Tribuna Sibiului, iulie 1988 (Anul 40, nr. 9616-9637)

1988-07-03 / nr. 9616

Pag. 2 Radu Stanca şi Mediaşul literar Printre primele reviste din ţară, care i-au găzduit ver­surile poetului Radu Stanca, pe atunci încă elev de liceu, (puţin trecut de 15 ani), se numără şi revista „Lanuri“, revistă cu un susţinut pro­gram de promovare a creaţiei tinere. „Lanuri“ (1933—1939) îşi cîştigase în cîţiva ani un binemeritat prestigiu şi ca urmare a unor colaborări (din afara grupării) de invidiat: Tudor Arghezi, Ion Pillat, Ion Minulescu, Victor Eftimiu şi Gala Galaction, iar mai tîr­­ziu Aron Cotruş. La începutul primăverii 1936 Radu Stanca trimite pri­mele versuri redacţiei din Mediaş, care la acea dată se afla pe strada Armurierilor nr. 8. Desfăcînd plicul, Geor­ge Popa, după o sumară lec­tură a exclamat extaziat: „In sfîrşit, iată un poet!“ în nu­mărul cel mai apropiat (an III, nr. 3, mai 1936) poezia „Drum“ vede lumina tiparu­lui, printre vecinii de pagină aflîndu-se un alt sibian, pro­zatorul astăzi uitat, Ionel Neamtzu. Urmează alte plicuri trimi­se redacţiei, alte poeme tipă­rite în revistă: „Tristia“ (an IV, nr. 5—6, 1937), „Soare ră­sare“ (an V, nr. 1—2, 1938), cel de-al doilea cu trimite­rea la subsol: „Din volumul în manuscris „DIN ŢARA CU STRĂBUNI DE BASM“. In numărul din martie 1939 apare un nou poem, intitulat „Adolescenţă“, după care tî­­nărul poet face o vizită la redacţie, aflată acum în stra­da Honterus nr. 1. După a­­ceastă dată, cu numere osci­­lînd (cînd 48, cînd 40 de pa­gini) „Lanurile“ medieşene încep să tremure în vîntul nesiguranţei şi vor înceta să apară în luna august 1939. Legăturile lui Radu Stanca cu Mediaşul literar nu se în­trerup însă. Poetul va parti­cipa la mai multe şezători li­terare organizate de aceeaşi grupare, „Lanuri“, la Mediaş şi, uneori, Dumbrăveni, sau Bazna, în ziua de 16 decembrie 1945, la invitaţia scriitorilor Mihail Axente şi George Po­pa, Radu Stanca participă la o mare şezătoare literară la Mediaş, în cadrul grupului literar al cenaclului ziarului „Curierul“ din Sibiu, a că­rui conducere o avea Larian Postolache. Pe afiş mai erau: Ioana Postelnicu, nelipsitul Paul Constant, Felix Aderca, Ştefan Augustin Doinaş, pre­cum şi alţi scriitori tineri. Serata literară a avut loc în cunoscuta sală „Strugure“, sală care-i găzduise cu ani în urmă, tot în ambianţa unor asemenea reuniuni literare pe Ion Marin Sadoveanu, Cezar Petrescu, Aron Cotruş, Ion Minulescu, Peter Neagoe sau Zaharia Stancu. Aşa cum nota un cronicar al vremii (Calendarul ziaru­lui „Curierul“ pe anul 1947), şezătoarea literară s-a bucu­rat „de un succes deosebit“. Spre satisfacţia publicului, în afara lecturilor de poezie şi proză, ad-hoc s-a creat at­mosfera prielnică unui viu duel epigramistic. Un scriitor al cărui nume ne scapă i-a dedicat lui Ştefan Augustin Doinaş următorul catren, păs­trat peste ani de memoria vie a lui George Popa: Printre alţi poeţi de seamă A fost prezent şi Doinaş. Dar, în loc ca să citească A fluierat la Mediaş, Radu Stanca, cel care-l in­vitase să vină de la Arad pe autorul „Mistreţului cu colţ de argint“, fără însă a-i putea „exopera remuneraţia necesară pentru cheltuielile de drum“ vine cu o replică promptă, gustată de public şi subliniată cu un zîmbet de poetul încriminat: Că a fluierat, ei, aş. E­ obiceiul lui Doinaş. Am rămas însă mirat Că n-a fost el