Tribuna, februarie 2002 (Anul 118, nr. 3327-3350)

2002-02-09 / nr. 3334

Pagina 2 Tribuna weekend 9 februarie 2002 goto i^l frumuseţile aScunte ale piciului Premiu: 200.000 lei ! Grilaje felurite, unele mai simpliste, altele mai inspirate, înfrumuseţează multe din frontispiciile caselor burgului nostru. Păcat, însă, în zilele noastre, asemenea decor pare a nu mai fi agreat... Unde se găseşte modelul redat în imagine? Foto: Fred M­SS -----------------------------------------------1 TALON Nume:.............................................................................. Prenume:...................................................................... Adresă:............................................................................ Răspuns:....................................................................... Personalităţi enciclopedice Bogdan Petriceicu Haşdeu (1838-1907) Membru marcant al comunităţii spiritelor enciclopedice româneşti, precum Cantemir sau Heliade­ Radulescu, Haşdeu s-a afirmat în diferite domenii, dar erudismul său s-­a ilustrat mai ales în domeniul istoric, lingvistic sau folcloric. A fost un publicist și un polemist de temut în epocă, editând numeroase reviste de istorie, precum “Arhiva istorică a României" (1864), ori "Columna lui Traian” (1870-1883). Opera sa cuprinde: "Istoria critică a românilor” (1873-1875), “Cuvente den bătrâni” (1878-1881), “Etymologicum Magnum Romaniae” (1886-1898), “Prin­cipii de filologie comparată” (1875), ‘Sic cogito” (1900) etc. Activitatea sa cuprinde două perioade. .O perioadă romantică (1860-1870), caracterizată prin tendinţa de a idealiza trecutul istoric şi de a acorda personalităţilor un rol determinant. A doua fază a gândirii sale este una critică şi se caracterizează prin tendinţa de a întemeia istoria ca ştiinţă explicativa având drept model ştiinţele naturii. Concepţia sa asupra istoriei şi-a denumit-o “pozitivism istoric’, deoarece pune mare accent pe documentaţia istorică, pe recursul la izvoare şi­ pe “critica izvoarelor”. Haşdeu este întâiul gânditor român care cercetează cultura populară, el arătându-se interesat de fondul anonim al­ acesteia, de creaţiile populare, de cultura nescrisă, de obiceiuri şi tradiţii în care se exprimă totalitatea trăsăturilor istorice ale unui popor. Astfel, potrivit unei complexe metodologii ştiinţifice, el întemeia folcloristica şi etnologia românească la un nivel cu ştiinţa europeană. Gândirea sa se caracterizează prin meticulozitatea demonstraţiilor şi a documentelor istorice, dar şi prin temeritatea ipotezelor emise asupra documentelor ori prin pasiunea romantică pentru­ cunoaşterea deplină a realităţii, realitate întrevăzută prin nostalgia originilor sau prin interesul pentru cultura arhaică. Mircea Eliade considera că, alături de Eminescu, Haşdeu este cea mai importantă personalitate a secolului al XIX- lea, în vreme ce George Călinescu susţinea că Haşdeu este un "geniu universal” care are în el însă ceva din “haosul scitic”. Gabriel SARCINĂ r Epigrame * Epigrame * Epigrame Aparenţe Napoleonii agăţaţi în coadă Sunt doar atât, nimic mai mult, cortina De după care nimeni să nu vadă Cât e de-adâncă, dedesubt, rugina. Ion Gh. MARINESCU Omul de zăpadă Este omul nou, pe care Şi-l dorea “preaplumbuitul”, Fiindcă nu vrea de mâncare Şi refuză încălzitul! Oltul Trăind în cremenea străbună Şi-n stratul gros al lumii, Desparte şi-astăzi lumea bună De resturile lumii! Adevăr incomod Ne sună astăzi ca o lege,­­Ce-i acceptată de puternici­ Că fotbalul e sportul rege Şi mulţi arbitri... vistiernici. N. MIHU Sondaj • unde dai și unde crapă - Vă rog, numai amintită Ultima carte citită,­­ în recenta perioadă Full de aşi, cu popi în coadă. Constatare După ce m-am însurat Ceva totuşi s-a schimbat. Că iubirea de burlac M-a băgat cu capu-n sac. Teofil MUNTEANU De la NATO S-a trimis c-or să insiste Să intrăm în staff-ul lor, Că avem profesioniste, De la New York, la Bosfor. Omagiu lui Caragiale L-au trimis în bejenie, l-au zis haimana, satrap, Pentru a lui pălărie Ce nici unul n-avea cap. Prietenul la nevoie se cunoaşte­­ medicului veterinar I. Mărgineanu - Regret, c-o Răţuşcă-n cioc V-a luat ce-aveaţi sub mijloc. Accept “ca băiat de aur” Să vă fiu, şi-n casă, taur. Nicolae GHINEA Şomajul, rea "afacere" Dimineaţa - e şedere, Dupa-masa - tihnă, Este lene la vedere... Plată... pe odihnă. Doamnei cu căţelul Tu eşti de toată panarama Când strigi la Pufi: “Hai la mama”. Te-ntreb, aşa, ca să glumim, Pe tine... cum să te numim? C.I. TATU intrebare întreb, că sunt nedumerit: Tranziţia are