Tribuna Sibiului, noiembrie 1988 (Anul 40, nr. 9719-9742)

1988-11-02 / nr. 9719

ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI Al CONSILIULUI POPULAR JUDEŢE­IN Anul XL, nr. 9 719 || Miercuri, 2 noiembrie 1988 4 pagini, 50 bani în spiritul sarcinilor subliniate de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU Cu planul anual de export îndeplinit Luna octombrie a fost încheiată de către harni­cul colectiv de oameni ai muncii de la întreprinde­rea „Libertatea" Sibiu cu succese deosebite în pro­ducţie, respectiv îndepli­nirea planului anual de export. Este semnificativ faptul că, în cele două luni care au mai rămas pînă la finele acestui an, întreprinderea va realiza în plus o producţie desti­nată exportului direct ce însumează o valoare de peste 200 mii dolari. în acelaşi timp, cantităţi în­semnate de ţesături din lină şi tin lină vor fi re­alizate şi livrate pentru confecţii destinate expor­tului, este vorba de unele comenzi încheiate cu par­teneri din S.U.A., Anglia, Franţa, Italia, R.F.G. şi Austria. Aceste realizări demon­strează, încă o dată, matu­ritatea politică şi profesio­nală a unui colectiv frun­taş în întrecerea socialis­tă, hotărîrea acestuia de a transpune în fapte îndem­nurile tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul ge­neral al partidului, privind realizarea exemplară a sar­cinilor de plan pe acest an şi întregul cincinal. (C.B.). Prin acţiuni ferme şi răspundere hotărîtă - RECUPERAREA RESTANŢELOR la PRINCIPALELE SORTIMENTE Rezultatele în producţie ob­ţinute de la începutul anului de către chimiştii copşeni a­­testă faptul că unitatea tra­versează încă o perioadă des­tul de­­ dificilă. Concret, în bilanţul pe 9 luni pus în dis­cuţia adunării generale a re­prezentanţilor oamenilor muncii, doar 3 indicatori sunt îndepliniţi: productivitatea muncii , cu o depăşire de 4 223 lei/per­­soană, aceasta şi ca urmare a aplicării ce­lor 29 măsuri din cele 32 cuprinse în programul prio­ritar (restul de 3 măsuri sunt în curs de aplicare), investi­ţiile — cu un plus de 1252 mii lei — şi exportul pe re­laţia C.T.S. Singura activita­te care figurează cu planul producţiei-marfă realizat es­te cea de prelucrat mase plastice,­ prin secţia din Me­diaş. Planul la acest indica­tor pe total activitate nu a fost îndeplinit decît în pro­porţie de 98,8 la sută (to­tuşi cu o creştere însemnată faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut) şi aceasta în­deosebi ca urmare a nereali­­zării producţiilor fizice pla­nificate, în special la ne­gru de fum, metacrilat şi po­­limetacrilat de metil şi acid oxalic. Lucrul cel mai ne­plăcut este că producţia a fost obţinută în condiţii de eficienţă economică total ne­satisfăcătoare. Am ajuns astfel la un ta­blou al cauzelor mai pre­cis al lanţului cauzal , care ne-a devenit de acum fami­liar. Cauza primă, dat fiind specificul producţiei în „foc continuu“, vizează funcţio­narea instalaţiilor. De ce nu sunt acestea exploatate la pa­rametrii, atît în ceea ce pri­veşte randa­mentul cît şi timpul dispo­nibil de func­ţionare? Răspunsul aduce în discuţie atît numeroasele de­fecţiuni tehnice şi avarii ivi­te, cît şi aprovizionarea cu materii prime petroliere ne­ritmic şi la calitatea prescri­să de tehnologie. Este greu să despici apele şi să te pronunţi cît din vină revine colectivului unităţii, în ce priveşte exploatarea, între­ţinerea şi repararea instala­ţiilor şi cît revine forurilor tutelare pe linie de aprovi­zionare tehnico-materială. Cei ce au luat cuvîntul — Sofronie Oană, Gabriela Rus, Mircea Pînăzan, Nicolae Bar­bu, Mircea Frăţilă, Nicolae Chiriac şi Ladislau Szekeley — au atacat deopotrivă am­(Continuare în pag. a III-a) Ion SORESC­U „Carbosin“ Copşa Mică Măsuri şi direcţii de acţiune pentru perioada de stabulaţie Odată cu începutul lunii noiembrie, activitatea din zooteh­nie intră într-o etapă nouă, cea a perioadei de stabulaţie, în acest an, chiar dacă vremea frumoasă din timpul zilei permite menţinerea animalelor pe păşuni , modalitate recomandată de specialişti, nopţile deosebit de friguroase impun retragerea efectivelor in adăposturi.­­finind seama de această situaţie, am purtat o discuţie cu directorul de resort al Direcţiei Generale pentru Agricultură, dr. Constantin Bucuţă, prilej cu care am abordat sarcinile curente din fermele zootehnice. Pentru buna desfăşurare a activităţii de producţie în toate subunităţile de profil — a subliniat interlocutorul nos­tru — în această perioadă trebuie întărită ordinea şi disciplina, cadrele de condu­cere şi cele tehnice din fer­me avînd obligaţia de a or­ganiza, coordona şi suprave­ghea toate lucrările care se execută conform tehnologiilor de creştere şi exploatare. Conducerile unităţilor agrico­le sînt obligate să participe direct la activitatea cotidiană, în acest scop impunîndu-se alcătuirea unor grafice calen­daristice de control. Cadrele repartizate pe baza graficelor