Tribuna, aprilie-iunie 1991 (Anul 107, nr. 344-407)
1991-04-02 / nr. 344
Goana după aur Aplicarea Legii Fondului Funciar, pe lingă actul de dreptate pe care-l face ţăranului român, a scos la iveală nebănuite ambiţii, la oamenii care uitaseră că şi ei, nu doar veşnicia, s-au născut la sat. Preschimbat dintr-o dată în aur, pămintul a iscat o nebunească goană după aur, firească dacă avem In vedere dorinţa de drept a celor mulţi de a reintra in posesia unei comori de care au fost jefuiţi ei sau părinţii lor. EDITORIALUL ZILEI Dar, din păcate, sînt şi dintre cei care, cuprinşi de febra căutătorilor de aur, nu se gîndesc la faptul că, in ce priveşte aurul pămîntului, acesta înseamnă grîu şi porumb, floarea soarelui şi sfeclă de zahăr, cinepa şi soia, legume, zarzavaturi, fructe şi cite altele asemenea lor ,* crescute din glie. Acestea îi dau pămîntului valoarea şi strălucirea aurului. Şi nemoartea prin „ruginire" a preţiosului metal. Dar pentru aceasta pămîntul trebuie lucrat. Trebuie îngrijit. Trebuie protejat. Altminteri, poleiala se duce şi-n locul ei apare degradarea, şi-n loc de grîu , adunăm neghină. Am stat de vorbă cu mulţi orăşeni, nu puţini dintre ei orăşenizaţi de nevoie, despre această febră a căutătorilor de aur. Mulţi dintre ei nu se gindiseră ce se va întimpla cu pămintul pe care-l vor reprimi în proprietate, cu pămintul de care s-au despărţit cu ani în urmă. Pentru ei, important este să intre in posesia actelor de proprietate. Şi-apoi, ziceau ei, „vom trăi şi vom vedea“. Numai că pămintul nu se ară cu vorbe, griul nu creşte din sămînţă de vorbă etc. etc. De aceea, după cum socotea un bătrîn dintr-un sat, stăpînii pămîntului să facă bine să-l şi lucreze, altminteri satul va ajunge ca o „mină de aur părăsită“. Şi avea dreptate ţăranul bătrîn care, cu orice risc, şi înfruntînd toate relele, a rămas in sat, aşteptînd cu răbdare fără de margini, ziua în care să redevină stăpinul pămintului sau. Ziua în care, din nou, griul să poarte numele său. Aşadar, goana după aurul pămîntului, pe cit este de firească, pe atît trebuie să fie de lucidă. Pentru că, se ştie, nici cel mai renumit alchimist, fără plug şi seminţe, n-a putut preschimba pămintul în aur. Iar aurul pămîntului este plinea ţării. TRIBUNA Tribuna „Independenţa noastră este reală şi garantată“ — interviu cu dl Constantin BUTIUC, preşedintele Judecătoriei Sibiu —• — Domnule Butiuc, am să încep cu o întrebare la modă în urmă cu un an, astăzi „uitată“ de toată lumea: cine sînteţi şi cum aţi ajuns preşedinte? — Am 39 de ani, am absolvit Facultatea de drept economic-administrativ din Sibiu în anul 1975, apoi Facultatea de Drept din Cluj în anul 1980. Am fost timp de 6 ani jurisconsult, apoi judecător la Judecătoria din Turnu Severin în perioada 1981—'85. Din anul 1985 am venit la Judecătoria din Sibiu, iar din 1 mai 1990 sunt preşedinte. Mulţumit? — Mulţumiţi trebuie să fie subordonaţii dv. şi împricinaţii... — încă n-am avut reclamaţii. — Vorba românului: sita nouă cerne bine. Revenind la... oile noastre, care sunt problemele cu care se confruntă Judecătoria la această oră? — Inregr am o creştere, i-aş spune, spectaculoasă a volumului activităţii în acest an faţă de anul precedent, pe de o parte pentru că au fost date în competenţa instanţei o serie de probleme noi, pe de altă parte pentru că s-au înmulţit actele antisociale. — Dacă vreţi să detaliaţi. .. — Problemele noi ar fi înfierile (între cetăţeni români), care înainte se făceau pe cale administrativă,, iar acum încuviinţarea se face de instanţă şi litigiile dintre societăţile comerciale şi, respectiv, regiile autonome care, conform Legii nr. 15/1990 au intrat in competenţa noastră. Apoi, a crescut fenomenul infracţional. In special infracţiunile de violenţă, cele privind Decretul 328/1960, mulţi (continuare în pag. a IlI-a) Interviu realizat de N. I. DOBRA IN PAGINA A II-A COMUNICAT Ca urmare a faptului că