fluierat. O seară de neuitat pentru fericitul auditoriu medieşean şi ultima şezătoare la care a participat poetul Radu Stan­ca în orașul de pe Tîrnavă. Titus ANDRONIC EPIGRAME Lui P. Sever Te puse Mărgineanu să-i dai lustru, De-l proslăveşti cu-atîta zel, Numindu-l umorist ilustru, Sau îţi tratează vreun căţel? Dar te previn, îţi va muri potaia (Lăsîndu-te îndurerat şi trist) Precum la alţii capra, vaca, oaia, Tratate de ilustrul umorist. Dumitru DORDEA Ecouri într-o instituţie O colegă de la noi, Pentru mulţi e o dilemă, Are fizicul greoi Dar, urcă uşor... în schemă! Vasile POP Un conducător auto Ce accident stupid! Făcusem un slalom Şi tocmai la sfîrşit zăresc din nou un pom Am ocolit destui pe cînd goneam la vale. De plop nu mă feresc ... că-i de esenţă moale. Un medic neurolog epigra­mist Loveşte ţinta magistral: Cu orice poantă — un cucui Ca medic însă, la spital, E vai şi-amar de capul lui. X. MĂRGINEAN Epigrame Cu o şcoală de strungar, A ajuns un... ospătar! Piese, el nu mai strunjeşte, Dar e „foc“ cînd... socotește! Nie. MALAU ATITUDINI • Depăşise de multă vreme vîrsta ingrată fără să mani­feste gratitudinea cuvenită ce­lor care l-au ajutat cîndva. • Chiar şi la anii maturi­tăţii mai făcea uneori pe co­pilul teribil. • „Avea darul“ de a pretin­de daruri. • A realizat un venit sub­stanţial din veniturile altora. • Dacă răbdarea este, aşa cum se spune, a doua meserie, a sosit timpul să mă repro­filez. • Tună­ şi fulgeră ca din senin atunci cînd complexele de inferioritate îi sînt scurt­circuitate. • Se pot vedea şi gurmanzi morali, aceia care şi-ar devora fără rezerve preopinenţii. George LIMBEANU TRIBUNA SIBIULUI Săptămîna viitoare pe ecrane Legenda şerifului din Ten­nessee — Filmul trăieşte prin ritmul susţinut, specific aven­turii de tip poliţist, ca şi prin jocul lui Joe Don Baker, ex­trem de potrivit pentru rolul unui temerar justiţiar, într-o lume dominată de frică, într-o lume a violenţei şi a corupţiei. Inspirat din fapte reale, adu­­cînd în faţa publicului un per­sonaj care a existat în reali­tate şi a încercat, solitar, să instaureze dreptatea şi ordi­nea. (Cinema Pacea, o­­rele 9, 11,15; 13,30; 15,45; 18 şi 20; Casa de cultură, luni, ora 19). Comisarul Piedone la Hong- Kong . Masivul Piedone, „co­misarul fără armă“ de la Bri­gada de narcotice a poliţiei din Neapole, participă la o ac­ţiune antidrog pe ruta Neapo­le, Bangkok, Hong-Kong, Mac­­cao, trece prin cîte şi mai ci­te aventuri, utilizează cu suc­ces pumnul pentru a ieşi din situaţiile dificile. (Cinema Ar­ta, orele 9; 11,45; 13,30; 17,15 şi 20). Miercuri şi joi, orele 18 şi 20; vineri, orele 14, 18 şi 20; sîmbătă, ora 18 — specta­cole pentru abonaţi în zilele filmului de artă. Casa mea de pe colina ver­de — O femeie regizor, Asia Suleeva, dovedeşte o profundă cunoaştere a psihologiei infan­tile. Ea urmăreşte, cu înţele­gere şi cu umor procesul de adaptare la viaţa de oraş a unui copil crescut în mijlocul naturii. Dragoste la Las Vegas — Nimic altceva decit un film muzical. Cu nimeni altcineva decit cu Elvis Presley, regele rock-and-roll-ului. (Cinema Ti­neretului, orele 9, 11,45; 14,30; 17,15 şi 20). Vis de ianuarie — Filmul de debut al lui Nicolae Opriţescu este o poveste de dragoste pe fondul evenimentelor premer­gătoare revoluţiei de la 1848 din Moldova, în rolul frumoa­sei Dafina — Gabriela Cuc. (Cinema