Tribuna, decembrie 1997 (Anul 113, nr. 2060-2079)

1997-12-02 / nr. 2060

Ieri, la Mir­a Iulia De Ziua Marii Uniri şi Ziua Naţională a României Preşedintele Emil Constan­tin­escu­ ne a cerut să înţelegem că •Suntem singuri responsaţil de tenul nostru ff .. Se povesteşte că în vârtejul de bucurie de acum 79 de ani, pe Platoul Romanilor din cetatea Albei-lulia, un preot venit de prin părţile Bistriţei ar fi spus: “Dumnezeu n-a fost niciodată român. Dar astăzi, şi sfinţii în cer poartă costume româneşti”. A fost ziua sfântă de 1 Decembrie 1918, Ziua Mare, care a răscumpărat efortul şi jertfa a zeci de generaţii în numele unui ideal. A fost cea mai strălucitoare zi a românilor. Aşa s-a păstrat în documente, în inimile şi sufletele românilor, drept Ziua Marii Uniri, ce a făurit România Mare. Iată-ne, după 79 de ani, pe acelaşi sfânt loc al neamului românesc. Cum arată această zi la distanţa­­ atâtor ani? Istoviţi de griji,­­ apăsaţi de greutăţi, lipsiţi de speranţă, românii de astăzi! Ion Onuc Nemeş continuare în pag. 3 fanar­­y im se m simci!­l u nu COTIDIAN INDEPEND­ENJ­E LA SIBIU Anul CXIII, nr. 2060 serie nouă Marţi, 2 decembrie 1997 IJJnS’­^S)“) E M­­umnuU QOuîâG Mult trâmbiţatul raport al preşedintelui la un an de când s-a aşezat pe tronul republican la Palatul Cotroceni, anunţat pentru 29 noiembrie, a fost un ... kies. Domnul Emil Constantinescu a adunat în jurul său câţiva reprezentanţi ai audiovizualului din Bucu­reşti , nu ştim de ce nu participă, ca invitaţi, la astfel de manifestări, şi directori ai ziarelor din marile oraşe ale ţării, multe dintre ele cu tiraje suficient de mari pentru a fi luate în seamă­­ care l-au întrebat oferindu-i preşe­dintelui toate mingile posibile la fileu. Păcat însă că între­bările n-au fost, în totalitate, cele mai oportune, după cum nici răspunsurile n-au fost clare, concrete. Ar fi fost preferabil ca, într-un astfel de moment aniversar, atât preşe­dintele cât şi premierul să se înfăţişeze în faţa naţiunii, în faţa tuturor românilor, cu câte un raport complet şi complex, real şi concret. Dar, s-a marşat din nou pe moştenirea Văcăroiu, s-a vorbit iarăşi de cele şapte vaci slabe ale epocii Iliescu, fără să se susţină cu fapte prima vacă grasă a “Epocii Constanti­nescu”. Am reţinut din aceste întrebări şi răspunsuri că, spre sfârşitul anului viitor, românii pot spera că vor trăi mai bine, că în anul 1998 românii îşi vor hrăni iluziile şi speranţa cu “osânza” adunată în 1997 de guvernul Victor Ciorbea. Nimic despre cei 15.000 de specialişti care urmau să invadeze toate punctele cheie ale guvernării după alegerile din noiembrie 1996... Aşadar, un pseudo-raport, o ieşire pe o uşă lăturalnică a preşedintelui, acum, la un an de guvernare a actualei coaliţii guvernamentale. Normal ar fi fost ca la această “conferinţă de presă” să fie de faţă şi primul ministru, şi şefii par­tidelor politice care formează coaliţia aflată la putere. Altminteri se poate crede că naţiunea, alegătorii cei mulţi care au votat schimbarea au fost trataţi ca dintr-un “turn de fildeş”, de la o mare depărtare de problemele lor, de grijile lor, de speranţele lor mai mult sau mai puţin înşelate. Victor PONOREANU continuare în pag. 12 Actualul Guvern se dovedeşte a nu fi mai bun decit cele precedente * dialog cu dl. Ion Vraciu, preşedintele PDAR Sibiu * “Ecologia şi administraţia publică” - D-le Vraciu, recent s-a desfăşurat Conferinţa Naţională a Ligii Primarilor, Viceprimarilor şi Con­silierilor PDAR. Cum este văzută situaţia României de la tribuna unui asemenea for?