sfârşit? Că după cum am priceput, Suntem cam tot pe la-nceput. Un sfat amical De Armagedon­ să nu vă necăjiţi, Eu cred că e mai bine să zâmbiţi. Căci, gogoşi de astea de doi bani Am tot văzut de doisprezece ani. Unor ziarişti care transmit ştiri false Când aţi aflat o ştire-n faşă Nu vă grăbiţi s-o difuzaţi. Mai întâi să verificaţi Dacă e “bombă” sau “gogoaşă”. Godin ALUCIRICA Rondelul dragostei Dragostea-i esenţa vieţii, Spune vorba din bătrâni, Ca izvoarele-n fântâni Şi ca rouă dimineţii. Marea taină-a frumuseţii Nu se face s-o amâni, Dragostea-i esenţa vieţii Spune vorba din bătrâni. Trebuie să fim stăpâni, Să uităm ce spun asceţii, Chiar şi-n pragul bătrâneţii Vorba veche s-o îngâni. Dragostea-i esenţa vieţii. Nicolae MUNTEAN Unui porcograf Eşti porcograf, dar nu ai har Şi nici măcar nu eşti isteţ. De ce să grohăi în ziar, Când poţi să grohăi în coteţ? Aceluiaşi Dacă-nvăţaşi să buchiseşti Nu-nseamnă că eşti scriitor. Ca bunul simţ să-l murdăreşti, Se pare că te simţi dator. Unui degustător de porcării Cum se mişcă-n vânt un plop, Spre seară-n toamna târzie, Tot aşa insul Gh. Şchiop Mai scrie o porcărie. Marin-Niţu SLATINEANU Dezlegarea careului "Joc de lumini" SCLIPITOARE-TRAC - RADIAL - RĂSĂRITĂ.­­ME - ATERIZA - BEC - LER - GAITA - T­­­UR - MIRA - NOR -­M - FAZE - SUDI - IRISI - NASIC - NANA - AER - SA - ANALIZOARE-ALADIN -CER. Pagină realizată de N.I.DOBRA Clasici ai umorului • De ce trag clopotele, Mitică? - De frânghie, monșer. • Doi jucă­tori de biliard, unul mai forte ca altul, fac o partidă. Mitica s-a-ncurcat la privit și numără punctele. După o serie a jucătorului mai forte, Mitică cu glas tare: - 25 cu nimic­sprezece! • Ai fost la Cotroceni, Mitică? - Nu monşer, am scăpat tramcarul. • Mitică, prea te ismeneşti! - Din contra, monşer, că nu port vara! • Ce ai, monşer, de calci aşa? întreabă Mitică pe un amic. - Mă supără o gheată teribil. - Du-te la Kibrik, să ţi-o scoată. • Pe stradă. E îmbulzeală. Mitică cu un prieten face drumul de la Bulevard la Teatru. Din greșeală, prietenul îl calcă pe Mitică pe gheată: - Pardon! se grăbește a zice Mitică, te-am călcat sub talpă... • în tren. Mitică, având bilet de clasa întâi, intră în clasa a doua, să vorbească cu un prieten. Conductorul cere biletele. Mitică, prezentând pe al său, cu un zâmbet către conduc­tor. - Cât vine să-mi plăteşti diferenţa? • Unde mergi la vară, Mitică? - La munte... - în ce loc? - La muntele de pietate, monşer. • Mitică, cu un aer dezolat: - Nu ştii ce i s-a întâmplat lui bietul Iancu Niculescu, actorul? . ? - închipuie-ţi, monşer, şi-a deşelat bicicleta. I.L. CARAGIALE it. In tot ce am spus până acuma, am făcut referire la­­ viaţă, fenomene, atitudini, moravuri ce ţin de oameni în genere, deci fără a­­ pom­eni persoane anume. Acum însă, moralmente simt nevoia să invoc nu­mele unui om fenomenal: Gheorghe­­ Pavelescu. Aproape nonagenar, acest neobosit magistru combate încă bine, vorba conului Iancu, în plan intelectual, fireşte, ca întotdeauna de când se ştie, îl Trebuie să avem mare grijă ca nu cumva impostorii să devină mituri. Demolarea lor nu­­ va fi deloc o treabă uşoară. Aşa cum suportăm­­ tot felul de gunoaie sociale , trebuie, vând nevrând, să-i tolerăm şi pe parveniţi­­ atâta vreme cât îşi văd de treaba lor. Numai că­­ această stare nu-i prea o caracterizează adică vor să­­ iasă mereu în faţă. îi In cele din urmă, cu ■ toţii avem şansa să dobândim ceea ce ne-am dorit o viaţă întreagă: un petic de pământ. Doar atât­a că unii au râvnit Ia mai­­ mult decât doi-trei metri I pătraţi, adică atât cât i se­­ acordă oricărui muritor în acel loc cu verdeaţă, spre a-şi vedea împlinite acele deşarte speranţe. dt Se poate trăi şi fără­­ pasiuni dar care ar fi I farmecul şi frumuseţea­­ vieţii tară acestea. George LIMBEANU DE-ALE CIRCULAŢIEI ORIZONTAL: 1) însoţeşte şoseaua 2) Loc pentru staţionarea maşinilor (pl.) - Bie! 3) Ritual - Belşug 4) Bune pentru excursionişti 5) Ambiguă, echivocă - Gelu Naum 6) Bis! - Răstoarnă brazda - Lac 7) E în atac - Răsărit - Număr mic 8) încăperi nazale (sing.) - Zeci de sute 9) începe la întâi ianuarie - Unul cu deprinderi bizare 10) Regele cărţilor - Deştept. VERTICAL: 1) Roşu la faţă- Ochiul mării 2) Măsoară puterea motorului (pl.) - Oamenii Estoniei 3) Tovarăşul minerului - Cel mai bun 4) Sorin Coman - Mulat la mijloc - Mamă arhaică 5) Manevrarea tastelor 6) 100 metri pătraţi - Urbani 7) Avansează - Sunt 8) La revedere - Sfârşitul unui rege! 9) Anorganice 10) Suprafaţă întinsă (pl.). N. MIHU 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Next