Tribuna, aprilie-iunie 1991 (Anul 107, nr. 344-407)

1991-04-02 / nr. 344

Goana după aur Aplicarea Legii Fondului Funciar, pe lingă actul de dreptate pe care-l face ţăranului român, a scos la iveală nebănuite ambiţii, la oamenii care uitaseră că şi ei, nu doar veşni­cia, s-au născut la sat. Preschimbat dintr-o da­tă în aur, pămintul a is­cat o nebunească goană după aur, firească dacă avem In vedere dorinţa de drept a celor mulţi de a reintra in posesia unei co­mori de care au fost je­fuiţi ei sau părinţii lor. EDITORIALUL ZILEI Dar, din păcate, sînt şi dintre cei care, cuprinşi de febra căutătorilor de aur, nu se gîndesc la fap­tul că, in ce priveşte au­rul pămîntului, acesta în­seamnă grîu şi porumb, floarea soarelui şi sfeclă de zahăr, cinepa şi soia, legume, zarzavaturi, fructe şi cite altele asemenea lor ,* crescute din glie. Acestea îi dau pămîntului valoa­rea şi strălucirea aurului. Şi nemoartea prin „rugi­ni­re" a preţiosului metal. Dar pentru aceasta pămîn­­tul trebuie lucrat. Trebuie îngrijit. Trebuie protejat. Altminteri, poleiala se du­ce şi-n locul ei apare de­gradarea, şi-n loc de grîu , adunăm neghină. Am stat de vorbă cu mulţi orăşeni, nu puţini dintre ei orăşenizaţi de nevoie, despre această fe­bră a căutătorilor de aur. Mulţi dintre ei nu se gin­­diseră ce se va întimpla cu pămintul pe care-l vor reprimi în proprietate, cu pămintul de care s-au des­părţit cu ani în urmă. Pentru ei, important este să intre in posesia actelor de proprietate. Şi-apoi, zi­ceau ei, „vom trăi şi vom vedea“. Numai că pămin­tul nu se ară cu vorbe, griul nu creşte din sămîn­­ţă de vorbă etc. etc. De aceea, după cum socotea un bătrîn dintr-un sat, stăpînii pămîntului să fa­că bine să-l şi lucreze, alt­minteri satul va ajunge ca o „mină de aur părăsită“. Şi avea dreptate ţăranul bătrîn care, cu orice risc, şi înfruntînd toate relele, a rămas in sat, aşteptînd cu răbdare fără de mar­gini, ziua în care să rede­vină stăpinul pămintului sau. Ziua în care, din nou, griul să poarte numele său. Aşadar, goana după aurul pămîntului, pe cit este de firească, pe atît trebuie să fie de lucidă. Pentru că, se ştie, nici cel mai renumit alchimist, fără plug şi seminţe, n-a putut preschimba pămin­tul în aur. Iar aurul pămîntului es­te plinea ţării. TRIBUNA Tribuna „Independenţa noastră este reală şi garantată“ — interviu cu dl Constantin BUTIUC, preşedintele Judecătoriei Sibiu —• — Domnule Butiuc, am să încep cu o în­trebare la modă în urmă cu un an, astăzi „uitată“ de toată lumea: cine sînteţi şi cum aţi ajuns preşedinte? — Am 39 de ani, am absolvit Facultatea de drept economic-administrativ din Sibiu în anul 1975, apoi Facultatea de Drept din Cluj în anul 1980. Am fost timp de 6 ani jurisconsult, apoi judecător la Judecătoria din Turnu Severin în perioada 1981—'85. Din anul 1985 am venit la Judecătoria din Sibiu, iar din 1 mai 1990 sunt preşedinte. Mulţu­mit? — Mulţumiţi trebuie să fie subordonaţii dv. şi împricinaţii... — încă n-am avut reclamaţii. — Vorba românului: sita nouă cerne bine. Revenind la... oile noastre, care sunt pro­blemele cu care se confruntă Judecătoria la această oră? — Inreg­r am o creştere, i-aş spune, spec­taculoasă a volumului activităţii în acest an faţă de anul precedent, pe de o parte pen­tru că au fost date în competenţa instanţei o serie de probleme noi, pe de altă parte pentru că s-au înmulţit actele antisociale. — Dacă vreţi să detaliaţi. .. — Problemele noi ar fi înfierile (între ce­tăţeni români), care înainte se făceau pe cale administrativă,, iar acum încuviinţarea se fa­ce de instanţă şi litigiile dintre societăţile co­merciale şi, respectiv, regiile autonome care, conform Legii nr. 15/1990 au intrat in com­petenţa noastră. Apoi, a crescut fenomenul infracţional. In special infracţiunile de vio­lenţă, cele privind Decretul 328/1960, mulţi (continuare în pag. a IlI-a) Interviu realizat de N. I. DOBRA IN PAGINA A II-A COMUNICAT Ca urmare a faptului că proiectul de