Independenţa, luni şi marţi, orele 10; 16; 18 şi 20). Nava extraterestră — Un film mai mult decît interesant, despre lansarea unei nave cos­mice în 1960 şi despre oamenii care au făcut posibil, un an mai tîrziu, istoricul zbor al lui Gagarin. (Cinema Indepen­denţa, sîmbătă şi duminică, o­­rele 10; 17 şi 19,30), N. I. POPA 11,3 Anul XL, nr. 9­616 încă n-am ajuns vedetă, Nici măcar de pus in ramă Lumea spune că-s cochetă. Nu-s decit un pui de... Lamă! Fotografie de Fred M­SS Farmacia verdeCiuperci mediCialăle Fiecare dintre noi cunoaşte cel puţin două-trei ciuperci comestibile din cele circa 380 cite cresc în ţara noastră. Pu­ţini sunt încă aceia care ştiu că unele specii de ciuperci, co­mestibile sau nu, au proprietăţi medicinale. Astfel bureţii de rouă sau ciuciuleţii (Marasmius oreades) au efecte fortifiante. Nicoreţii ori bureţii de spin (Trichioloma georgii) sunt un adjuvant în tratamentul dia­betului. Buretele sau păstrăvul de nuc (Polyporus squamosus) s-a folosit sub formă de fier­tură în boli de splină (rast), iar decoctul de iscă (Fomes fo­­mentarius şi Phallinus igna­­rius), este şi azi un leac efica­ce contra diareei şi transpira­ţiilor abundente. Extern iasca se întrebuinţează ca hemosta­tic (antihemoragic) la răni şi tăieturi, ca şi sporii (pulbe­rea cafenie) produşi de diverse specii de pufai (Lycoperdon sp. şi Calvatia maxima). Ciobanii din Mărginimea Sibiului şi Ţa­ra Oltului afumau cu iască­rile intoxicate sau cu afecţiuni he­­pato-biliare. Sbîrciogul (Mor­­chella esculerita)­­ s-a utilizat contra antraxului (dalacului). Burete de bubă i se zice şi speciei Ithyphallus impudicu­s întrebuinţat şi el contra an­traxului şi în vindecarea diver­selor bube şi muşcături de a­­nimale. In Moldova zeama în care a fiert ciuperca era băută pentru alinarea durerilor de „inimă“ (stomac). în Teleorman se mănîncă piciorul buretelui în stare crudă în caz de „fri­guri“ (febră). Pentru îndepăr­tarea negrilor sătenii noştri a­­pelează la popenchi sau burete­le calului (Coprinus atramenta­­rius) şi la pufai (Lycoperdon sp.), trecînd aceste excrescenţe ale pielii cu corpul matur de fructificaţie al acestor ciuperci. Sunt cunoscute proprietăţile laxative ori purgative ale u­­nor specii precum creasta co­coşului (Clavaria formosa), roş­covii de mesteacăn (Lactarius torminosus)ş.a. Intr-un număr a­­preciabil de specii au fost des­coperite o serie de substanţe antibiotice. E cazul ciuperci­lor Sparssis ramosa (creţuşca), Lactarius deliciosus (roşcovul), Stereum hirsutum (brînca), Piptoporus betulinus (iasca mesteacănului), Psalliota xan­thoderma (ciuperca de carbon) ş.a. Experimente recente au evidenţiat efectele be­nefice în tratarea cancerului ale ciupercii Calvatia maxima numită popular gogoaşă­­ sau pufai mare. Are o formă glo­­buloasă, este de culoare albă și crește mai ales pe păşuni. Se consumă crudă (în stadiul tînăr), cîte o felie zilnic. Deocamdată ele trec drept u­­nele dintre cele mai bogate surse vegetale de proteine și săruri minerale. Mîncînd ciu­perci (la propriu nu la figu­rat) realizăm nu numai hrăni­­rea organismului ci și un tra­tament bioterapeutic (fitotera­­peutic). Căci ele sînt nu nu­mai hrănitoare ci şi (re)minera­­lizante, tonifiante, stimulatoa­re generale (în special cerebra­le), reconfortante etc. Se im­pun însă două condiţii: să ştim să deosebim pe cele co­mestibile de cele otrăvitoare şi să cunoaştem bine modul de preparare prin care se păstrea­ză cea mai mare cantitate de factori sanogeni (dătători de sănătate). Dr. Constantin DRAGULESCU Cuvinte încrucișate în mijlocul naturii ORIZONTAL: 1) Omul pădurilor — întîlnit sus în deal la vie. 2) Chemare în mare! — Geometrii floricole. 