­­ Organizarea unei ase­menea conferinţe nu a fost făcută doar de dra­gul conferinţelor, ci pentru că vremurile o cer. Au trecut aproape 8 ani de la evenimentele din decembrie ’89. Atunci, lumea a ieşit în stradă şi mulţi au murit, sau au fost răniţi pentru libertate, democraţie şi un nivel de trai mai bun. Dacă despre libertate putem spune că s-a realizat în concepţia multora dintre noi, voi spune că nu poate exista libertate în condiţii de sărăcie acută, profundă. Un om obligat să alerge după o pâine toată ziua nu poate fi un om liber. Nici democraţia nu se poate manifesta în condiţii de mizerie socială. Func­ţionarea democraţiei este strâns legată de funcţionarea instituţiilor statului. Or, aşa cum se preciza şi în raport, constatăm, la 8 ani de la revoluţie, că acestea nu funcţionează sau func­ţionează cu mari sincope. Excepţie face doar... presa. Justiţia este într-o per­manentă remaniere, marcată de demisii peste demisii. Poliţia nu-şi găseşte ritmul, iar presa abundă în detalii asupra abuzurilor în neres­­pectarea legilor şi a drep­turilor omului. Mai mult decât atât, Executivul a înlocuit Le­gislativul în pro­­movarea prin ordonanţe a legilor reformei, încălcându-se grav Con­stituţia ţării. Actualul Guvern nu se dovedeşte a fi mai bun decât cele precedente, deşi a beneficiat de răbdarea populaţiei ţării, mai mult decât poate fi posibil. Nivelul de trai, factorul principal care a scos lumea în stradă în 1989, nu a crescut, ci a Dumitru MANIŢIU continuare în pag.3 In organizarea Institutului de Ştiinţe Administrative ale României “Paul Negulescu”, al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice a Româ­niei şi a Mişcării Ecologiste din România, în perioada 29- 30 noiembrie a.c., a fost or­ganizat în Aula Facultăţii de Ştiinţe Juridice şi Administra­_________tive din Sibiu,­­ un interesant seminar ştiinţific. Printre personalităţile de marcă participante s-a aflat şi dl. prof.dr. Antonie Iorgovan, preşedintele ISAR, care a avut amabilitatea să ne acorde un interviu. - De ce s-a ales tema semi­narului ştiinţific “Ecologia şi administraţia publică” şi nu o altă temă, mai aproape de fenomenele cu care se confruntă populaţia ţării în această perioadă?­­ Mai întâi vreau să transmit prin ziarul TRIBUNA tuturor locuitorilor judeţului, cele mai sincere gânduri şi tradi­ţionalul bine v-am găsit. în ceea ce priveşte prima întrebare, vreau să vă spun că alegerea acestei teme are la origine o serie de ele­mente. în primul rând, in­stitutul poartă denumirea de Ştiinţe Administrative şi, ca atare, în acest domeniu sunt cuprinse toate zonele ad­ministraţiei publice, de la ordinea publică şi apărarea naţională până la protecţia socială şi a mediului. După cum bine ştiţi, la ora actuală, toată ziua, ne ocupăm de toate numai de ce trebuie, nu... Trăim pe o planetă de care nu avem grijă şi acest lucru se reflectă negativ asupra sănătăţii oamenilor. Bunăoară, micşorarea stratului de ozon, ca urmare a noxelor, efectele dezastruoase ale inun­daţiilor, defrişarea iraţio­nală a pădurilor, plămânul Terrei, sunt doar câteva fenomene care i-au făcut pe membrii acestui institut Titus DUNĂREANU continuare în pag.3 Interviurile Tribunei Azi, începe la Sibiu ediţia a VI-a a “Festivalului Adolescenţilor”. Manifestarea debutează, la ora 17, la Casa de Cultură a Sindicatelor, cu spectacolul “Supera­­bracadabra la Sibiu” avându-l, în prim plan pe Marian Râlea. Vom reveni cu amă­nunte. Biroul de presă al “Festivalului r­­­ Spectacol dedicat Unirii Mâine, ora 17, în sala mare a Cercului Militar din Sibiu, în organizarea Consiliului Judeţean Sibiu şi a Centrului Judeţean al Creaţiei Populare va avea loc spectacolul, omagial dedicat Zilei Naţionale a României, îşi vor da concursul. Reuniunea Română de Cântări din Sălişte, Asociaţia Corală “Ilarion Cocişiu” din Agnita, Grupul Folk “Elegis", Formaţia de dansuri populare germane a Liceului Brukenthal, Ansamblul Folcloric “Izvoraşul” al Casei de Cultură a Municipiului Sibiu, Ansamblul Folcloric “Ardealul” al Casei de Cultură a Studenţilor, Grupul vocal folcloric din Orlat, Formaţia de căluşeri din Poplaca şi Ansamblul Folcloric “Ceata Junilor”.

Next