa băuturilor alcoolice • dr. Horia Alexandru Miru­­ţiu din Mediaş (conducea maşina I-SB-6850) • ing. Ar­­tenie Pasca de la A.C. Ind. Sibiu (I-SB-3626) care în 15.III, ora 21, pe str. Semafo­rului — arteră cu risc sporit de accident — a tamponat autoturismul 2-SB-9393 • Toa­­der Lazăr din Mediaș (str. Perşani nr. 6) care conducea în 9.III, sub influența alcoo­lului, mașina 3-SB-3827, după ce seara băuse zdravăn • O. Varga, tehnician la „8 Mai“ Mediaş, conducea în 13.III, sub influenţa băuturilor al­coolice, autoturismul 2-SB- 3920 • Paul Alexandru Măr­ginean, şofer profesionist la cooperativa „Medieşana“, ca­re conducea motoscuterul 46- SB-1795 duhnind a alcool, el mai fiind avertizat şi cu alte ocazii • Gheorghe Gherman din Blăjel, conducător auto profesionist la întreprinderea de carotaj şi perforări Me­diaş, conducea sub influenţa alcoolului maşina 2-SB-8100. Cîteva luni, cu toţii, au timp de meditaţie, ca... pietoni! Rubrică realizată de Sorin CRIVĂŢ (cu sprijinul serv. circulaţie al Miliţiei jud. Sibiu) Casa tinereţii“ „Căminul nostru — casa noastră“ este o afirmaţie pe care am auzit-o de nenumă­rate ori rostită de tinerii ca­re locuiesc în căminele mun­citoreşti din judeţul nostru. Această afirmaţie am auzit-o, din nou, la tinerele fiice ale unei mari familii— colecti­vul întreprinderii „Textila“ din Cisnădie şi care, în că­minul muncitoresc nr. 3 în care locuiesc se simt cu a­­devărat ca „acasă“. Am tre­cut de mai multe ori pragul acestei adevărate „şcoli a vieţii“ şi, de fiecare dată, to­tul a respirat armonie, ordi­ne, curăţenie. Am aflat, ast­fel, de la preşedinta comite­tului de cămin, Veronica Tiţa, o fată frumoasă şi sen­sibilă care este „ascultată“ 2­ 8 ZI o g M­ 1 n 9 1! — Consemnări— de colegele ei, cîştigînd în­crederea acestora în tot ceea ce întreprinde, că, fetele, in­diferent din ce zonă a ţării sînt, au învăţat să trăiască printre ceilalţi, să folosească util timpul liber, să se ar­monizeze între ele, să-şi facă prieteni. O confirmă şi at­mosfera care domneşte în a­­cest cămin, de păstrare a curăţeniei, respectare a li­niştii şi a disciplinei, a spiri­tului gospodăresc şi în care se resimte grija permanentă acordată de către Comitetul U.T.C. pe întreprindere a­­cestei „case“ a tinereţii. Dar ceea ce le uneşte şi mai mult pe aceste tinere sunt multiplele activităţi politico­­ideologice, cultural-educative şi artistice desfăşurate în Clubul căminului, manifes­tări îndrăgite din care nu lipsesc muzica, dansul şi poe­zia şi la care, ca un bun or­ganizator, îşi aduce contri­buţia administratorul cămi­nului Augustin Şerban, om de suflet şi iniţiativă­. Şi ce poate fi mai elocvent decît tradiţionalul „Carnaval al mărţişorului“, desfăşurat re­cent în cămin, prin „surpri­zele“ plăcute oferite, organi­zatorii cîştigîndu-şi simpatia şi entuziasmul din partea in­vitaţilor prezenţi la această reuşită manifestare tinerea.­„Casa tinereţii“ a fost şi rămîne un spaţiu al împli­nirii visurilor şi aspiraţiilor vîrstei romantismului revolu­ţionar, un loc care se reco­mandă, prin tot ceea ce ofe­ră, ca o valoroasă garanţie la poarta vieţii. Dorina MARIAN

Next