hotărire guver­namentală, cu privire la sa­larizarea personalului din u­­nităţile de învăţămint în for­ma prezentată de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, revizuită după analizarea ce­rerilor de modificare făcute de S.I.P.R. nu răspunde re­vendicărilor noastre şi nu s-a putut ajunge la un con­sens, Consiliul Naţional S.I.P.R., a decis, în şedinţa din 30.III.1991, reluarea gre­vei începută pe 12.XII.1990 şi suspendată temporar pînă la finalizarea negocierilor. Greva va fi reluată în pri­ma zi a trimestrului şcolar III, în cazul în care Guver­nul României nu aprobă re­vendicările noastre, pînă la data de 8 aprilie 1991. Solicităm de asemenea, ne­gocierea prevederilor proiec­telor legislative ale învăță­­mîntului. Consiliul Naţional al Sin­dicatului învăţământului Preuniversitar din Româ­nia. Anul CVn, nr. 344 Marți, 2 aprilie 1991 4 pagini Indexarea salariilor cu preţurile La Bucureşti a fost dată publicităţii Ieri hotărîrea guvernu­lui privind indexarea şi compensarea salariilor şi pensiilor, precum şi alte măsuri de protecţie socială, ca urmare a aplică­rii, de la 1 aprilie, a celei de-a doua etape a liberalizării pre­ţurilor şi tarifelor. Potrivit documentului, se stabilesc compensaţii băneşti pen­tru salariaţii din unităţile cu capital majoritar de stat şi bu­getar, pentru beneficiarii ajutorului de şomaj, pentru pensio­narii de asigurări sociale de stat, militar şi I.O.V.R., inclusiv urmaşii acestora, pentru beneficiarii de alocaţii de stat, de aju­toare cuvenite foştilor militari în termen. De asemenea, se majorează bursele, se instituie bursa socială şi alocaţiile de hrană pentru consumurile colective din unită­ţile sociale de stat. Salariile ca şi celelalte forme de venit, se indexează pe baza indicelui mediu previzibil de creştere a preţurilor în tri­mestrul II. Indexarea şi com­pensarea se determină sub forma unor sume fixe, cal­culate pe baza cheltuielilor medii ale familiilor, rezulta­te din bugetele acestora pe anul 1990. Sumele fixe lunare se sta­bilesc astfel: 2 825 lei brut (a se citi impozabil) pentru sa­lariaţii din întreprinderile a­­mintite, care se adaugă la salariul de bază începînd cu luna mai. Pentru luna aprilie se acor­dă un avans 1000 lei, plăti­­bili intre 29 martie — 5 apri­lie, echivalind cu o valoare brută de 1 300 lei. Diferenţa brută de 1525 lei cuvenita pentru luna aprilie se achită o dată cu plata drepturilor pe această lună. începînd din luna mai, cei 2 825 lei devin parte componentă a salariilor şi se acordă o dată cu acestea. Pensiile, ajutoarele, alocaţiile Potrivit hotărârii guvernu­lui, se mai acordă următoa­rele compensaţii­ nete (neim­pozabile): — 470 lei pentru pensio­narii de asigurări sociale, de stat, militari şi IOVR; pen­sionarii de urmaş beneficia­ză pentru fiecare decizie în parte de această sumă; — 225 lei pentru însoţitorii pensionarilor invalizi de gra­ Bursele Guvernul a hotărit majo­rarea burselor cu 800 lei în invăţămîntul de stat preuni­­versitar şi cu 900 lei pentru studenţi, cu precizarea că bursa de merit se acordă în continuare în cuantumul şi condiţiile prevăzute în regle­mentările în vigoare. Se instituie bursa socială în valoare de 550 lei, cores­punzător cuantumului mediu al alocaţiei de stat pentru dul I şi 370 lei pentru aceia ai pensionarilor IOVR de gra­dul I şi marilor mutilaţi; — 500 lei pentru beneficia­rii de ajutoare sociale acor­date pe baza legislaţiei c­e pensii; — 300 lei pentru soţiile mi­­litarilor în termen; — 220 lei se adaugă la alo­caţiile de stat pentru fiecare copil, copil la 1 aprilie. De această sumă vor beneficia elevii ne­bursieri din invăţămîntul la zi în vîrstă de peste 16 ani. In cazul studenţilor nebur­sieri, valoarea bursei sociale este fixată la 730 lei, cores­punzător cuantumului cel mai mare al alocaţiei de stat pentru copii la această dată. Bursa socială se acordă (continuare în pag. a III-­1) Foto: Fred M­SS Festivalul International de Jazz — Sibiu ’91 .

Next