pentru serviciul de supraveghere vor urmări mo­­d­ul în care sunt organizate şi se desfăşoară activităţile de furajare, adăpare, mulgere, curăţirea grajdurilor, întreţi­nerea aparaturii de muls şi a celorlalte instalaţii, igieni­zarea tuturor animalelor. Se va urmări, de asemenea, exe­cutarea zilnică a tuturor lu­crărilor legate de procesul de reproducţie, organizarea exem­plară a depistării şi urmăririi animalelor în călduri, consti­tuirea loturilor de montă, e­­fectuarea însăminţărilor arti­ficiale sau a montei naturale, executarea intervenţiilor şi tratamentelor de stimulare a funcţiei de reproducere, de prevenire şi combatere a stă­rilor de infecunditate. Totodată, se vor întocmi programele de lucru în raport cu specificul fiecărei ferme zootehnice, programe care (Continuare în pag. a IlI-a) R. KAMLA ÎN PAGINA A II-A: Sport... Sport... Vă redăm o imagine parţia­lă din noua turnătorie a în­treprinderii „Balanţa" din Sibiu - unul dintre cele mai mari obiective de investiţii productive din cuprinsul ju­deţului nostru Foto: Fred M­SS NESEMMf UIMIM CEUSESCO > * a primit pe Pierre Aubert, fost preşedinte al Confederaţiei Elveţiene interesul ambelor ţări şi po­poare, al cauzei păcii, înţe­legerii şi cooperării în Euro­pa­­şi în lume.­­ Au fost abordate unele probleme ale vieţii politice mondiale, îndeosebi cele pri­vind continentul european, în acest cadru, s-a subliniat necesitatea întăririi încrede­rii și conlucrării între statele continentului, pentru reali­zarea unei Europe­­ unite in diversitatea orînduirilor so­mai puternică în viitor a d­ale, o Europă a păcii și co­conlucrării bilaterale este în­laborării. Preşedintele Republicii So­cialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, marţi, 1 noiembrie, pe fostul preşedinte al Confederaţiei Elveţiene, Pierre Aubert. In timpul întrevederii, au fost relevate bunele relaţii dintre România şi Elveţia, care cunosc o­ desoapie con­tinuă pe plan politic, econo­mic, ştiinţific, cultural şi în alte sfere de activitate. S-a apreciat că intensificarea şi Tezele pentru Plenara C.C. al P.C.R. CALITATEA MUNCII-CALITATEA VIEŢII-o relaţie de maximă importanţă în Tezele pentru Plenara C.C. al P.C.R., secretarul ge­neral al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cu o deo­sebită claritate situează ca­litatea muncii între preocu­pările de prim-ordin ale or­ganelor şi organizaţiilor de partid, acestea fiind primele chemate să vegheze ca în ecuaţia muncii să nu intre decît calcule bine făcute, ca­re să aşeze pe temeiul efi­cienţei orice efort uman. Subliniind necesitatea co­relaţiei dintre lucrul de cea mai bună calitate şi rezulta­tul acestui efort care este calitatea vieţii omului, se­cretarul general al partidu­lui arăta că „în întrecere şi competiţie, pe primul plan trebuie să punem calitatea, reducerea consumurilor ma­teriale, a cheltuielilor, creş­terea productivităţii, rentabi­litatea şi toate celelalte cri­terii ce se cer pentru a mă­sura un produs sau altul“. Acest adevăr capătă rezo­nanţe deosebite, avînd în ve­dere că imperativul calităţii muncii trebuie apreciat ca u­­nica şi sigura condiţie a ca­lităţii vieţii. De bună sea­mă că această relaţie are profunzime, semnificaţia ei şi efortul de a înţelege este la îndemîna tuturora, cu atît mai mult în societatea noas­tră socialistă, în care oame­nii sînt autentici beneficiari direcţi ai rezultatelor mun­cii depuse, dată fiind calita­tea lor de proprietar unic al mijloacelor de producţie. Neîndoios, noul mecanism economico-financiar, astfel gîndit şi structurat incit să faciliteze o cît mai activă im­plicare a omului în procesul muncii, vine tocmai să pro­beze, să atesteze probitatea politico-profesională a celor cuprinşi în frontul neîntre­rupt al producţiei materiale. Numeroasele iniţiative şi pro­puneri făcute de comunişti în adunările organizaţiilor de partid, de oamenii muncii în adunările generale sunt, fie­care în parte, o marjă din ardenta dorinţă de mai bine şi mai mult, cu un consum de material şi energie. Se găseşte în aceasta motivaţia fiecărui efort, al fiecărui de­mers, în competiţia de care se subliniază în Tezele din a­­prilie pentru Plenara C.C. al P.C.R. valoarea unui produs şi, bineînţeles, competitivita­tea sa, o dau, în primul rînd, investiţia de inteligenţă în­corporată aici. De unde re­zultă şi necesitatea angajării fiecărui om al muncii în com­plexul proces al răspunderii individuale şi colective pen­tru calitatea producţiei. A­­ceasta, pentru că socialismul nu poate cultiva o morală a bunăstării în afara contribu­ţiei directe, înalt calificate a fiecăruia dintre noi la crea­rea bazei materiale genera­le pentru această bunăstare. Iar cuvintele secretarului ge­neral al partidului relevă idei preţioase care ne facilitează o mai clară perspectivă asu­pra relaţiei muncă = bunăstare, calitatea muncii = calitatea vieţii. (Continuare în pag. a IlI-a) Lucian JIMAN

Next