3) Melifer cu flori cior­chine — Vestitor al primăverii. 4) Deosebit de natural. 5) Plantă decorativă — Vîrf în Alpi. 6) Floarea din grădină și din crîng! — Un munte de nisip într-o natură moartă. 7) Pos­tav! — Ochi de apă în peisaj montan — Pu­ţină cetină! 8) Loc pentru întîlniri la iarbă verde — Depozit pentru dulceaţa florilor de cîmp. 9) Pădure cu copaci răzleţi — Mieii primi zburdînd pe imaş. 10) Refrenul olteni­lor la coasă — Un fluture de apă — își are sfîrșitul într-un fluviu. 11) Nectar! — Cîntecul pădurii în vînt. 12) Mici ape curgătoare... — ...umflate de topirea lor! VERTICAL: 1) Soliste în concertul din lun­că — Puiul pădurii. 2) Cișmigiul de altădată — Un colț din natură! — Șerpuiesc prin parcuri... 3) Pitorească zonă la întîlnirea fluviului cu marea — Anotimp în soare. 4) Micul vas de apă — în crîng! — Fel! 5) Mar­că de mașină — Plecare în mijlocul naturii. 6) Pom verde în fața caselor la începutul lui Florar — Inimă de poet! 7) începe să roiască! — Cete — Gard de seînduri. 8) Nimfele izvoa­relor fîntînilor şi apelor curgătoare — Cadru. 9) Mîngîierea zefirului (inf.) — Greii pădurilor — Ape! 10) Perechea Lud­­milei — Descărcări electrice de înaltă frec­venţă. II) Maşină românească de teren — Nuferi galbeni îl încarcă ... (pi.). 12) Zvon de păsărele — Diguri de piatră pentru regula­rizarea unui curs de apă. Dicţionar: ALP. George MARINA Dezlegarea careului „LA CIMP“ apărut în data de 19 iunie 1988 1) CAMPANIE — IP. 2­) OGOARE — PA­SA. 3) ŞANTIER — MTS. 4) IRE — E — AFARA. 5) ETA — GRINAR. 6) CI — MA­RIN — TE. ?) ACT — CITIȚI. 8) PEISAJE — U — U. 9) SATE — I — ADAM. 10)» U­­NEALTA — ORI. 11) NUL — NATURAL. Tf2A»J¥ ¥ *AsAi A ¥ rf LA â 47,rJC/ \TALI AA / J kT ¥t r \F/t / A LALL. ¥ )rC Tk4 Ji '!AAâ _At U A! AA A­f Za447 3 A 0 A­A­i V ,a/LAA 7 A­A-¡J­u W{ a­f A­h7 12 \ LaLkT __L Concurs de coafură, frizerie şi cosmetică Cooperativa „Igiena“ în co­laborare cu Comitetul Muni­cipal Sibiu al U.T.C. orga­nizează astăzi, 3 iulie, un concurs profesional de coafu­ră, frizerie şi cosmetică, la care vor participa 40 de re­prezentanţi ai unităţilor de profil din judeţul nostru. Con­cursul va începe la ora 8 şi se va desfăşura în Sala oglin­zilor de la Comitetul Muni­cipal Sibiu al U.T.C. în componenţa juriului au fost incluşi şi 3 specialişti din Bucureşti, care vor pre­zenta în finalul concursului, demonstraţii practice în cele 3 domenii de activitate a­­mintite. lor. craţie cerii pilări rii. F fapte miere; nimat bunei mii ] despr întîm tură? ducat ştiinţi teca Kariii studie­ze. E Viaţa ce-iş ştiinţ; gricol terapi înxior cunur mâne 13,05 cal­­ orche aleea zică animi seţile anii ment rii; strui­ lare; comei ficet zicale Aura cu­­ sport pei î ment „Luci moor lespe închi mulu nai. Rom. țării iubit, tistic. tată. diour Prim 21,41 súly­éért leju­derea 3 Dur SIE „Ni­st zavi“ 13,30; Ar1 invin 9,30; 18; 2 Ind gabor 16; 1 7 temp genţi nonir ora 1 „Ano plus dirigi Li Mi gresi blest 11,15 18; „Niş' zavi“ 11,30 I. „At. 16; i c­. usor ret AC adat, rajos 20. Dl „Suf Char 17; 1 CC „Pisi 10; 1

Next