proiectul de hotărire guvernamentală, cu privire la salarizarea personalului din unităţile de învăţămint în forma prezentată de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, revizuită după analizarea cererilor de modificare făcute de S.I.P.R. nu răspunde revendicărilor noastre şi nu s-a putut ajunge la un consens, Consiliul Naţional S.I.P.R., a decis, în şedinţa din 30.III.1991, reluarea grevei începută pe 12.XII.1990 şi suspendată temporar pînă la finalizarea negocierilor. Greva va fi reluată în prima zi a trimestrului şcolar III, în cazul în care Guvernul României nu aprobă revendicările noastre, pînă la data de 8 aprilie 1991. Solicităm de asemenea, negocierea prevederilor proiectelor legislative ale învățămîntului. Consiliul Naţional al Sindicatului învăţământului Preuniversitar din România. Anul CVn, nr. 344 Marți, 2 aprilie 1991 4 pagini Indexarea salariilor cu preţurile La Bucureşti a fost dată publicităţii Ieri hotărîrea guvernului privind indexarea şi compensarea salariilor şi pensiilor, precum şi alte măsuri de protecţie socială, ca urmare a aplicării, de la 1 aprilie, a celei de-a doua etape a liberalizării preţurilor şi tarifelor. Potrivit documentului, se stabilesc compensaţii băneşti pentru salariaţii din unităţile cu capital majoritar de stat şi bugetar, pentru beneficiarii ajutorului de şomaj, pentru pensionarii de asigurări sociale de stat, militar şi I.O.V.R., inclusiv urmaşii acestora, pentru beneficiarii de alocaţii de stat, de ajutoare cuvenite foştilor militari în termen. De asemenea, se majorează bursele, se instituie bursa socială şi alocaţiile de hrană pentru consumurile colective din unităţile sociale de stat. Salariile ca şi celelalte forme de venit, se indexează pe baza indicelui mediu previzibil de creştere a preţurilor în trimestrul II. Indexarea şi compensarea se determină sub forma unor sume fixe, calculate pe baza cheltuielilor medii ale familiilor, rezultate din bugetele acestora pe anul 1990. Sumele fixe lunare se stabilesc astfel: 2 825 lei brut (a se citi impozabil) pentru salariaţii din întreprinderile amintite, care se adaugă la salariul de bază începînd cu luna mai. Pentru luna aprilie se acordă un avans 1000 lei, plătibili intre 29 martie — 5 aprilie, echivalind cu o valoare brută de 1 300 lei. Diferenţa brută de 1525 lei cuvenita pentru luna aprilie se achită o dată cu plata drepturilor pe această lună. începînd din luna mai, cei 2 825 lei devin parte componentă a salariilor şi se acordă o dată cu acestea. Pensiile, ajutoarele, alocaţiile Potrivit hotărârii guvernului, se mai acordă următoarele compensaţii nete (neimpozabile): — 470 lei pentru pensionarii de asigurări sociale, de stat, militari şi IOVR; pensionarii de urmaş beneficiază pentru fiecare decizie în parte de această sumă; — 225 lei pentru însoţitorii pensionarilor invalizi de gra Bursele Guvernul a hotărit majorarea burselor cu 800 lei în invăţămîntul de stat preuniversitar şi cu 900 lei pentru studenţi, cu precizarea că bursa de merit se acordă în continuare în cuantumul şi condiţiile prevăzute în reglementările în vigoare. Se instituie bursa socială în valoare de 550 lei, corespunzător cuantumului mediu al alocaţiei de stat pentru dul I şi 370 lei pentru aceia ai pensionarilor IOVR de gradul I şi marilor mutilaţi; — 500 lei pentru beneficiarii de ajutoare sociale acordate pe baza legislaţiei ce pensii; — 300 lei pentru soţiile militarilor în termen; — 220 lei se adaugă la alocaţiile de stat pentru fiecare copil, copil la 1 aprilie. De această sumă vor beneficia elevii nebursieri din invăţămîntul la zi în vîrstă de peste 16 ani. In cazul studenţilor nebursieri, valoarea bursei sociale este fixată la 730 lei, corespunzător cuantumului cel mai mare al alocaţiei de stat pentru copii la această dată. Bursa socială se acordă (continuare în pag. a III-1) Foto: Fred MSS Festivalul International de Jazz — Sibiu ’91 .